Dobrogea Nouă, martie 1973 (Anul 26, nr. 7628-7654)
1973-03-23 / nr. 7647
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI, nr. 7647 Vineri, 23 martie 1973 4 pagini, 30 bani COMUNICAT în ziua de 22 martie 1973 a avut loc ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut și adoptat Decretul privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: CAPITOLUL I Dispoziții generale ART. 1. — Structura organizatorică a centralelor industriale și unităților asimilate acestora, a întreprinderilor subordonate, precum și a unităților componente fără personalitate juridică ale centralelor — uzine, fabrici, exploatări și altele similare — denumite in cele ce urmează unități economice, se stabilește in mod unitar, potrivit legii, de organele de conducere colectivă ale acestora, pe baza prezentelor norme. ART. 2. — Se aprobă structurile organizatorice tip pentru centralele industriale și alte unități similare și pentru întreprinderile industriale, prevăzute in anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul decret. Pe baza acestor structuri, Consiliul de Miniștri va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat structuri tip pe ramuri și subramuri economice, pentru unități asimilate centralelor, pentru întreprinderi și unitățile componente ale centralelor, precum și pentru alte unități economice. CAPITOLUL II Norme de structură pentru întreprinderi ART. 3. — In funcție de volumul, complexitatea, importanța și specificul activității, structura organizatorică a întreprinderii industriale sau combinatului cuprinde : A) STRUCTURA DE PRODUCȚIE ȘI CONCEPȚIE. a) ateliere de producție, montaj, service, proiectare, pentru alte activități precum și productive : b) laboratoare de control și Cercetare : c) secții de producție, montaj, service, precum și pentru alte activități productive : d) uzine, fabrici, exploatări alte unități similare fără persisonalitate juridică, B) STRUCTURA FUNCTIONALA: a) birouri : b) servicii. ART. 4. — Atelierul de producție, montaj, service și alte activități similare cuprinde cel puțin 4 formații de lucru, conduse de câte un maistru ; mărimea acestor formații de lucru se stabilește pe bază de normative unificate, aprobate pe ramuri, subramuri sau activități, depinzind de natura și specificul procesului de producție, precum și de diviziunea muncii corespunzătoare acestuia. Maiștrii lucrează sub conducerea nemijlocită a șefului de atelier. Dacă volumul activității necesită un număr de muncitori echivalent cu patru formații de lucru normate, iar specificul muncii permite aceasta, atelierul se poate constitui cu un număr mai mic de maiștri, sau fără maiștri, șeful de atelier conducînd nemijlocit activitatea muncitorilor. In cazul unor procese de producție de complexitate deosebită, formațiile de lucru pot fi conduse de subingineri sau ingineri. Activitatea atelierelor se desfășoară pe schimburi, fiecare atelier avind numărul de maiștri punzător normativelor și este caresun șef de atelier pe schimb. Atelierul poate funcționa atît în cadrul secțiilor de producție cât și independent. ART. 5. — Atelierul de proiectare se poate constitui dacă volumul de muncă necesită cel puțin 25 de persoane ; în cazurile în care volumul de muncă este mai redus se vor organiza colective de proiectare. ART. 6. — Laboratorul de control și cercetare execută analize, probe, măsurători pentru determinarea calității materiilor materialelor, subansamblelor, prime, produselor, precum și unele lucrări cu caracter de studiu și cercetare ; el se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puțin 5 persoane. ART. 1. — Secția de producție, montaj, service și pentru alte activități productive se poate organiza pentru conducerea unitară a activităților legate între ele din punct de vedere tehnologic, dacă volumul de activitate necesită cel puțin 3 ateliere de producție ; de asemenea, se pot constitui secții in care șefii acestora conduc direct un număr de cel puțin 6 formații de lucru conduse de cite un maistru. Activitatea în secție se desfășoară pe schimburi. Ea este condusă de un șef de secție coordonator și de șefi de secție pe schimburi. Se numesc șefi de secție pe schimb numai dacă schimbul respectiv lucrează cu întreaga capacitate a secției. Șeful de secție coordonator îndeplinește și atribuția de șef de secție pe schimb. Șeful de secție coordonator ajutat de ceilalți șefi de schimb răspunde de asigurarea condițiilor necesare pentru buna desfășurare a activității în toate schimburile, precum și pentru realizarea planului pe întreaga secție. ART. 8. — Uzinele, fabricile, exploatările și celelalte unități similare fără personalitate juridică se pot înființa în mod excepțional, în cadrul întreprinderilor foarte mari și complexe avind procese de producție diferite, cu aprobarea Consiliului de Conducere al ministerului, pe baza acordului Consiliului pentru problemele organizării eco(Continuare in pag. a II-a) DECRET privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice La scurt timp după consfătuirea zonală privind cultura porumbului și florii-soarelui în 1973, din inițiativa biroului Comitetului județean de partid, ieri dimineață, in Sala sporturilor s-au întrunit cei mai autorizați reprezentanți ai unităților agricole socialiste producătoare de porumb și floarea-soarelui. La acest autentic colocviu au luat parte peste 2.300 de specialiști, cadre de conducere din cooperativele agricole de producție, întreprinderi agricole de stat, S.M.A., cercetători, șefi de ferme, brigadieri și cooperatori fruntași, reprezentanți ai unităților de valorificare a produselor agricole. Intr-o atmosferă efervescentă, de lucru, reprezentanții oamenilor muncii din agricultura județului nostru au adoptat măsuri practice pentru a traduce în viață indicațiile date de tovarășul Nicolae Ceaușescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R. Punctul de plecare al dezbaterilor l-au constituit informările prezentate de ing. Constantin Popa, director general al Direcției agricole, și de dr. ing. Petru Tomoroga, directorul Stațiunii agricole experimentale pentru culturi irigate Valul lui Traian. Ambele informări, o sinteză argumentată a rezultatelor obținute in cercetare și producție, au demonstrat că, în condițiile județului nostru, anul 1973 — în ciuda unui debut întîrziat al campaniei agricole — poate fi anul producții record de porumb mor și floarea-soarelui care să situeze județul nostru pe un loc fruntaș pe țară. La dezbateri, în plen, în afara schimbului direct de opinii dintre participanți, prilejuit de această întîlnire, au luat cuvintul: ing. Titus Popescu, directorul I.A.S. M. Kogălniceanu, Ion Nica, președintele C.A.P. Fintînele, ing. Ion Toma, directorul S.M.A. Castelu, Smaranda Constantin, cooperatoare C.A.P. Viișoara, Cristea Voicu, brigadier —C.A.P. Comana, Gheorghe Bratu, șef secție — S.M.A. Cumpăna, Vasile Hurjumă, Fabrica de ing. ulei Constanța, Maria Stârnea, cooperatoare — C.A.P. Arsa, ing. Constantin Stănescu — C.A.P. Techirghiol, ing. Iacob Ferch — C.A.P. Cuza Vodă. In încheierea lucrărilor consfătuirii a luat cuvintul tovarășul Vasile VÎLCU, prim-secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R. m mmmmm CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET pentru convocarea Marii Adunări Naționale In temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituție, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: ARTICOL UNIC. — Se convoacă Marea Adunare Națională în a zecea sesiune a celei de-a șasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineața. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU CINCINALUL-1' • ■ ■ • . • . V ’. în patru ani și jumătate IN INDUSTRIE putem încheia un bilanț economic cît mai bogat ® Fiecare oră, fiecare minus să fie afectat integral producției ® Planul trebuie realizat nu numai global, ci și fizic, la toate sortimentele ® Nici un contract de livrări să nu rămînă neîndeplinit . Trimestrul II a și început prin gria pentru asigurarea aprovizionării tehnico-materiale Ne aflăm în ultima decadă lui martie și acum este momentul a să accelerăm ritmul sarcinilor maximale de îndeplinirii plan in toate sectoarele productive, să încheiem cu un succes cit mai substanțial acest trimestru. Tocmai de aceea este important ca, în această perioadă care a mai rămas pînă la 31 martie, nu toate întreprinderile, organele și organizațiile de partid, comitetele oamenilor muncii să ia măsuri pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor economice, ca și pentru asigurarea condițiilor tehnico-materiale necesare activității tot mai intense în trimestrul următor. FIECARE ZI, FIECARE ORA, FIECARE MINUT SUNT PREȚIOASE PENTRU PRODUCȚIE, CONTRIBUIE LA SPORIREA ACESTEIA. Problema creșterii productivității muncii, a folosirii cu maximum de eficiență a timpului de lucru, pe de o parte prin îmbunătățirea disciplinei în producție, pe de altă parte prin funcționarea fără goluri a mașinilor și instalațiilor, trebuie să stea pe primul plan. In unitățile care mai înregistrează restanțe de producție fizică sau valorică, trebuie acționat cu tot simțul de răspundere pentru recuperarea rămînerilor în urmă. In toate întreprinderile, PLANUL TREBUIE ÎNDEPLINIT LA TOȚI INDICATORII, ATINGINDU-SE COTELE MAXIMALE PREVĂZUTE. Numai așa se poate obține eficiența economică pe care activitatea productivă trebuie să o aducă. Se impune să se acorde maximum de atenție îndeplinirii integrale a planurilor fizice, pe sortimente — aceasta cu atît mai mult cu cît se mai înregistrează încă unele nerealizări de acid sulfuric, îngrășăminte produse chimice, plăci și tuburi din azbociment etc.), cu efecte negative nu numai pentru întreprinderile în cauză ci chiar pentru națională. Bineînțeles, pe economia primul plan trebuie să dea și CALITATEA PRODUSELOR. Legat de toate acestea, ONORAREA TUTUROR OBLIGAȚIILOR CONTRACTUALE față de beneficiari reprezintă o altă latură a activității economice de care conducerile unităților au obligația să țină seamă, în spiritul legii contractelor și în contextul necesităților pe care dezvoltarea planificată, coordonată, armonioasă a economiei noastre se implică, știut fiind că produsele finite dintr-o unitate constituie materii prime în alta sau sunt așteptate la fondul pieței. Aceste cerințe sunt și mai imperioase cînd este vorba de EXPORT, producția și livrările pe piețele externe trebuind să fie realizate cu prioritate. Onorarea obligațiilor contractuale trebuie urmărită și în sens invers, adică acordindu-se toată atenția achiziționării materiilor prime și materialelor necesare producției din trimestrul viitor și in general tuturor aspectelor legate de APROVIZIONAREA TEHNICO-MATERIALA. Se știe că, in primul trimestru, s-au întîmpinat unele greutăți pe această linie și tocmai de aceea trebuie să se ia măsuri pentru prevenirea apariției altora asemănătoare. Nu trebuie scăpate din vedere problemele achizițîonării utilajelor tehnologice pentru noile capacități de producție, corelarea sosirii acestora pe șantiere cu graficele de montaj stabilite, intensificarea lucrărilor de montaj pentru ca noile obiective de investiții să intre cît mai repede în funcțiune. Demarajul bun pe care tria constănțeană l-a marcat indusîn 1973 poate fi și trebuie continuat. lin angajament unanim: 1973 — anul producțiilor record LA PORUMB ȘI FLOAREA - SOARELUI Consfătuire de lucru organizată din inițiativa Comitetului județean de partid Cuvintul tovarășului Vasile Vilcu Stimați tovarăși. Consfătuirea lucrătorilor din agricultură convocată astăzi se înscrie pe linia măsurilor luate de Comitetul județean de partid pentru mobilizarea mecanizatorilor, muncitorilor, cooperatorilor, specialiștilor și conducerilor unităților agricole la realizarea sarcinilor puse de partid în fața agriculturii. La această consfătuire participă cadre din agricultură, activiști de partid și de stat, mecanizatori, muncitori, cooperatori și specialiști care sunt chemați să organizeze și să înfăptuiască sarcinile ce ne stau in față. Intr-un fel, de dumneavoastră, cei prezenți in sală, depinde realizarea sau depășirea producțiilor în agricultură, mai ales de porumb și floarea-spașirelui. Dacă avem în vedere numai faptul că suprafețele ocupate cu porumb și floarea-soarelui reprezintă aproape 30 la sută din arabil, iar porumbul este furajul de bază pentru hrana animalelor, este suficient pentru a înțelege importanța hotăritoare ce o au aceste culturi pentru îndeplinirea planului în agricultură. Materialele prezentate în consfătuire și discuțiile purtate au ridicat numeroase probleme, atît in ce privește experiența pozitivă, cit și unele neajunsuri pentru a putea trage învățămintele necesare în activitatea din acest an. . De fapt, tovarăși, și eu sînt de acord cu aprecierea din materialul prezentat aici de tovarășul Popa Constantin — directorul general al Direcției agricole, că în anul trecut producția de porumb realizată in județul nostru este cea mai mare obținută vreodată și că un număr de 14 I.A.S. și 71 cooperative agricole au realizat peste 4.000 kg porumb, în medie, la hectar. Rezultatele bune obținute la cultura porumbului de către I.A.S. M. Kogălniceanu, N. Bâlcescu, Tirgușor și C.A.P. Castelu, Satu Nou, Costinești, Movilița, Căscioarele și altele, care au fost exemplificate în consfătuire, se datoresc muncii desfășurate de mecanizatori și ceilalți lucrători, sub conducerea organizațiilor de partid, care au executat lucrările agricole la timp și de mai bună calitate. Au luat cunoștință dim presă că în anul trecut 5 I.A.S. și 10 C.A.P. au primit „Ordinul Muncii“ clasa I pentru producțiile mari de porumb, floarea-soarelui, lună, carne și altele. Cu acest prilej, adresei mecanizatorilor, muncitorilor, cooperatorilor și specialiștilor, organizațiilor de partid și conducerilor acestor unități călduroase felicitări și urări de noi succese îm depășirea producțiilor agricole din acest an. Exemplul acestor colective de muncă trebuie luat de toate unitățile noastre agricole pentru a obține producții mari de porumb, care să le dea dreptul să obțină inalte distincții și premii. De alt (Continuare in pag. a IlI-a)