Drapelul Roşu, mai 1966 (Anul 22, nr. 6645-6655)
1966-05-19 / nr. 6645
/ ANUL XXIII, nr. 6645 JOI, 19 MAI 1966 4 PAGINI, 25 BANI iizz: Cu toate forțele IíT1*" la întreținerea culturilor! Principala preocupare a oamenilor muncii din agricultura este — în această perioadă — întreținerea culturilor prășitoare. Ploile căzute în luna mai, precum ți vremea călduroasă au favorizat nu numai dezvoltarea rapidă a sfeclei de zahăr, florii-soarelui, porumbului și a altor plante, ci și a principalilor lor dușmani — buruienile. De aceea este necesar să se acorde o atenție deosebită executării neîntîrziate a prașilelor, respectării cu strictețe a regulilor agrotehnice recomandate de specialiști, deoarece de aceste lucrări depinde în bună măsură obținerea de recolte mari. Pentru a vedea felul în care lucrătorii ogoarelor, specialiștii de la consiliile agricole și uniunile cooperatiste se preocupă de urgentarea întreținerii culturilor, ziarele „DRAPELUL ROȘU“ și „SZABAD SZO“ au organizat în ziua de 17 mai un raid-anchetă în raioanele Sînnicolaul-Mare și Arad. In cele ce urmează redăm pe scurt constatările din teren, în ambele raioane, hărnicia și priceperea mecanizatorilor de la G.A.S. și S.M.T. precum și a țăranilor cooperatori, favorizate de timpul prielnic au permis dezvoltarea viguroasă a plantelor, prevestind încă de pe acum o recoltă bună. Grîul din multe lanuri a dat în spic, iar prășitoarele, de un verde închis, denotă o dezvoltare optimă. Țăranii cooperatori, sprijiniți de mecanizatori, sunt prezenți în număr mare pe tarlale. Ținînd seama de importanța cointeresării materiale în creșterea producției, uniunile cooperatiste s-au îngrijit din timp de generalizarea aplicării retribuției suplimentare la toate culturile. La numeroase cooperative agricole, printre care la cele din Tomnatic, Nerău și Uihei, din raionul Sînnicolaul-Mare, Felnac, teia“ din Șeitin, „Victoria“ „Scîndin Nădlac și în altele din raionul Arad se lucrează de zor, la prașila a doua, iar în unele locuri s-a terminat chiar și prașila a III-a la sfecla de zahăr. Este pe terminate prașila a II-a și la floarea-soarelui. Aceasta se datorește și faptului că atît conducătorii de unități cît și specialiștii de aici pot fi întîlniți zilnic în teren, în mijlocul cooperatorilor, dîndu-le indicații privind asigurarea unei densități normale de plante la hectar și respectarea indicilor de calitate. Pe ogoarele gospodăriilor de stat din Grabați, Bulgăruș, Peregul-Mare și altele, precum și pe ale cooperativelor agricole din Satchinez, Gottlob, Cenad I, Secusigiu, „Mureșul“ din Nădlac și altele prafila mecanică la porumb s-a efectuat pe sute de hectare și se lucrează din plin la prașila manuală. Peste tot unde există o bună organizare a muncii, lucrările se fac în ritm susținut și de bună calitate, în ziua raidului, la cooperativa „8 Martie“ din Semlac, mecanizatorii Gheorghe Nun, Herman Kalmann, Samoilă Kodacsek și alții au prășit cu șase cultivatoare peste 90 de hectare de porumb. Și brigada de tractoare condusă de Francisc Rausch, de la S.M.T. Sînnicolaul-Mare, folosește din plin capacitatea agregatelor, executînd lucrări la un înalt nivel calitativ. Cînd buruiana e îngăduită la strachină o vorbă înțeleaptă spune că buruiana nestîrpită la timp, mănîncă din aceeași strachină cu țăranul. E bine știut că de la un lan de porumb îmburuienat, slab întreținut, nu te poți aștepta la producții mari. Pare-se că acest lucru a fost uitat de către unii conducători de unități și de către unii țărani cooperatori. Tarluj» „Velici* în suprafață de 46 de hectare, cultivată cu sfeclă de zahăr, aparținînd cooperativei agricole din Pesac, pare ca o tabla de șah. Unele parcele sînt curate de ți-e drag să le privești, în vreme ce pe altele plantele sunt acoperite de buruieni. De ce acest lucru ? Pentru că nu toți cooperatorii de aici urmează exemplul lui Cozma Bogdan, Ștefan Antoniu, Emilia Codreanu, Jiva Brancu și al altora, fruntași la prășit, în parcelele repartizate lui Eva și Ion Sălăjan, Traian Munteanu și altora sfecla stă încă nerărită și (Continuare in pagina a lll-a) ACTIVUL OBȘTESC Pîrghie importantă a muncii de partid Munca de partid este prin excelență o muncă obștească. Larga democrație de partid creează condiții prielnice ca masele cele mai largi de comuniști să participe efectiv la rezolvarea problemelor economice, politice și culturale. Amploarea și complexitatea sarcinilor, creșterea rolului conducător al partidului, sporirea numărului organizațiilor de partid ne-a făcut să atragem alături de aparatul salariat tot mai mulți activiști obștești din raidurile celor mai pregătiți și experimentați comuniști pentru a ne ajuta la organizarea și controlul înfăptuirii hotărîrilor partidului și guvernului în toate domeniile de activitate. Activul obștesc al Comitetului raional de partid Moldova Nouă cuprinde 57 de tovarăși, atît cadre cu un stagiu mai îndelungat în partid, cît și cadre tinere cu reale perspective de dezvoltare : muncitori fruntași din întreprinderi și mine, de pe șantierele de construcții, ingineri și tehnicieni din industrie și agricultură. în activul obștesc sînt, de asemenea, profesori, învățători, medici, juriști etc. care și-au cîștigat dragostea și prețuirea tuturor oamenilor cu care muncesc. In primul trimestru al anului, comitetul raional, cu ajutorul comisiilor, a organizat studii pe teme ca : realizarea planului de investiții, asigurarea șantierelor de construcții cu documentația tehnică de execuție, cum e folosită forța de muncă, mijloacele de transport, cum se desfășoară activitatea cultural-artistică, munca politică de la om la om, sprijinul acordat de organizațiile de partid din școli în vederea îmbunătățirii procesului instructiveducativ etc. Pentru ca activul obștesc să devină un sprijin de nădejde în munca noastră, am acordat o deosebită importanță pregătirii sale. Comisiile își desfășoară activitatea pe baza unui plan de muncă trimestrial ce cuprinde obiective concrete strâns legate de sarcinile actuale ale muncii de partid, in practica muncii noastre s-a încetățenit metoda de a invita membrii comisiilor la ședințele de instruire a aparatului de partid, la plenarele comitetului raional să-i informăm operativ cu sarcinile ce ne stau în față. în afară de aceasta obișnuim ca după terminarea unui studiu pe o problemă sau alta să organizăm schimburi de experiență unde se prezintă scurte informări asupra muncii desfășurate pe teren. Important ni se pare și ajutorul pe care îl acordă activiștii nesalariați organizațiilor de bază în îndeplinirea hotărîrilor adoptate atît prin îndrumările directe, cît și prin sesizările care le fac organului raional. Toate acestea ne dau posibilitatea să cunoaștem realitatea din teren, neajunsurile ce se manifestă și să luăm măsuri de înlăturare a lor. Membrii comisiei economice, de pildă, au fost repartizați să răspundă de cîte un obiectiv și în special acolo unde lucrurile mergeau mai greoi. Iată un exemplu: Pe șantierul T.B.C.R. se simțea nevoia organizării mai temeinice a procesului de producție și o gospodărire mai judicioasă a materialului de con GHEORGHE DAMIAN secretar al Comitetului raional de partid Moldova Nouă (Continuare in pagina a Il-a) DELEGAȚIA COMITETULUI REGIONAL DE PARTID BANAT ȘI-A ÎNCHEIAT VIZITA ÎN REGIUNEA AUTONOMĂ VOIVODINA BELGRAD. — Corespondentul Agerpres, N. Plopeanu, transmite : Delegația Comitetului regional de partid Banat al P.C.R., condusă de Ștefan Mocuța, secretar al Comitetului regional, și-a încheiat vizita făcută în Regiunea Autonomă Voivodina, la invitația Comitetului regional al Uniunii Comuniștilor din Serbia pentru Regiunea Autonomă Voivodina. Delegația a vizitat întreprinderi și instituții socialculturale din Novi Sad, Zdrenianin, Begheiți, Pancevo și a avut întrevederi la Comitetul Uniunii Comuniștilor din Novi Sad și Zdrenianin. Luni, delegația a avut convorbiri la Vecea Executivă a Regiunii Autonome Voivodina, unde a fost primită de președintele Vecei Executive, Ilia Raiacici. La convorbiri au participat Giurița Ioikici, secretarul politic al Comitetului regional al Uniunii Comuniștilor din Serbia pentru Regiunea Autonomă Voivodina, Radovan Vlaskovici, președintele Skupștinei regionale, și alți membri ai Vecei Executive regionale. Azi pe stadionul „1 Mai" Revanșa „speranțelor" Stadionul „1 Mai“ din Timișoara găzduiește astăzi, începînd de la ora 17, revanșa meciului internațional disputat la 25 aprilie la Eisenstadt, între echipele de tineret ale Austriei și României. în vederea acestei partide s-au făcut intense pregătiri în ambele „tabere“. Reprezentativa de tineret a Austriei a fost în mare parte remaniată, din vechea garnitură păstrîndu-se doar 5 jucători. Pentru întîlnirea de azi, antrenorul echipei, fostul internațional Leopold Vogel (a făcut parte din celebrul Wunderteam austriac), a apelat la serviciile unor noi jucători din care se disting cei 3 internaționali, Hassl (titular în prima reprezentativă a Austriei), Hiesel și Kaltenbrunner. Oaspeții, sosiți marți seara la Timișoara, au efectuat ieri un antrenament de acomodare pe terenul de joc. Solicitat pentru un pronostic, antrenorul L. Vogel ne-a declarat: „Avem o formație mult mai puternică decit în meciul precedent. Dorim să prezentăm un joc frumos care să satisfacă exigențele publicului român. Cît despre pronostic, să cîștige cel mai bun“. Iată formația pe care o vor alinia oaspeții : Hotschart (G.A.K.) — Pamza (Wacke, Innsbruck), Binder (Austria Viena), Wahl (Admira), Frölich (Austria Viena) — Schilcher (G.A.K.), Hasil (Rapid) — Wastusch (Wacker Innsbruck), Hiesel (Viena), Kaltenbrunner (Admira), Wcidinger (Viena). Rezerve : Harreither (L.A.K.S.), Kogler (Austria Klagenfurt), Schmidt (Wiener Sportklub), Eigenstiller (Wacker Innsbruck), Fleischacker (G.A.K.). Selecționata României a efectuat două antrenamente, primul marți după-amiază, cu accent de pregătire fizico-tehnică, a avut o durată de 30 minute, și o intensitate medie și al doilea miercuri, mai ușor, urmărind omogenizarea tactică a echipei. In lot au fost introduși Suciu, Dobrin, Varga și Radu Nunweiller, jucători care au manifestat o formă bună în joc în meciurile din campionat. Cei doi antrenori, Bazil Marian și Angelo Niculescu, preconizează următoarea formulă de echipă : Niculescu — Petescu, Boc, Dumitru Nicolae, Sătmăreanu — Jamaischi, Dobrin — Pantea, Nagy, Frățilă, Nunweiller VI. Rezerve : Suciu, Ivăncescu, Pescaru, Varga, Hajdu. Întîlnirea va fi condusă la centru de un arbitru maghiar. SIMION STAN LUCRĂRILE CONGRESULUI SINDICATELOR La tribuna Congresului sindicatelor, ale cărui lucrări au continuat miercuri în marea sală a Palatului Republicii, au urcat numeroși vorbitori. Delegați și invitați din întreaga țară au dus mai departe dezbaterea asupra rapoartelor prezentate. In ultima parte a ședinței de dimineață, Congresul a desemnat comisia de pregătire a propunerilor de candidați în vederea alegerii Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România și a Comisiei centrale de cenzori. După amiază, prezidiul a anunțat că pe adresa Congresului sindicatelor au sosit peste 300 de telegrame și scrisori prin care organizații sindicale, colective de muncitori, ingineri, tehnicieni și funcționari din uzine, fabrici, șantiere, unități socialiste din agricultură, organizații economice, organizații de masă și obștești, instituții de învățămînt, cultură artă, salută Congresul și urează deși plin succes desfășurării lucrărilor sale. In telegramele și scrisorile trimise, oamenii muncii arată cu mîndrie că și-au îndeplinit și depășit angajamentele luate în cinstea celei de-a 45-a aniversări a Partidului Comunist Român și se angajează să nu precupețească nici un efort pentru aplicarea hotărîrilor ce vor fi adoptate la Congresul sindicatelor, în vederea traducerii în viață a Directivelor celui de-al IX-lea Congres al partidului. In continuare, au fost ascultate informări asupra lucrărilor celor trei comisii pe probleme, care s-au întrunit în cursul după-amiezii precedente. Congresul și-a însușit propunerile prezentate de comisii. Prezidiul a anunțat apoi că, în vederea intervenției în dezbateri, s-au înscris 589 de delegați și invitați, din care 63 au luat cuvîntul în cadrul ședințelor plenare ale Congresului și 215 în cadrul comisiilor. Numeroși delegați și invitați au făcut propuneri în scris, prezentate comisiilor pe probleme și comisiei de redactare a proiectelor de hotărîri și rezoluții, propuneri care se referă, în principal, la proiectul de statut și proiectul de rezoluție. La propunerea prezidiului, Congresul a aprobat sistarea dezbaterilor, urmînd ca delegații și invitații care nu au luat cuvîntul să prezinte în scris Secretariatului Congresului problemele pe care le au de ridicat. In continuare, Congresul a votat hotărîri prin care aprobă : — Raportul și activitatea Consiliului Central al Sindicatelor. — Raportul Comisiei centrale de cenzori. Comisia pentru redactarea proiectelor de hotărîri și rezoluții a informat Congresul asupra propunerilor primite cu privire la proiectul de Statut. După ce a aprobat introducerea în proiect a unor modificări, Congresul a votat în unanimitate Statutul Uniunii Generale a Sindicatelor din România. Prezidiul a anunțat că, din momentul votării noului Statut, mișcarea sindicală din țara noastră va purta denumirea de UNIUNEA GENERALA A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA. întreaga asistență, entuziasmată, salută acest moment prin urale puternice și aplauze prelungite. Apoi, delegații au votat în unanimitate Rezoluția Congresului Sindicatelor. De la tribună s-a dat apoi citire Moțiunii de solidaritate cu lupta poporului vietnamez. Ascultată cu multă atenție, aplaudată în repetate rînduri, moțiunea, care dă expresie sentimentelor internaționaliste ale clasei muncitoare din România față de lupta dreaptă a poporului vietnamez, a fost adoptată prin votul unanim al delegaților, subliniat de ovațiile puternice ale tuturor celor prezenți în sală. In cadrul discuțiilor pe marginea rapoartelor, delegații au prezentat un amplu tablou al dezvoltării economiei și culturii patriei noastre socialiste, al înfloririi tuturor regiunilor, subliniind elanul creator cu care oamenii muncii înfăptuiesc hotărîrile istorice ale celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, au vorbit pe larg despre diferite aspecte ale muncii sindicale. Paraschiv Benescu, președintele Consiliului regional al sindicatelor Galați, Emil Oniga, director general al uzinei „Tractorul“Brașov, și alții au înfățișat contribuția adusă de sindicate, sub conducerea și îndrumarea organizațiilor de partid, la mobilizarea oamenilor muncii la continua perfecționare a organizării și conducerii producției, la îndeplinirea tuturor indicatorilor de plan, valorificarea mai deplină a rezervelor interne, ridicarea nivelului tehnic al producției, asigurarea unor condiții mai bune de lucru., Mircea Ion Andrei, secretar al Consiliului regional al sindicatelor Banat, Elena Isac, președinta comitetului sindicatului de la întreprinderea „Țesătura“-Iași, ca și alți vorbitori au relatat despre preocuparea comitetelor sindicale pentru antrenarea muncitorilor la întrecerea socialistă, pentru buna folosire a capacității mașinilor și utilajelor, rezolvarea, împreună cu conducerile administrative și cadrele de specialitate, a problemelor complexe puse de modernizarea continuă a producției. A fost citată experiența pozitivă a comitetului sindicatului de la C. S. Reșița, care a mobilizat comisia economică și cadre competente la efectuarea unor studii privind organizarea procesului de producție pe întregul flux siderurgic, obținînd bune rezultate prin aplicarea soluțiilor preconizate. Totodată, s-a subliniat că există încă rezerve nevalorificate în această direcție, precum și însemnătatea respectării disciplinei tehnologice — factor important în îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Ion Apostu, președintele Consiliului sindicatelor din construcții din orașul București, Gheorghe Neacșu, președintele Comitetului sindicatului hidrocentralei „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ de pe Argeș, și alții au vorbit despre metodele utilizate de sindicate pentru ridicarea continuă a nivelului de cunoștințe tehnice al muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor, pentru generalizarea experienței înaintate, despre rezultatele obținute în această direcție. Pe șantierul hidrocentralei de pe Argeș, bunăoară, s-a încetățenit obiceiul de a organiza lunar „ziua inginerilor și tehnicienilor“, cu care prilej sînt dezbătute cele mai importante probleme ce preocupă pe constructori. Aceste întîlniri, la care participă și expun referate și oameni de știință din diferite sectoare, cadre didactice din învățămîntul tehnic superior, au dus la nașterea multor inițiative valoroase, care au permis scurtarea duratei de execuție a unor importante ale acestei mari obiective unități hidroenergetice a țării. O seamă de vorbitori s-au ocupat de rolul inginerilor, tehnicienilor, al cadrelor didactice în îmbogățirea cunoștințelor profesionale, tehnice și de cultură generală ale oamenilor muncii. Constantin Danciu, președintele Consiliului sindicatelor din centrul universitar București, Cornelia (Continuare în pagina a lll-a) MOȚIUNE In numele celor 4 milioane de membri ai sindicatelor, Congresul Sindicatelor din România adresează un fierbinte salut internaționalist de solidaritate frățească oamenilor muncii, sindicatelor, întregului popor vietnamez care luptă eroic pentru apărarea patriei, pentru libertate și independență. Dînd glas sentimentelor clasei muncitoare, ale tuturor oamenilor muncii din patria noastră, Congresul își exprimă profunda indignare față de agresiunea militară a S.U.A. împotriva poporului din Vietnamul de sud, față de actele de război îndreptate împotriva Republicii Democrate Vietnam — stat socialist independent și suveran. Prin bombardarea orașelor și satelor din R. D. Vietnam, prin războiul sălbatic dus împotriva poporului din Vietnamul de sud, S.U.A. săvîrșesc o crimă împotriva umanității, încalcă normele elementare ale dreptului internațional, agravează situația din Asia de sudest, asumîndu-și o grea răspundere în fața popoarelor din întreaga lume. Congresul Sindicatelor felicită călduros clasa muncitoare, pe toți oamenii muncii din Vietnam, pentru victoriile dobîndite în lupta lor neînfricată împotriva imperialiștilor agresori, pentru remarcabilele succese obținute de harnicul popor din R.D. Vietnam în opera de construire a socialismului. Lupta plină de abnegație și vitejie dusă de poporul vietnamez, intr-un spirit de neclintit, împotriva agresorilor imperialiști este urmărită cu admirație și adîncă simpatie de clasa muncitoare, de popoarele din întreaga lume, se bucură de solidaritatea internaționalistă și sprijinul deplin al țărilor socialiste, al tuturor forțelor progresiste. Consecvente principiului respectării stricte a libertății și suveranității popoarelor, a dreptului imprescriptibil al fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta, fără nici un amestec din afară, sindicatele din Republica Socialistă România condamnă războiul agresiv dus de S.U.A. în Vietnam, cer încetarea imediată a bombardamentelor asupra R.D. Vietnam, retragerea trupelor străine din Vietnamul de sud și respectarea acordurilor de la Geneva , poporul vietnamez să fie lăsat să-și reglementeze treburile interne fără intervenție străină. Congresul Sindicatelor din România susține în întregime poziția guvernului R.D. Vietnam și a Frontului Național de Eliberare — unicul reprezentant legitim al poporului din Vietnamul de sud — și cere cu hotărîre să fie respectat dreptul sacru, inviolabil al poporului vietnamez de a-și rezolva problemele interne de sine stătător, conform voinței și aspirațiilor sale. Congresul reafirmă poziția consecventă a sindicatelor din România de sprijinire deplină și hotărîtă a luptei drepte și eroice a poporului vietnamez pînă la victoria totală a acestuia asupra agresorilor imperialiști americani și declară în mod solemn că ele sunt gata să acorde și de acum înainte sprijinul lor internaționalist poporului frate vietnamez. Sindicatele, oamenii muncii, întregul nostru popor își exprimă încrederea fermă în victoria cauzei drepte a poporului vietnamez și urează sindicatelor, oamenilor muncii, întregului popor din Vietnam izbîndă deplină în lupta dreaptă pentru apărarea libertății și independenței, pentru unitatea și integritatea teritorială a patriei. INTR-O PAUZĂ A CONGRESULUI