Drapelul Roşu, iunie 1969 (Anul 25, nr. 7587-7611)
1969-06-17 / nr. 7600
* Comunicatul cu privire la lucrările Consfătuirii partidelor comuniste și muncitorești MOSCOVA 16 (Agerpres). La 16 iunie au continuat lucrările Consfătuirii internaționale partidelor comuniste și muncitoarești. Ședința de dimineață a fost prezidată de conducătorul delegației unuia dintre partidele frățești care acționează in ilegalitate. Președintele a vorbit despre noile acțiuni sîngeroase ale regimului tiranic al lui Duvalier, despre executarea unor activiști de frunte ai Partidului unit al comuniștilor din Haiti. A fost făcută propunerea să se adopte o declarație de solidaritate cu comuniștii și democrații din Haiti. Participanții la consfătuire au adoptat în unanimitate această declarație. Președintele ședinței comunică apoi propunerea secretariatului de a fi publicate toate hotărîrile și cuvîntările participanților la consfătuire. Editura internațională „Pace și socialism“ a luat inițiativa de a fi editate materialele in diferite limbi. Participanții la consfătuire s-au declarat de acord cu această propunere. La primul punct de pe ordinea de zi a consfătuirii la ședința de dimineață au luat cuvîntul : E. Gasperoni, secretar general Partidului Comunist din San Murino, șeful delegației Partidului Comunist din Lesotho, A. Martinez, șeful delegației Partidului Muncii din Guatemala, H. Murphy, membru al Comitetului Executiv al Partidului Comunist din Irlanda de nord, J. Koll, primsecretar al C.C. al Partidului Comunist din Bolivia, F. Oheda, secretar al C.C. al Partidului Comunist din Porto Rico, L. Thomas, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Popular din Panama, John Marx, președintele Partidului Comunist din Africa de sud. Președintele ședinței comunică că lista celor care au cerut să ia cuvîntul la primul punct de pe ordinea de zi a fost epuizată. Consfătuirea a luat hotărîrea să se încheie luările de cuvînt la acest punct. La ședința de seară, prezidată de John Gollan, secretar general al Partidului Comunist din Marea Britanie, participanții la consfătuire au ascultat raportul Comisiei redacționale prezentată de președintele Comisiei, Boris Ponomariov, secretar al C.C. al P.C.U.S. Raportorul a supus, în numele Comisiei redacționale, spre examinarea și aprobarea delegaților documentele consfătuirii. A fost adoptat în unanimitate apelul pentru apărarea păcii. J. Gollan, care a prezidat ședința, a spus că, adoptînd acest document, participanții la consfătuire declară prin aceasta că ei se consacră luptei pentru pace, luptei împotriva imperialismului. După aceea, au luat cuvîntul la ședință E. Berlinguer, locțiitor al secretarului general al Partidului Comunist Italian, M. Sanchez, șeful delegației Partidului Comunist Dominican, I. Lechleiter, membru al Comitetului de conducere și secretar al C.C. al Partidului Muncii din Elveția, A. H. Malgule, secretar general al C.C. al Partidului Comunist din Sudan, L. Aarons, secretar național al Partidului Comunist din Australia, Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al Partidului Comunist Român, S. Carrillo, secretar general al Partidului Comunist din Spania, A. Pettersen, membru al Secretariatului C.C. al Partidului Comunist din Norvegia, J. Woodis, membru al Comitetului Politic al Comitetului Executiv al Partidului Comunist din Marea Britanie, P. Verges, secretar general al Partidului Comunist din Reunion, Ali Yata, secretar general al Partidului Eliberării și Socialismului (Maroc), E. Gasperoni, secretar general al Partidului Comunist din San Marino, care și-au expus părerile față de proiectul documentului principal al consfătuirii. Apelul pentru apărarea păcii, adoptat de Consfătuirea partidelor comuniste și muncitorești Noi, reprezentanții partidelor comuniste și muncitorești, întruniți la Moscova, la Consfătuirea Internațională, adresăm popoarelor lumii, tuturor oamenilor, indiferent de convingerile și vederile lor politice, chemarea de a înfăptui acțiuni comune pentru apărarea și întărirea păcii, în lupta actuală este în joc cauza cea mai importantă — viitorul omenirii. în prima jumătate a secolului nostru, ca urmare a celor două războaie mondiale au fost secerate peste 70 de milioane de vieți omenești, au fost șterse de pe suprafața pămîntului mii de orașe și sate înfloritoare. Sinistra ciupercă atomică care s-a înălțat deasupra Hiroșimei constituie un avertisment tragic asupra consecințelor unui al treilea război mondial, dacă imperialismul ar izbuti să-l dezlănțuie. Un conflict mondial în condițiile actuale, cînd bombele nucleare pot atinge în cîteva minute orice continent, pustiind teritorii imense, ar însemna pieirea a sute de milioane de oameni și transformarea în ruine și scrum a cuceririlor civilizației și culturii mondiale. Războaiele, actele de agresiune și violența, atentatele la libertatea popoarelor, toate acestea își au sursa în politica imperialismului. Imperialismul, în primul rând cel american, este cel care intensifică cursa înarmărilor, agravează încordarea internațională, provoacă în diferite puncte ale globului conflicte și războaie locale. Imperialismul american, dușman înrăit al libertății popoarelor, tinde prin toate mijloacele să reprime mișcările de eliberare națională, organizează lovituri de stat reacționare, impune și susține regimuri antipopulare. De mai mulți ani, imperialiștii americani duc in Vietnam un război agresiv, recurgînd la mijloacele cele mai barbare. Datorită agresiunii israeliene împotriva popoarelor arabe,în Orientul Mijlociu se menține un focar primejdios de încordare, care poate aprinde în orice moment vîlvătăile unui război. Uneltirile, provocatoare ale imperialismului împotriva Cubei, ca și în largul coastelor Coreei, precum și împotriva multor state din Asia, Africa și America Latină creează pericole permanente la adresa păcii, în centrul Europei acumulează forțe imperialismul vest-german războinic, își ridică capul neonazismul. Bizuindu-se pe blocul agresiv N.A.T.O. și acționînd în strinsă alianță cu imperialismul american, cercurile guvernante de la Bonn, care n-au tras învățămintele necesare din zdrobirea Germaniei hitleriste, duc o politică revanșardă, năzuiesc să intre în posesia armei nucleare, amenință securitatea tuturor popoarelor europene. Un pericol la adresa păcii în Europa îi creează bazele militare puse la dispoziția imperialiștilor americani în diferite țări membre ale N.A.T.O. și în Spania. Politica de agresiune și război, pusă în slujba profiturilor capitalului monopolist, duce la intensificarea exploatării maselor largi populare din țările capitaliste, ațîță discriminarea rasială, cultivă violența, limitează libertățile democratice, amenință interesele vitale ale maselor populare. Militarizarea economiei înghite uriașe fonduri materiale, provoacă reducerea nivelului de trai, constituie o grea povară pe umerii oamenilor muncii. Imperialismul poartă vina pentru faptul că mărețe realizări ale științei și tehnicii, care deschid în fața omenirii noi perspective, sunt dirijate spre scopuri de distrugere, în timp ce sute de milioane de oameni suferă de foame și mizerie. Iată de ce lupta pentru pace se contopește cu lupta pentru libertatea popoarelor, pentru progres și democrație, pentru eliberarea de sub jugul străin, de colonialism și neocolonialism, de reacțiune și dictatură fascistă. în prezent, instaurarea unei păci trainice nu este o utopie, ci un scop pe deplin realizabil: în lume există astăzi puternice forțe sociale și politice care acționează împotriva războiului, pentru destindere și pentru o largă colaborare internațională. Politica consecventă de pace a Uniunii Sovietice — primul stat socialist — și a celorlalte state socialiste, intensificarea luptei oamenilor muncii în țările capitalului, avîntul mișcării de eliberare națională, acțiunile cercurilor largi ale opiniei publice democratice mondiale, ale partizanilor păcii fac ca un nou război mondial sâ nu mai fie o fatalitate inevitabilă, ci, dimpotrivă, creează posibilități reale pentru înfăptuirea năzuințelor de pace ale popoarelor. Imperialismul nu mai poate dispune arbitrar de destinele lumii. Agresorii americani au fost nevoiți să înceteze bombardamentele asupra Republicii Democrate Vietnam și să accepte să ia loc la masa tratativelor. A fost încheiat tratatul privind interzicerea experiențelor nucleare pe sol, sub apă și în atmosferă, a fost adoptat tratatul de neproliferare a armelor nucleare. Acestea arată că, atunci cînd popoarele acționează energic și solidar, se pot obține rezultate concrete. Deși atîta timp cit există imperialismul se menține pericolul de conflicte militare, în zilele noastre constituie o realitate coexistența pașnică a statelor cu orînduiri sociale coexistența pașnică diferite. Dar reclamă luptă permanentă și consecventă o a maselor populare împotriva imperialismului, împotriva politicii sale de pe poziții de forță. Lupta pentru pace include inițiativele de pace ale statelor socialiste, bătăliile victorioase ale patrioților vietnamezi în junglele din Vietnamul de sud, demonstrațiile antirăzboinice din orașele Europei și Americii, lupta poporului japonez Împotriva bazelor militare americane, acțiunile clasei muncitoare împotriva atotputerniciei monopolurilor, rezistența popoarelor Americii Latine față de dictatele clicilor militare, mișcările anticolonialiste din țările Asiei și Africii, lupta negrilor din S.U.A. pentru drepturile lor. Fiecare participant la această luptă, indiferent dacă poartă salopetă de muncitor, trudește pe ogoare sau lucrează în laborator își aduce contribuția la cauza comună a apărării păcii" Adresăm apelul nostru — oamenilor muncii — muncitori, țărani, intelectuali, oameni de știință și cultură, tuturor celor care vor să salveze și să sporească roadele muncii și ale eforturilor creatoare ale omenirii, — părinților preocupați de viitorul copiilor lor , — tineretului și studenților, care năzuiesc să-și vadă împlinite visurile și planurile lor nobile, să-și consacre forțele și energia propășirii țărilor lor ; — parlamentarilor, oamenilor politici și de stat preocupați de destinele popoarelor lor ; — partidelor politice, sindicatelor, organizațiilor și mișcărilor obștești ; — comunităților și asociațiilor religioase, oamenilor de diferite confesiuni; — participanților la mișcările pentru apărarea păcii și la campaniile împotriva războiului ; — tuturor bărbaților și femeilor. Să cerem încetarea agresiunii S.U.A. în Vietnam, retragerea trupelor americane, respectarea drepturilor suverane ale poporului vietnamez, asigurarea independenței, libertății și păcii în Vietnam ; să milităm pentru lichidarea pe baza rezoluției Consiliului de Securitate al O.N.U a consecințelor agresiunii Israelului în Orientul Mijlociu ; să luptăm pentru lichidarea totală a colonialismului și neocolonialismului, pentru obținerea independenței de către toate popoarele asuprite, pentru încetarea războaielor duse de colonialiștii portughezi, pentru abolirea rasismului — această rușine a vremurilor noastre — în Africa de sud și pretutindeni unde el se mai manifestă, pentru înlăturarea regimurilor corupte — unelte servile ale monopolurilor străine; să intensificăm eforturile în lupta pentru înfăptuirea deplină a principiilor coexistenței pașnice a statelor indiferent de orînduirea lor socială, pentru slăbirea încordării internaționale, pentru reglementarea prin tratative a problemelor internaționale litigioase, împotriva atentatelor imperialiste la independența suveranitatea popoarelor, la drepșitul lor de a-și decide singure soarta, pentru dezvoltarea unei largi colaborări între toate țările pe baza egalității in drepturi. Ne adresăm tuturor acelora care au trăit ororile celui de-al doilea război mondial și își amintesc de ele, tuturor apărătorilor păcii din Europa, inclusiv forțele socialiste dornice de pace din Germania occidentală ; — să bazăm calea politicii revendicărilor teritoriale duse de R.F.G., pretenției acesteia de a intra în posesia armei nucleare, să respingem forțele neonazismului ! Recunoașterea situației reale, creată în Europa ca rezultat al celui de-al doilea război mondial, inviolabilitatea frontierelor existente, recunoașterea Republicii Democrate Germane, iată condiții obligatorii pentru o pace trainică pe continentul european. Să desfășurăm lupta pentru crearea unui sistem eficient de securitate colectivă în Europa și pentru lichidarea împărțirii continentului în grupări militare opuse, pentru statornicirea unei atmosfere de colaborare și înțelegere reciprocă între popoare. Calea spre atingerea acestor obiective ar putea fi deschisă de o conferință a tuturor statelor europene, așa cum a propus Consfătuirea de la Budapesta a statelor membre ale Tratatului de la Varșovia. Pacea pe pâmînt nu poate să se bazeze pe „echilibrul fricii“. O pace trainică este de neconceput fără încetarea cursei înarmărilor. Trebuie să milităm pentru crearea de zone denuclearizate în diferite regiuni ale globului, pentru interzicerea oricăror experiențe cu arma nucleară, pentru intrarea în vigoare cit mai grabnică a tratatului de neproliferare a armelor nucleare și pentru aderarea tuturor statelor la acest tratat, pentru interzicerea armelor nucleare și lichidarea stocurilor de asemenea arme. Trebuie să cerem desființarea bazelor militare de pe teritoriile străine, eliberarea țărilor din pactele militare agresive care le-au fost impuse, precum și interzicerea tuturor tipurilor de arme chimice și bacteriologice! Trebuie să milităm consecvent și intens pentru dezarmarea generală și totală ! în ciuda tuturor vicisitudinilor, noi, comuniștii ne-am păstrat atașamentul nețărmurit față de ideile leniniste ale păcii și prieteniei între popoare. Astăzi, ca și în trecut, vom lupta pentru aceste țeluri nobile ale întregii umanități, alături de toți cei care se pronunță împotriva politicii militarismului, agresiunii și războiului. Pentru realizarea acestor țeluri suntem gata să dezvoltăm legăturile și să colaborăm cu cele mai diferite forțe sociale și politice care se pronunță pentru pace în lume. Unitatea tuturor forțelor progresiste, iubitoare de pace, constituie un imperativ al zilelor noastre. Strîns uniți, vom asigura victoria cauzei sacre a păcii pe pămînt! Declarație a Consfătuirii internaționale a partidelor comuniste și muncitorești Reprezentanții celor 75 de partide comuniste și muncitorești, întruniți la Moscova, au aflat cu minte și indignare știrea despre noile arestări de masă și masacrarea bestială a comuniștilor, democraților și altor patrioți din Haiti. Acum câteva zile au fost uciși tovarășii Gerald Brisson, Daniel Sansarich, Gerard Wadestran, Jacques Jeannot și alți conducători de seamă ai comuniștilor. Viața tovarășului Joseph Roney, secretar general al C.C. al Partidului Unit al comuniștilor din Haiti, arestat de călăii lui Duvalier, este în pericol. In decursul a 12 ani de dominație tiranică, regimul lui Duvalier, care se menține la putere numai datorită sprijinului monopolurilor americane, a transformat țara intr-un lagăr de detențiune. Persecuțiile sîngeroase, torturile, condamnările la moarte, legislația antipopulară și, în special, anularea legii privind dreptul de azil — toate urmăresc înăbușirea rezistenței patrioților haitieni. Regimul lui Duvalier își îndreaptă principala lovitură împotriva membrilor Partidului Unit al comuniștilor din Haiti — luptători dirzi pentru libertatea, independența și viitorul luminos al patriei lor. Consfătuirea Partidelor Comuniste și Muncitorești iși exprimă solidaritatea frățească cu comuniștii și democrații haitieni, care, in condiții de adâncă ilegalitate, riscindu-și zilnic viața, continuă cu abnegație lupta împotriva tiraniei. Consfătuirea cheamă masele oamenilor muncii, forțele democratice și progresiste din toate țările să ceară cu fermitate încetarea terorii, asasinatelor și persecuțiilor împotriva comuniștilor și altor patrioți haitieni. Veșnic va trăi memoria eroilor care și-au dat viața in lupta împotriva tiraniei, pentru libertatea și Independența patriei lor, pentru socialism ! Libertate tovarășului Joseph Roney! Libertate tuturor deținuților politici din Haitii Redacția Timișoara I, nr. 23 August nr. 8, telefon: 1-50-625 1-55-60; 1-55-67 ; Administrația (și Mica Publicitate) 1-55-74, Mesajul tovarășului 1 Rezultatul NICOLAE CEAUȘESCU (Urmare din paga Inerații a Europei: comuniști, socialiști, radicali, liberali, conservatori, catolici, precum și masele de tineret de toate orientările politice și ideologice, merită să-i consacrați energia și forțele, pasiunea și spiritul combativ, care vă animă. Noi dăm o înaltă prețuire faptului că generația tînără din Europa și din întreaga lume se afirmă în zilele noastre ca una din marile forțe sociale ale mișcărilor pentru libertate, pace și progres social, pentru înnoirea și perfecționarea organizării societății, pentru o viață mai bună și mai demnă, constituind un detașament puternic al marelui front antiimperialist. Este un lucru remarcabil că dumneavoastră, tinerii înaintați de pretutindeni vă ridicați cu hotărîre împotriva celor ce vor să dezlănțuie un nou război mondial, celor care alimentează încordarea internațională, manifestîndu-vă viguros în sprijinul respectării dreptului popoarelor la o viață liberă, de sine stătătoare, fără imixtiuni din afară, a principiilor independenței, suveranității și egalității între toate statele principii de importanță crucială în viața politică a epocii noastre de înfăptuirea cărora depinde salvgardarea păcii mondiale. Voi, tinerii, sînteți primii interesați ca în lume să domnească pacea și înțelegerea între popoare, ca pe continentul pe care trăiți să se înfăptuiască securitatea, să se dezvolte relații de colaborare între state, să se respecte principiile sacre ale independenței, să se evite declanșarea unei noi conflagrații nimicitoare. Acționînd animați de ideile nobile ale prieteniei și colaborării internaționale, dezvoltînd largi contacte între diferitele organizații și categorii de tineri de pe continent, dumneavoastră, tinăra generație, puteți aduce o contribuție deosebit de prețioasă la cunoașterea și apropierea între popoare, la dezvoltarea cooperării intereuropene pe baza stimei, încrederii și avantajului reciproc. Este un fapt verificat de viață, dragi tineri, că pentru abordarea și soluționarea eficientă a problemelor păcii și securității Europei este necesar ca statele, forțele sociale înaintate, inclusiv tineretul să pornească în acțiunile lor, consacrate acestui țel, de la înțelegerea și acceptarea realităților postbelice, a inviolabilității frontierelor existente, de la recunoașterea existenței celor două state germane și promovarea unor relații normale cu acestea, astfel ca să se poată asigura participarea lor la întreaga viață politică europeană și internațională. O contribuție de preț puteți aduce voi, tânăra generație, la lupta pentru desființarea blocurilor militare, lichidarea bazelor militare străine, retragerea tuturor trupelor de pe teritoriile altor state în limiele frontierelor lor naționale, renunțarea la orice manifestări și demonstrații de forță, care alimentează atmosfera de încordare și suspiciuni între state și exercită o influență deosebit de negativă asupra vieții internaționale. Este de la sine înțeles că în înfăptuirea acestor deziderate, ca și a măsurilor de dezarmare, cei în primul rând interesați sînteți voi, tineri, pentru că povara înarmărilor afectează viața voastră de azi, posibilitatea de a vă pregăti, de a vă afirma, pentru că un nou război ar lovi adine în viitorul vostru, în năzuințele voastre nobile spre progres, spre o viață mai bună. Militînd pentru aceste deziderate arzătoare, contribuiți nu numai la destindere pe continentul european, ci și la îmbunătățirea climatului politic general, la asigurarea securității internaționale, la crearea condițiilor ca fiecare popor să-și poată consacra nestingherit eforturile cauzei progresului, dezvoltării sale multilaterale. După părerea noastră rarea securității europene asigupoate constitui o largă platformă de mobilizare și unire a celor mai diverse cercuri și categorii ale tinerei generații de pe continent, vital interesate în salvgardarea păcii și destinderii internaționale. Suntem convinși că, acționînd în comun — pe deasupra deosebirilor de convingeri politice, ideologice și religioase — alături de celelalte forțe sociale și politice, dumneavoastră puteți influența pozitiv în măsură însemnată, cursul evenimentelor politice de pe continentul nostru, puteți exercita o înrîurire eficientă asupra guvernelor, asupra oamenilor politici, sprijinind eforturile și acțiunile acestora spre destindere, pace și securitate în Europa, înfăptuirea securității europene reprezintă o preocupare majoră, constantă a poporului român, a statului nostru socialist ; cunoașteți că România acționează cu energie și perseverență — împreună cu celelalte țări socialiste, cu toate statele iubitoare de pace, cu forțele politice și sociale înaintate de pe continent interesate în netezirea drumului spre destindere și înțelegere — pentru realizarea acestui important țel al păcii și progresului popoarelor. Precum știți, țara noastră militează neobosit în spiritul Declarației de la București și al Apelului de la Budapesta al statelor membre ale Tratatului de la Varșovia, pentru a se parcurge pas cu păs drumul spre însănătoșirea atmosferei politice pe continentul nostru, pentru înlăturarea tuturor surselor de încordare între state, de amenințare a păcii, pentru dezvoltarea colaborării multilaterale între toate țările. In zilele pe care le veți petrece în România veți putea cunoaște direct viața tineretului nostru, angajat cu toate forțele sale în marea operă constructivă pe care întregul popor o înfăptuiește : progresul multilateral al economiei, științei și culturii, ridicarea nivelului de viață materială și spirituală a tuturor celor ce muncesc. Tineretul nostru este prezent în toate sectoarele vieții economice, sociale și politice ale țării, fructificîndu-și potențialul creator, afirmîndu-se ca o forță importantă în viața societății, bucurîndu-se de aprecierea, dragostea și atenția întregului popor. Formarea și pregătirea tinerei generații constituie o preocupare de prim ordin a întregii noastre societăți, care consacră însemnate resurse materiale și umane instruirii profesionale și culturale a tinerilor, educării lor în spiritul idealurilor înaintate ale umanismului socialist, al respectului față de toate popoarele, al atașamentului profund față de cauza măreață a păcii și progresului. In acest spirit, tineretul român și organizația sa revoluționară își manifestă solidaritatea activă cu forțele democratice și progresiste ale tinerei generații din toate țările continentului și ale lumii, dezvoltă legături multiple de cooperare cu tineretul și organizațiile sale de pretutindeni, participă activ la mișcarea mondială a tineretului pentru pace, democrație și progres social. Inițiativa Uniunii Tineretului Comunist de a organiza această întîlnire consacrată securității europene exprimă spiritul de înaltă responsabilitate cu care tineretul român militează pentru idealurile de bună înțelegere și apropiere între popoare. Ne exprimăm convingerea că întîlnirea dumneavoastră se va desfășura intr-un spirit de stimă și respect reciproc, va avea un caracter constructiv și va constitui un prilej favorabil pentru mai buna cunoaștere reciprocă, pentru un schimb rodnic de păreri, pentru găsirea căilor de realizare a unor acțiuni comune ale tineretului european, consacrate idealurilor păcii și colaborării între popoare, securității pe acest continent. Vă adresez, dragi prieteni, sincere urări de succes în desfășurarea lucrărilor întîlnirii și îmi exprim convingerea că ea va fi rodnică, contribuind la dezvoltarea solidarității tinerei generații de pe continent în lupta comună a popoarelor pentru asigurarea unui climat de destindere, cooperare și securitate în Europa și în întreaga lume. tul: Howard Legg, membru al Comitetului Executiv al Tineretului Liberal — Marea Britanie; Daniel Antonini, șeful secției internaționale a Mișcării Tineretului Comunist — Franța ; Diener Siegfried, membru al Biroului C.C. al Tineretului Liber German — R.D. Germană ; Rene Kcuger, secretar al secției Geneva a Tineretului Liber — Elveția; Manfred Rixen, Tineretul Socialist „Die Falken“ — R.F a Germaniei; Peter Ackerman, membru al Comitetului Național al Ligii Tineretului Comunist — Marea Britanie; Peter Bubenberger, Uniunea Socialistă a Tineretului — R.F. a Germaniei. Nota dominantă a intervențiilor prezentate de delegații — atit în ședința de dimineață, cit și in cea de după-amiază, — este caracterizată de faptul că s-au purtat dezbateri sincere, deschise, ceea ce a favorizat un climat de lucru. Climat observat și in intermezzourile ședințelor — pauzele— cînd discuțiile între delegații aparținînd unor organizații de cele mai diferite orientări au continuat spontan, in jurul problemelor de cel mai arzător interes pentru tinăra generație. In continuare, delegațiile au discutat și aprobat programul de desfășurare a lucrărilor „mesei rotunde". (Agerpres) I DRAPELUL ROȘU-7.600 definitiv al alegerilor din Franța PARIS 16 (Agerpres). Ministerul de Interne al Franței a dat publicității luni după-amiază rezultatul definitiv al alegerilor pentru cel de-al doilea tur de scrutin, care a avut loc la 15 iunie. Potrivit comunicatului oficial, din cei 29.488.640 alegători înscriși pe listele electorale s-au prezentat la urne 20.307.013, adică 68,86 la sută. Pentru candidatul majorității actuale, Georges Pompidou, au votat 11.060.181 alegători, adică 58,20 la sută din totalul voturilor valabile, iar pentru Alain Polier, candidatul centrului, 7.942.915, adică 41,80 la sută. Numărul buletinelor albe sau anulate s-a ridicat la 1.303.957 (4,42 la sută), împreună cu cei 9.181.627 (31,14 la sută) alegători care nu s-au prezentat la urne, numărul celor care s-au abținut de la vot s-a ridicat la 10.485.544, adică 35,56 la sută din totalul corpului electoral. în legătură cu incidentele de frontieră sovieto-chineze MOSCOVA 16 (Agerpres). După cum este cunoscut, în legătură cu incidentele de la frontiera sovieto-chineză, guvernul U.R.S.S. a publicat la 29 martie o declarație adresată guvernului R.P. Chineze. La 24 mai a fost dată publicității declarația de răspuns a guvernului R.P. Chineze. Recent, guvernul U.R.S.S. a publicat răspunsul la această declarație-După ce expune considerentele guvernului Uniunii Sovietice în legătură cu această problemă, declarația arată că guvernul sovietic își reafirmă propunerea de a se ține consultări fără nici un fel de condiții prealabile. • în continuare, în declarație se spune : Partea sovietică este de acord cu punctul de vedere al guvernului R.P. Chineze ca atunci, cînd „există premise, cînd se iau drept bază tratatele asupra actualei frontiere sovieto-chineze se poate admite reglementarea necesară în anumite sectoare ale hotarului, pornindu-se de la principiile consultărilor cu drepturi egale, prin înțelegere reciprocă și concesii reciproce“; în declarație se propune să fie reluate la Moscova, în următoarele trei luni, consultările întrerupte în 1964. Asupra datei concrete s-ar putea conveni pe linie diplomatică. Guvernul U.R.S.S. numește ca șef al delegației sovietice la consultări pe P. I. Zireanov, reprezentant plenipotențiar, cu rang de ministru adjunct. IN CITEVA Aainimuminmuiniitmutmunn în mninmnnfil RÎNDURI <w*mnnminiwn mu iînmunniimin w SS Ansamblul folcloric „Poienița“ din Brașov a luat parte la Festivalul internațional de folclor de la Florange (departamentul Moselle), la care sînt prezente mai multe ansambluri europene. Spectacolele artiștilor români s-au bucurat de succes. O delegație formată din soțiile unor lideri sindicali spanioli întemnițați a fost primită de președintele Confederației Internaționale a Muncii, Jean Morl. Delegația a remis o petiție purtînd 6.000 de semnături și cerind amnistierea deținuților politici spanioli. împăratul Etiopiei, Haile Selassie, a sosit imi la Addis Abeba, venind dintr-o vizită oficială făcută in capitala R.A.E. In timpul vizitei sale oficiale de două zile la Cairo, suveranul Etiopiei a avut întrevederi cu președintele K.A.U., Gamal Abdel Nasser, in timpul cărora au fost examinate probleme internaționale, in special, actuala situație din Orientul Apropiat. Agenția Taning anunță că o furtună puternică, Însoțită de ploi torențiale, s-a abătut asupra orașului Arandjelovac de lingă Belgrad, inundînd un mare număr de locuințe și întreprinderi industriale, provocînd pagube importante ogoarelor și livezilor. In timpul inundației, o persoană și-a pierdut viața, B Lumi a Încetat din viață, in virsta de 77 de ani, feldmareșalul britanic Alexander, care a comandat mari unități in timpul celui de-al doilea război mondial. Iar în perioada anilor 1952—1954 a deținut funcția de ministru al apărării. Tiparul s întreprinderea Poligrafică Banat j Nr. 40.063