Drapelul Roşu, august 1969 (Anul 25, nr. 7639-7665)

1969-08-02 / nr. 7640

Anul XXVI, nr. 7.640 Sîmbătă, 2 august 1969 4 pagini, 30 bani PUTERNIC ENTUZIASM $1 AVÎNT CREATOR ÎN ÎNTÎMPINAREA CONGRESULUI PARTIDULUI Aceleași aceleași gînduri, sentimente cu ale întregului popor Milan Jovanovici președintele Consiliului județean Timiș al oamenilor muncii de naționalitate sîrbă în aceste zile, cu îndreptățită bucu­rie și mîndrie, oamenii muncii timi­­șeni, alături de întregul popor, par­ticipă la cea mai efervescentă și bo­gată activitate pe plan politic, eco­nomic și social din istoria pătrarului de veac de viață liberă pe pămîntul patriei noastre socialiste, cinstind mărețele evenimente ale anului 1969 — Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român și a XXV-a ani­versare a eliberării României de sub jugul fascist. Avîntul creator al tu­turor oamenilor muncii din țara noas­tră, fără deosebire de naționalitate, încrederea lor în viitor, au fost am­plificate de sentimentele de satisfac­ție și optimism insuflate de coordo­natele înscrise în documentele de o excepțională importanță teoretică și practică — Tezele Comitetului Cen­tral al P.C.R. și proiectul de Direc­tive care vor fi supuse discutării și aprobării Congresului al X-lea al partidului. Dezbaterea documentelor pentru Congres în județul Timiș, în orga­nizațiile de partid, în adunările or­ganizate de Frontul Unității Socia­liste și în presă, a constituit un nou prilej de manifestare a adeziunii­ una­nime a comuniștilor, a tuturor lo­cuitorilor — români, germani, ma­ghiari, sîrbi și de alte naționalități — la politica internă și internaționa­lă a partidului, față de conținutul, a­­precierile și spiritul marxist-leninist al Tezelor, față de vastul program de dezvoltare a țării, înfățișat în Teze­le și in proiectul de Directive. In procesul construcției socialismu­lui, pe baza politicii științifice, realis­te a P.C.R., cuceririle și transformă­rile revoluționare au făurit temelia politică, economică și socială pentru egalitatea în drepturi a tuturor celor ce muncesc, fără deosebire de națio­nalitate. Rezolvarea marxist-leninistă a problemei naționale de către P.C.R., umanismul și democratismul profund al orînăuirii noastre, au descătușat și energiile creatoare ale naționalită­ților conlocuitoare, au asigurat con­dițiile afirmării lor plenare, alături de poporul român, în sfera creației materiale și spirituale, în activității social-politice. Pe domeniul această bază s-a cimentat prietenia și fră­ția cu poporul român, unitatea și coeziunea întregii noastre națiuni în jurul partidului și guvernului nostru. Constituirea Frontului Unității So­cialiste, aderarea organizațiilor de masă, obștești, profesionale și a con­siliilor naționalităților conlocuitoare la Frontul Unității Socialiste a creat un nou cadru politic și organizatoric care asigură dezbaterea marilor pro­bleme ale țării de către masele cele mai largi, unitatea lor de acțiune în vederea traducerii în viață sub con­ducerea partidului a programului de dezvoltare și întărirea patriei noastre. In acest context minunat își află locul de cetățeni ai României socia­liste și oamenii muncii de naționali­tate sîrbă din județul Timiș. Prin măsurile adoptate de Partidul Comu­nist Român și guvernul țării noas­tre au fost create condițiile favora­bile și asigurată baza materială ca și oamenii muncii de naționalitate sîrbă, alături de toți cetățenii pa­triei, să se bucure din plin de tot ceea ce oferă, celor ce muncesc, orîn­­­duirea noastră socialistă. Din rindul populației sîrbe au fost promovați numeroși activiști de partid, de stat și în domeniul economic. In cei 25 de ani de viață nouă populația sîrbă a dobîndit valori deosebit de semni­ficative, noi valențe calitative pe tă­­rîm cultural și spiritual. Astfel, dacă pină la eliberarea patriei noastre populația sîrbă a avut un num­ăr foarte mic de intelectuali, azi, dato­rită condițiilor create de partidul și guvernul nostru, ea se poate numări că din rândul ei s-au ridicat nu­meroși intelectuali — învățători, profesori, ingineri, medici, scriitori, ziariști care, cu devotament și recu­noștință servesc interesele patriei so­cialiste. In localitățile cu populație sîrbă funcționează școli și secții cu limba de predare sîrbă, în județul nostru funcționează trei cercuri li­terare în limba sîrbă, la Timișoara apare revista literară „Knjizevni ]i­­vot" și gazeta „Banatske novine“, care anul acesta va sărbători, îm­preună cu „Drapelul roșu“ și „Sza­bad Szo“, 25 de ani de la apariție, iar Studioul de radio Timișoara tran­smite zilnic emisiuni în limba sîrbă. Creația literară a lui Vladimir Cio­­cov, Rak­ov Svetomir, Lazar Ilici, Jiva Popovici și a unei întregi pleiade de tineri poeți a apărut în 20 de cu­legeri de poezii și 15 de proză. Va­­lorificînd bogatul folclor bănățean, Ansamblul de stat sîrb din Timișoa­ra a prezentat, de la înființarea sa, peste 2.000 de spectacole la care au participat aproape S00.000 de spec­tatori din toate regiunile țării și (Continuare în pag. a lll-a) BILANȚ FRUCTUOS ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Concordanța între vorbă și faptă Colectivele de muncă din întreprinderile de in­dustrie locală din județul nostru s-au angajat să-și aducă o cet mai serioasă contribuție la înde­plinirea angajamentelor luate de Conferința or­ganizației județene de partid Timiș, în cinstea Congresului al X-lea al partidului și a celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei, îndrumate de organizațiile de partid, colectivele au realizat o producție globală suplimentară, în valoare de 10,1 milioane lei, și a producției marfă vindută și încasată de 8,8 milioane lei. De asemenea, pro­dusele livrate către fondul pieții, in perioada a­­mintită, totalizează suma de 4,4 milioane lei, iar livrările la export echivalează cu 310.000 lei valută. Și pe linia gospodăririi judicioase a materiilor pri­me și materialelor s-au obținut succese frumoase, economisindu-se, în același timp, 64,7 tone metal și 98,3 mc. material lemnos. Realizări în avans După șapte luni de muncă creatoare și întrecere socialistă pasionantă, muncitorii, tehnicienii și in­ginerii de la întreprinderea „6 Martie" Timișoara se prezintă in avans cu angajamentele luate în cinstea Congresului al X-lea al partidului și a celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei. Valoarea producției globale și marfă, producția marfă vîndută și încasată și productivitatea mun­cii au fost astfel simțitor depășite, marcînd un pronunțat avans față de angajamentul inițial. Economiile la prețul de cost și beneficiile se ri­dică, după calculele preliminare, la 705.000 lei și respectiv 609.000 lei. Pe perioada dat astfel peste prevederi 54 schele amintită s­ au metalice și mașini și utilaje pentru construcții în valoare de circa 7.630.000 lei. înainte de termen Antrenați in însuflețitoarea întrecere socialistă pentru întîmpinarea Congresului al X-lea partidului și a celei de-a XXV-a aniversări a eli­al­berării patriei, lucrătorii întreprinderii agricole de stat din Grabați raportează atât îndeplinirea sarcinilor de plan care le reveneau cât și angaja­mentele luate ca răspuns la Chemarea Conferinței organizației județene de partid. Pe semestrul I al anului curent, întreprinderea avea stabilit un plan de venituri de 30.994.000 lei și a realizat 39.008.000 lei. Pe întregul an, unita­tea s-a angajat să dea venituri în plus de 2.645.000 lei. Numai pe semestrul I insă ea a în­registrat venituri suplimentare de 8.000.000 lei. De asemenea, a redus cu 5 la sută, față de plan, cheltuielile de producție, ceea ce reprezintă o e­­conomie de 3.589.000 lei. Cit privește producția de grîu, a cărei recoltare a fost încheiată cu cîteva zile în urmă, întreprinderea a livrat, peste sarci­na de plan, 332 tone, față de 150 tone cât își luase angajamentul. Cu angajamentele îndeplinite Rod al unei activități pline de avint creator sunt și rezultatele raportate de colectivul Combinatu­lui de industrie locală din Timișoara, care a în­deplinit înainte de termen o bună parte din an­gajamentul anual și planul de producție pe 7 luni. In perioada care a trecut de la începutul anului, salariații unității amintite au depășit valoarea producției globale cu 5,326 milioane față de 5 milioane lei cît este angajamentul anual, iar pro­ducția marfă vindută și încasată, cu 2,896 mili­oane lei, față de 2,9 milioane lei angajament. Be­neficiile suplimentare sunt cu 213.000 lei mai mari decit angajamentul inițial. Venituri peste plan Mecanizatorii de la I.M.A. Orțișoara intîmpină al X-lea Congres al partidului cu realizări din cele mai semnificative. Planul de venituri pe semestrul I l-au depășit cu 1.678.000 lei. In această perioadă ei au redus cheltuielile planificate la 1.000 lei ve­nituri cu 541 lei. In acest fel, economiile la chel­tuieli însumează aproape 2.000.000 lei. Astfel, între­prinderea și-a depășit angajamentele luate ca răs­puns la chemarea organizației județene de partid. Organizîndu-și bine munca la lucrările agricole de sezon, I.M.A. Orțișoara a încheiat și recoltatul gri­ului pe întreaga rază de activitate. UK UM PL» 1L APL... (imagine de la Porție de Fier, trimisa în cadrul concursului nostru de SEVER C. BARBU). 4ss455444s4N4N4444INV44NIs4sIs4Vs 4s In pag. a li-a: Legătura indisolu­bilă dintre partid și popor, temelie a dezvoltării societății noastre socialiste sö0Q&XXX><>4*>00<X><>00<X><X><><><><XXX><><XXX>0Q0<><XXX><X>A-> Sv k OLIMPIADA CORALĂ, expresie a propășirii creației artistice populare O nouă manifestare cultural­­artistică, de un înalt nivel, de­dicată celui de-al X-lea Congres al partidului și aniversării a 25 de ani de la eliberarea patriei a avut loc duminică la Teatrul de vară din Buziaș. Aflându-se la a doua ediție și desfășurindu-se în atmosfera creatoare caracte­ristică apropierii marilor eve­nimente, manifestarea s-a bucu­rat de o largă participare a pu­blicului, care a avut ocazia să asculte un bogat și variat reper­toriu de cîntece redat de apro­ximativ 500 de coriști. Față de prima etapă a olimpi­adei, desfășurată în toamna a­­nului trecut, s-a observat un re­marcabil progres privind vari­etatea și diversitatea pieselor a­­bordate, omogenitate și acura­tețe în interpretare. Formațiile prezente la concurs, care s-au evidențiat în etapa anterioară, aparțin localităților Igriș, Cia­­cova, Sintești, Tîrgoviște, Găta­­ia, Gruni, Darova și municipiului Lugoj, întocmirea judicioasă și echilibrată a repertoriului problemă dintre cele mai difi­­c­cile și de primă importanță în viața formațiilor muzicale), se­lecționarea unor lucrări valo­roase, care prin varietatea lor tematică, de gen, epocă și stil a contribuit la îmbogățirea uni­versului spiritual al omului con­temporan , — au constituit tră­săturile actualei întreceri. Me­rită evidențiat și faptul că s-a acordat o deosebită atenție va­rietății tematice. Cîntecul de masă, dinamic, a­­vîntat, mobilizator, cuprinzînd lucrări închinate partidului, cla­sei muncitoare, dragostei pentru patria socialistă, cîntecele de muncă ilustrînd prin tematica lor viața contemporană a țării, au constituit una din verigile principale în alcătuirea reperto­riului de bază al formațiilor. De asemenea, s-au cintat și cînte­ce recent apărute : „Pămîntul nostru românesc“ de Dimitrie Cuclin, „Noi te slăvim, Republi­că iubită“ de Nicolae Buicliu, „Țara mea“ de Gheorghe Baza­­van. Nu a lipsit creația corală tradițională, reprezentată de o­­pera marilor clasici Ion Vidu, Ciprian Porumbescu, Dimitrie G. Kiriac. Tinerii dirijori prof Remus Trașcău și prof. Costel Mihăiescu nu s-au sfiit să abor­deze lucrări corale pretențioase ca de exemplu, balada populară pentru cor mixt „Miorița“ de Paul Constantinescu, (corul Ion Vidu din Lugoj). Și formația mixtă din satul Sintești, aflată în pragul sărbătoririi celor 80 de ani, a dovedit solide posibi­lități interpretative prin abor­darea unui repertoriu pretențios, cu lucrări ca „Suită corală“ a­­parținînd compozitorului con­temporan Filaret Barbu. Și celelalte formații mixte din comunele Gătaia, (dirijor Dumi­tru Buda), Darova (dirijor Iacob Gerardt) și satul Gruni (dirijori Dumitru Moise și Florin Săves­­cu) s-au prezentat cu un fru­mos și bine pregătit program, dovedindu-și astfel rodul mun­cii depuse, dragostea față de creația corală, dorința de a con­tribui la educația estetică a ma­selor, la creșterea calificării ar­tistice a formațiilor și a publi­cului spectator. Corul de cameră a­ căminu­lui cultural din comuna Ciaco­­va, dirijat de prof. Erich Koch, care reprezintă un gen nou de formație corală intîlnit la cămi­nele culturale. De pe scena o­­limpiadei nu au lipsit nici coru­rile bărbătești și anume cele din satele Igriș, Gruni și Tîr­goviște. Dincolo de calitățile lor interpretative, pe care ascultă­torul le remarcă ușor, le-aș fa­prof. HERBERT WEISS inspector la Comitetul județean pentru cultură și artă. (Continuare în pag. a III-a) £x>oooo<c>ooooooooooooooo<>oooo<x>ooo<xx>ooooooooooi? Astăzi, 2 august, în jurul orei­­ 12:00 posturile noastre de radii 3 și televiziune vor transmite in 1 direct sosirea în Capitală a pre- §e­ședintelui Statelor Unite ale­­­ Americii, Richard Nixon. § uiuuimumiimu­iuiimimmiuumuiuuimumtuiuiJ Festivalul folcloric „CÎNTECELE OLTULUI“ Vineri a început Festivalul folcloric „Cîntecele Oltului“, or­ganizat în cinstea celui de-al X-lea Congres al partidului și aniversării a 25 de ani de la eliberarea patriei. Festivalul, la care participă reprezentanți din județele străbătute de apele Ol­tului , Harghita, Covasna, Bra­șov, Sibiu, Vîlcea și Olt pre­zintă bogăția inepuizabilă a creației populare. Cu autobuzul la Văliug Recent comitetul coordonator U.T.C. din Uzina mecanică Ti­mișoara a fost dotat cu un au­tobuz nou cu o capacitate de 41 de locuri, procurat din fondu­rile organizației U.T.C. rezul­tate din economii, muncă pa­triotică și din alte activități. Cei peste 1.700 de tineri din u­­zina timișoreană vor întrebuin­ța autobuzul pentru excursii, deplasări în scopuri cultural­­artistice și alte activități ce se desfășoară în cadrul uzinei. Prima excursie organizată de comitetul U.T.C. a fost la Vă­liug Cei 60 de tineri excursio­niști au petrecut o zi de odihnă la frumosul și pitorescul lac de acumulare de aici. (P. Fănuță, corespondent). ... Inimi generatoare de ener­gie, ochi plini de ingeniozitate, brațe ce dezlănțuiesc dinamism... Iată o imagine sumară care o vei întîlni intrînd în sectoarele de producție ale uzinei „Electromo­tor“ Timișoara. Oameni cu o con­știință care s-a dezvoltat în at­mosfera stimulatoare a construc­ției socialiste, a celor 25 de ani de viață nouă. Oameni care ezau impus pregnant în întregul pei­saj economic al țării datorită a­­vîntului lor impetuos în toate sectoarele de producție. Aruncăm o privire pe graficele primului semestru al acestui an și vedem că uzina realizează planul producției globale în proporție de 101,49 la sută,, producția marfă 103,27 la sută, iar sarcinile de plan la export au fost realizate în proporție de 101,90 la sută — reprezentînd 55 la sută din volu­mul total al producției de motoa­re electrice din țară. Cu satisfacții depline ne mărtu­risește secretarul comitetului de partid al uzinei, tov. Vasile Pop, despre angajamentele reînnoite luate de colectivul uzinei în cin­stea celui de-al X-lea Congres al P.C.R. și a celei de-a 29-a ani­versări a eliberării patriei de sub jugul fascist. „La producția marfă — ne spunea tovarășul Pop — ne-am angajat să dăm 10.000.000 lei peste plan, din care pînă în prezent am realizat 9.600.000 lei, iar la producția pentru export 2.006.pop lei și am realizat 1.162.000 lei“. Sunt cifre pe care le poți reține mai greu, dar care atestă întrutotul elanul creator al acestui colectiv, mîndru de faptele te le înregistrează pe ma­rea magistrală a construcției so­cialiste ! Despre cercetare, laboratoare do­tate cu aparate din cele mai per­fecționate ne-a vorbit dr. ing. loan Babuția și dr. ing. Dan Teo­­dorescu, autori a numeroase in­venții și inovații. „Noile servo­­motoare serorezonante pentru pu­teri mai mari (100 kgf), pentru venzile destinate reglării și por­nirii centralelor termice, ne spune autorul acestor invenții, dr. ing. Dan Teodorescu, au fost apreciate pe plan mondial“. Baza de cercetare la această în­treprindere merge înaintea pro­ducției și conduce la obținerea u­­nor produse de calitate superioară, apreciate pe piața mondială. Ast­fel, numai anul acesta uzina „E­­lectromotor“ și-a lărgit sfera de desfacere a produselor în U.R.S.S., Turcia și Iran. In semestrul 1 al acestui an, s-au exportat motoare electrice și în Italia, Belgia, Fran­ța, Olanda, R.F.G., Venezuela și Australia. In proiectul de Directive al Congresului al X-lea al P.C.R. se subliniază că „dezvoltarea susți­nută a economiei și creșterea efi­cienței activității în toate dome­niile vieții sociale, implică spori­rea rolului științei în cadrul for­țelor de producție, participarea activă la progresul general al so­cietății". Ne-am putut convinge că cercurile științifice din uzină au obiective precise, strâns legate de mersul producției, de îmbună­tățirea procesului tehnologic. Din laboratoarele în care se execută lucrări de cercetare aplicativă au pornit spre sectoarele­ de produc­ție ventilatoare de masă tip VM 9 și VM 6, motoare electrice pen­tru industria textilă de 19 KW cu 1.900 roti minut, și electropompa de uz gospodăresc; am aminti, de asemenea, de motoarele auxi­liare pentru locomotivele electri­ce și pentru antrenarea pompei de apă L.D.H. Un proces specific dinamismu­lui nostru socialist, este pregătirea de cadre de înaltă calificare. Des­lușim în acest sens foarte limpe­de liniile de forță, trăsăturile sin­tetizatoare ale unor oameni adevărați care, portrete de pe drept cuvînt, sînt numiți ,FIII UZINEI“. Inginerul șef adj. Simion Aldea, primul absolvent al școlii profe­sionale de ucenici „Electromotor“. Maistrul Ioan Gîlcă a făcut uceni­cia la fostul patron și cu tris­­­tețe își aduce aminte de zilele de mizerie și umilință ce trebuia să le îndure. Astăzi conduce lucră­rile noii hale a sectorului 10, un­de se vor produce motoare mari. „Satisfacția îmi este cu atit mai mare — mărturisește frig. Aldea — cu cît știu că dotarea noii hale o facem cu utilaje în mare majoritate construite în uzina noastră, proiectele acestora fiind concepute de ing. Petru Töpfer, absolvent al aceleiași școli de u­­cenici. Mai ieri puteau fi văzute la manivele și butoanele strungu­lui mîinile îndemînatice ale lui Grigore Tiponuț, elev al școlii de ucenici. Dar, anii au trecut și as­tăzi, aceleași mîini sigure conduc secția de micromotoare, oamenii de aici se adresează inginerului Tiponuț cu multă încredere. Mi-a fost dat să-l cunosc bine și pe șeful secției „recepție“, teh­nicianul Iosif Schmidt. E un EMIL ȘEIN (Continuare în pag. a III-a) ANUL XXV AL EREI NOASTRE SOCIALISTE FIII UZINEI Concursul de reportaje II i­ss 4V )­4si. I

Next