Drapelul Roşu, august 1970 (Anul 26, nr. 7947-7971)
1970-08-04 / nr. 7949
1 S intern n. Inai august, se apropie toamna și gospodarului i se pune tot mai insistent întrebarea : s-a asigurat necesarul de fin animale ? pentru întregul efectiv de Desigur, este perioada cînd necesarul de fîn trebuie să fie în stoc. Condițiile climaterice din acest an au favorizat dezvoltarea abundentă a vegetației de pe finețe , unitățile care și-au organizat bine munca de adunare a furajelor au in prezent cantități mari țari, depozitate cu grijă de nutredin păcate, mai sunt cooperative agricole unde problema asigurării necesarului de fîn pentru perioada de iarnă încă nu este rezolvată, fapt constatat cu ocazia raidului întreprins la cîteva unități cooperatiste. ... Cooperativa agricolă Ianova. Această unitate are nevoie de 510 tone de fîn pentru perioada de iarnă, cantitate care, în prezent, este depozitată aproape în întregime. Remarcăm buna organizare a muncii și seriozitatea cu care se ocupă consiliul de conducere de problema adunării la timp și în cantități îndestulătoare a nutrețurilor fibroase. Membrii consiliului de conducere răspund fie de transport, de depozitare și de calitatea conservării la cele trei depozite de furaje. De întreaga activitate privind adunarea finului răspunde direct președintele cooperativei, întreaga suprafață repartizată cultivării nutrețurilor pentru animale (206 hectare) este cu lucerna și trifoi. De pe 50 hectare de lucerna se cosește, în permanență, masă verde care se administrează, la discreție vacilor. Acest lucru a contribuit la sporirea producției de lapte, permițînd unității ca, pînă la sfîrșitul anului, să livreze, peste cantitățile contractate, încă 150 ha. Suprafața pentru fîn (156 hectare) a fost bine îngrijită încă din primăvară , grăpată, fertilizată cu must de grajd pe 40 hectare, mraniță 10 hectare, iar restul cu îngrășăminte azotoase. Producția a fost buna, cultura recoltată la timp și finul depozitat în bune condiții. Și la coasa a doua s-a obținut o recoltă mare, care este transportată la depozitele de fîn. In condițiile acestui an, cu precipitații abundente, se apreciază că la Ianova se pot obține patru recolte la lucernă și trei la trifoi. Originală este și modalitatea de depozitare a finului; se așează pe un sistem de capre cu o lungime de 8—10 metri și cu o deschizătură de 1,7—2 metri în partea de jos. In felul acesta se creează un curent de aer care favorizează conservarea mai bună a finului. — Noi am reușit sa punem o bază solidă pentru producția animalieră a anului viitor — ne spune inginerul Ion Uță, președintele cooperativei. Avem fîn plnă la noua recoltă și, in plus, o rezervă de 15—20 la sută. In același timp și cooperatorii noștri au cantități îndestulătoare de nutrețuri fibroase pentru animalele lor. Țin să precizez că nici un kilogram de fin nu s-a depreciat din cauza ploilor. Participarea la muncă a membrilor cooperatori, in frunte cu comuniștii, a fost bună. Iată că, printr-o bună organizare a muncii la adunatul finului animalele cooperativei (530 taurine, din care 240 vaci cu lapte, 2.600 ovine și cabaline) au asigurate pentru perioada de stabulație furajele fibroase. ... Cooperativa agricolă din Beregsău Mic va avea la sfîrșitul aurului 500 taurine (din care 270 vaci și junta ci), 1.000 ovine și 100 cai. Tovarășul Gheorghe Cujbă, inginerul șef al cooperativei, ne informează că, balanța furajeră prevede asigurarea a 700 tone de fin. „Pînă în prezent avem depozitate 150 tone. Deficitul si vom completa cu recolta de pe 60 hectare trifoi anul intîi, coasa a III-a de la 40 hectare lucernă, coasa a II-a de pe 15 hectare diguri, iar pentru pi paiele de grîu și orz din lanurile îmburuienate. De asemenea, președintele a fost în județul Caraș-Severin unde a achiziționat 200 tone de fîn. Producția de fîn a fost mică și din cauza inundațiilor, pe unele suprafețe stagnează și acum apa“. Intr-adevăr, au fost suprafețe inundate, dar s-a făcut și mare risipă de lucernă, care s-a administrat ca masă verde la animale in loc să se cosească, în acest scop, iarba de pe lingă drumuri, canale și diguri, după cum rezultă, de altfel, și dintr-o analiză făcută in plenara Comitetului comunal de partid. ... Cooperativa agricolă Beregsău Mare. Pentru iernarea în bune condiții a celor 450 taurine, (230 vaci cu lapte), 2.000 oi și 60 de cai s-au prevăzut 670 tone de fia, dar s-au depozitat numai 300 de tone. Din cîmp s-a transportat întreaga producție. „Mai adunăm fia din clasa a III-a de pe 100 hectare, cu lucerna și otava de pe 25 hectare ne spune tovarășul Vasile Apetrei, inginerul șef al cooperativei. Vom avea un deficit de aproximativ 150 tone“. Desigur, la lucrările din campania de vară a fost nevoie de multe brațe de muncă dar a fost timp suficient pentru organizarea adunării necesarului de fin, preocupare pentru asigurarea .Slaba bazei furajere se reflectă și în producția mică de lapte : 4—5 litri pe cap de vacă. Se motivează că sunt junind la prima fătare, dar și in acest caz realizările nu sunt mulțumitoare. Despre măsurile luate pentru dezvoltarea sectorului de creștere a animalelor ne informează tovarășul Alois Rundo, secretarul Comitetului de partid Săcălaz : „In ședința plenară a comitetului, din 12 iunie, s-a analizat activitatea birourilor organizațiilor de bază și a consiliilor de conducere din cooperativele agricole în realizarea sarcinilor din sectorul zootehnic și asigurarea bazei furajere , au fost stabilite și unele măsuri pentru adunarea fînurilor“. Măsurile au fost stabilite dar nu se aplică. Nu există nici un fel de scuze în acest an,cu o bogată vegetație pe finețe, ca vreo unitate să nu-și asigure necesarul de furaje fibroase. Este de datoria consiliilor de conducere ca, sub directa îndrumare a organizațiilor de partid, să organizeze recoltarea tuturor suprafețelor cultivate cu furaje, otavă, iarba de pe lângă drumuri, canale, diguri, care mai pot asigura furajele necesare pe timp de iarnă, acordîndu-se, în același timp, o atenție deosebită depozitării in bune condiții a finului. Ing. A. BACHITOVAN CIT MAI MULT FÎN PENTRU PERIOADA DE IARNĂ! Vegetația abundentă din acest an permite asigurarea unui pius de furaje VARA LA CĂMINUL CULTURAL Ne $eriu corespondenții de Io sote „Ca in fiecare an, vacanța ne-a prilejuit întîlnirea tuturor tinerilor, ne sene Gh. Avram din Comloșul Mare. Ziua suntem la lucru, alături de cei mari, iar serile ni le petrecem, aproape fără nici o excepție, la căminul cultural. Aici ne sunt puse la dispoziție mijloace de destindere diverse : tenis de masă, șah, colecții de reviste și ziare. Firește, nu lipsesc din agenda căminului nici noutățile. Se organizează unele acțiuni care ispitesc deopotrivă pe cei tineri și pe adulți. Una dintre acestea a fost și concursul „Prestigiul României peste hotare", care a polarizat o mare parte din locuitorii comunei — elevi, tineri din comună și vîrstnici, alături de care au participat secretarul comitetului comunal de partid, tov. Sabin Sas, și cel al organizației U.T.C., Damian Pecariu, activiști ai comitetului județean U.T.C., numeroase cadre didactice. Concurenții au adus, prin răspunsurile lor, elemente noi cu privire la prestigiul bucură țara internațional de care se noastră. Cei mai bine pregătiți, studenta Florica Gropșoreanu, tînărul cooperator Ioan Jurcan și elevul Livius Eremia, au primit premii în obiecte. A urmat apoi o seară de dans care s-a desfășurat într-o atmosferă tinerească. Așa e vara la noi, muncă și voie bună. Anul acesta atmosfera entuziastă a fost sporită și datorită prezenței active a studenților la viața organizației U.T.C. cât și datorită agendei bogate pe care și-a întocmit-o, în perioada aceasta, directorul căminului cultural, tovarășul Ion Dumpănaș. Acesta din urmă explică ■ [UNK]de fapt, prin activitatea sa, secretul atmosferei plăcute de la cămin. Și la Bacova, instituția culturală consituie punctul de atracție al sătenilor. Prof. Ferdinand Weinschrott ne scrie că cinematograful și-a creat un profil propriu. Și aceasta, spune in continuare corespondentul, se datorește în mare parte operatorului Ion Munteanu, un tînăr priceput care și-a cîștigat prin conștiinciozitatea sa încrederea oamenilor. El se zbate să aducă filme bune, așa cum pretind spectatorii, la care de altfel face și o vie popularizare prin afișe scrise de el. O neobișnuită pasiune de tehnician și de activist cultural îl determină pe I. Munteanu să urmărească buna funcționare a aparatelor și respectarea orelor de reprezentație cu strictețe. Iată cîteva fapte care l-au determinat pe corespondentul nostru să-și încheie scrisoarea aducînd mulțumiri Comitetului executiv al Consiliului popular care a știut să aleagă într-o asemenea muncă de răspundere, omul cel mai potrivit. Către organele puterii locale își adresează scrisoarea și un corespondent din Topolovățul Mare. „In luna februarie a.c., scrie el, în comuna noastră a venit o comisie a Inspectoratului sanitar de stat și a hotărit închiderea sălii de cinematograf. Nu contest temeinicia măsurii luate, se spune în continuare, dar nu înțeleg cum de atâta timp tovarășii din comitetul executiv nu recepționează dorința oamenilor de a se statornici și în comuna noastră un climat cultural, în schimbul celui pe care ni-l oferă, seară de seară, bufetul din localitate“. Cu asemenea probleme s-au adresat redacției și cîțiva tineri din Janova. Ei sînt nemulțumiți de starea în care a ajuns căminul cultural fanat( ca o casă părăsită), care nu satisface nici cele mai elementare cerințe ; tot aici bunurile materiale, bunăoară televizorul, cumpărat din contribuția țăranilor cooperatori, sunt folosite mai mult de cadrele de conducere ale cooperativei agricole care se întilnesc aici aproape seară de seară, la joc de cărți și consum de băuturi. In ambianța unei asemenea atmosfere „selecte" nu prea îndrăznim să intrăm. Ne mulțumim să privim emisiunile TV de la geamuri. Așa că tot ce cerem noi, conchid ei, e „să se facă ordine și la Ianova“ în activitatea culturală. Și — adăugăm noi — la stilul de muncă al directorului de cămin. ANTOANETA MĂGURĂ I’liii I’1 Colaborare în limitele legii (Urmare din pag. 1) dacă in primul semestru al acestui am s-au găsit în magazinele alimentare sortimente de preparate de carne mai puține și între o gamă mai puțin diversificată, aceasta se datorește și Fabricii de conserve de carne din cadrul Combinatului industriei alimentare din Timișoara. Aceasta, deși la unele sortimente (tobă I și II, picioare de porc afumate, tobă de cîrnați Bicaz, costiță afumată casă, de porc, salam București, cremvurști, salamuri Amator, Victoria și Rusesc, cîrnați „Trandafir" etc.) livrat in plus 139,8 tone, totuși, la unele produse (caltaboș, Mușcel, Dîmbovița, sîngerete Bega și Semenic, jumări, semipreparate, salam de vacă, cîrnați Harghita și Muntenia, parizer, piept și ceafă de porc afumate, salam de vară etc.) are o restanță de aproape 150 tone. Referindu-se la toate aceste lipsuri, aproape toți interlocutorii au ținut să sublinieze faptul că situația nu e deloc alarmantă (!) să se scuze că uneori stnt și ei de vină că nu ridică la timp mărfurile și furnizorii le trec cu vederea, unele din greutățile ce le provoacă. „Nici nu s-ar putea altfel, că, de, doar sîntem aici și pe plan local, se ajutăm cum putem...“. Șubiect mod de „ajutorare“ ! Uită oare întreprinderile beneficiare, unitățile comerciale în general, că ele au față de publicul cumpărător obligații la care nu se acordă „rabat“ ? Cum de se ignorează normativele de aplicare a Legii contractelor economice, tocmai cu scopul eliminării acelor înțelegeri care nu au în vedere interesul general al economiei ? Se vede treaba că aceste acte normative sunt ignorate și, metodele de „impulsionare“ a furnizorilor pentru executarea contractelor au rămas aceleași : emiterea a tot felul de adrese, trimiterea de delegați, încheierea de minute pentru decalarea termenelor etc. Or, păstrate în aceste limite, mijloacele de influențare a partenerilor contractuali duc la rezultate negative de genul celor menționate mai sus. Privită prin această prismă, realizarea contractelor exclusiv pe principiul colaborării „in familie, pe plan local“ nu mai corespunde actualei etape economice, după cum inadmisibilă este această metodă în întregul ansamblu economic. Și aceasta pentru faptul că neindeplinirea contractului economic, ce constituie o convenție legală a părților, atrage după sine răspunderi civile, administrative și penale. Deci nerealizarea drepturilor conferite de contracte, inclusiv dreptul de a solicita penalități și repararea integrală a pagubelor, nu trebuie să mai rămînă, ca în trecut, nesancționate. pe scene și ecrane MARTI, 4 AUGUST CINEMATOGRAFE • Modern : ARGOMAN SUPERDIABOLICUL (9, 11,15, 14,30, 16,45, 19, 21,15 ; la grădină 21) ; • Arta : JOC DUBLU IN SERVICIUL SECRET (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21 ; la grădină 21); • Parc : CAZUL SERGENTULUI GRIȘA (14, 16,15) și VIVA MARIA (10, 18, 20; la grădină 20,30) ; • Studio : MOLL FLANDERS (11, 15, 17, 19, 21) ; • Melodia : PANTOFUL CENUȘARELEI (9, 15, 17) și PE URMELE ȘOIMULUI (11, 19. 21 ; la grădină 21) ; • Victoria : LA RĂZBOI CA LA RĂZBOI (10, 16, 18,15, 20.30); • Muncitoresc Fratelia : O CHESTIUNE DE ONOARE (17, 19, 21; la grădină 21); • Steaua roșie Mehala TATA (17, 19) ; • Clubul C.F.R.: PENTRU TARA ȘI REGE (10, 16, 18, 20); LUGOJ • 23 August : „24—25“ NU SE INAPOIAZA 0 Victoria : SPLENDOARE IN IARBA 0 I.T.L. : AM DOUA MAME ȘI DOI TATI BUZIAȘ 0 Dinamo : TAKI DANSIND SIRSIN NICOLAUL MARE 0 Arta : ACȚIUNEA VULTURUL JIMBOLIA 0 Flacăra ; ANCHETATORUL DIN UMBRA • 30 Decembrie ; PĂSĂRI ȘI OGARI BETA 0 Parc : TAINA LEULUI FĂGET • 30 Decembrie : ziE In munți EXPLO La roua linie de fabricat baterii „R-20", de la electrobanat, se lucrează intens. Ziua Marinei [Urmare din pag. 1) , persoane oficiale și invitaților, bogate buchete de trandafiri și garoafe roșii. Erau prezenți în tribună tovarășii Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Vasile Voicu, Iosif Banc, Miron Constantinescu, Ion Iliescu, Vasile Patilineț, Ion Pățan Corneliu Mănescu, Petre Ionescu, prim-secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, șefi de secție la C.C. al P.C.R., membri ai guvernului, generali și ofițeri superiori, începe serbarea marinărească... tea Vreme de o oră și jumătate privasului-comandant, punțile celorlalte vase ancorate la chei, treptele digului, digul însuși, faleza mării, balcoanele ce dau spre mare, spre clădirilor bazinul avanportului devin o imensă, o uriașă sală de spectacol. Vreme de o oră și jumătate, mii și mii de oameni aveau să asiste la o virtuoasă demonstrație artistică, la o dezlănțuire de vigoare și măiestrie sportivă. De pe puntea navei-bază „Ialomița“, am asistat, duminică, la „Ziua Marinei“, ca și alți cetățeni veniți cu sutele, cu miile, la o rai întîlnită demonstrație de fantezii artistică, de frumusețe și virtuozitate sportivă, la o insolită și instructivă trecere în revistă a istoricului marinadei române, mai presus de orice ar a fost marcitor al unei și mai impetuoase demonstrații — demonstrația de atașament al militarilor forțelor noastre maritime față de patrie, de Partidul Comunist Român, față de comandantul suprem al armatei României Socialiste. MARTI. 4 AUGUST 1oI 18,00 Deschiderea emisiunii. 18,05 Dialog cu sala. Emisiune pentru tineret. Ce vreți să știți despre calificarea la locul de muncă ? 18,35 Studioul artistului amator. Film — Vă prezentăm Cineclubul C.F.R. Timișoara. Estradă — Muzică ușoară și cuplete satirice și umoristice. 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Seară de teatru . „Luceafărul" de Barbu Ștefănescu-Delavrancea. 21,40 Aeronautică. 22,10 Anunțuri — Publicitate. 22,20 Studio dans TV. 22,50 Telejurnalul de noapte. FUTUTN TIMPUL PRoBABIL PENTRU ZIUA DE 4 AUGUST 1970. Vremea se menține caldă și ușor nestabilă, cu cerul temporar noros și cu ploi tocate sub formă de averse însoțite de manifestări electrice mai frecvente in regiunea de munte. Vîntul va sufla moderat din vest și sud-vest. Temperatura staționară. Noaptea minimele vor fi cuprinse intre 16 și 20 de grade, iar ziua intre 26 și 30 de grade. PENTRU ZILELE DE 5 și 6 AUGUST 1970 : Vreme frumoasă și călduroasă, cu cerul variabil, iar precipitațiile vor fi cu totul izolate. PENTRU REGIUNEA MUNTE : Vreme nestabilă, DE cu cerul mai mult noroi și cu ploi locale însoțite de manifestări electrice. „Balastul" timpului pierdut (Urmare din pag. I) gol și complexele zootehnice intercooperatiste de la Giroc și Peciu Nou. Rezultatele obținute in primele 6 luni pe aceste șantiere sunt remarcabile de La antipodul succeselor repurtaja obiectivele inserate mai înainte — în condițiile în care potențialul tehnic și uman nu comportă diferențieri calitative — se situează bilanțul productivității muncii raportat la 31 iulie de o parte însemnată a antreprizelor locale, înainte însă de a analiza cauzele care au determinat această situație precară, sa continuăm relatarea: 27 iulie, ora 8,30, punctul de lucru PODUL MICHELANGELO al întreprinderii de construcții in transporturi. Nu spunem o noutate subliniind că valorificarea perioară a timpului de lucru sup șantiere constituie o rezervă inepuizabilă pentru reducerea duratelor planificate de execuție, interlocutorul nostru, maistru Mihai Albu, este întru totul de acord deși, la o oră și jumătate de la începerea programului de lucru (!), la întrebarea „Cuți oameni aveți pe șantier ?“ ne-a răspuns : „Stați puțin, să vedem caietul de pontaj“. Aparent, exigența noastră este forțată, dar, de vreme ce dintr-un efectiv de numai 55 de Lucrători lipseau 25, era firesc la maistrul — conducător nemijlocit al producției de construcții-montaj — să cunoască in detaliu nu numai prezența, ci și felul concret in care este asigurat frontul de lucru 1 Or, pe podul aflat în construcție, ca și la betonieră sau la bancul de fasonat oțel-beton, n-am putut aduna nici măcar 15 lucrători, nicidecum 30 — cîți figurau „prezent" la caietul de pontaj. — Unde sunt cei 25 de constructori care absentează ? — De 16 nu știu nimic ; absentează nemotivat. Restul de 9 au plecat sîmbătă seara acasă trebuie să sosească dintr-un și .. . moment în altul. Pe la 9,30 au sosit 7. Restul de doi, au . .. îngroșat numărul nemotivaților ! Maistru Albu (de altfel exigent , am văzut în carnetul său lucrători pontați numai 4 sau 6 ore !) ne-a spus că situația constatată de noi nu este o excepție ; în zilele de luni, majoritatea, dacă nu chiar toți muncitorii ce locuiesc în afara municipiului, interzie regulat de la program. Se impune, prin urmare, ca transportul constructorilor de la șantier la domiciliu, și invers, in împrejurările prevăzute de lege, să se facă judicios, la ore convenabile, fără să fie afectată — uneori ore întregi — producția șantierelor ! Mai trebuie adăugat că pierderile de timp se datoresc și unor deficiențe în organizarea propriuzisă a producției și a muncii, insuficiente, condițiilor pentru a se lucra efectiv cele 8 sau 10 ore (in cazul programului prelungit) .De muncă. Spunem așa pentru că forța șantierului este dispersată irațional : aceiași oameni lucrează incomitent și la Podul Michelangelo și la construcția noii autogări timișorene. Lucrează e un fel de a spune, deoarece numai deplasările de la un loc de muncă la celălalt consumă, în cel mai fericit caz, circa 5 la sută din timpul disponibil ! La ora 10, cînd am părăsit acest obiectiv, șeful șantierului, îng Șefan Gruian, nu venise încă. Ni s-a spus că este plecat la o ședință, la Direcția regională de drumuri și poduri. L-am căutat și acolo, telefonic, fără nici un rezultat . . In aceste condiții mai poate fi vorba de o organizare judicioasă a punctelor de lucru, de realizarea sarcinilor de plan conform graficelor întocmite ? Evident, nu demonstrează însuși stadiul execuției : la construcția podului, de pildă, exista la 27 iulie (data vizitei noastre) o restanță de peste 20 de zile — ceea ce în producția curentă înseamnă două grinzi cu deschiderea de 18 metri ! Era firesc ca, în această situație, pentru recuperarea timpului pierdut, să se lucreze în program prelungit. Duminică, 2 august, la ora 12, cînd am reluat, vizita pe șantierul podului Michelangelo ... nu era țipenie de om ! . ... Consemnînd că in perioada 1 ianuarie — 31 mai crt. pe șantierele I.C.T. s-au înregistrat 28.400 de om-ore absente nemotivate, 21.250 de om-pre concedii fără plată și 30.000 de om-pre stagnarr — ceea ce a provocat scăderea indicelui de utilizare a timpului de lucru la 92 la sută față de întreg fondul disponibil ! — atragem atenția comitetului de direcție al întreprinderii că problema folosirii timpului de lucru pe șantiere trebuie să constituie subiectul unei dezbateri cu cadrele răspunzătoare, in care să se stabilească măsuri eficiente pentru remedierea situațiilor anormale descrise. Intr-o ediție viitoare vom relata constatările anchetei noastre pe șantiere ale Trustului de construcții și întreprinderii de construcții și reparații din Timișoara. 1 DRAPELUL ROȘU—7.949 contraste cotidiene Cine e vinovat? Nerespectarea regulilor de protecția muncii poate avea urmări tragice. Este cazul să atragem atenția asupra pericolului de electrocutare care se poate produce din neatenție. La moara din Ciacova, muncitorul Antoniu Sillagy, care lucra la o betonieră, a vrut s-o oprească. S-a apropiat de șteker fără a deconecta utilajul și a pus mina pe bornele aflate sub tensiune. Omul a fost electrocutat. Tragica ne atrage luarea aminte întîmplare asupra respectării cu strictețe a normei lor de protecția cunoaștem și să le muncii. Să le respectăm ! Spre binele nostru ! De ce stau închise? Să presupunem că vrem să cumpărăm cîteva kilograme de fier-beton sau unele produse din tablă. La Timișoara ne va fi imposibil s-o facem, nu pentru ca aceste mărfuri nu se găsesc ci din pricina magazinelor. Numai două unități desfac asemenea produse și ele sunt, acum, închise. Magazinul de pe bv. „Tinereții“ se află în reparație și cum ne-am obișnuit ca reparațiile să dureze luni de zile, avem puține speranțe ca să-l vedem deschis în curînd. La al doilea, cel din cartierul Fabric se face inventar. Ce le rămîne atunci cumpărătorilor de făcut ? Să se ducă în alt oraș? Noi credem că tovarășii din conducerea O.C.L. „Metalo chimice“ Timișoara vor găsi urgent o soluție salvatoare ! Salvați cimentul! Inimoși din fire, locuitorii, de pe str. Hebe (Timișoara) au hotărît ca in acest an să construiiască prin muncă patriotică trotuare, pe o distanță de circa 1 km. Au cerut sprijinul cuvenit la Șantierul de drumuri și l-au primit. Le-au fost repartizate vreo 13.000 kg de ciment care se află om în faza de pietrificare. De nu folosesc oamenii ? Nu au balast. Intr-o zi, un camion a făcut un transport, s-a defectat și nu s-a mai întors. Șantierul de drumuri trebuie să urgenteze trimiterea materialelor de care au nevoie cetățenii dornici să-și înfrumusețeze strada! Cutia de la Mașloc La sediul cooperativei de consum din Mașloc a fost instalată o cutie pentru scrisori, prin intermediul cărora cetățenii pot să solicite cooperativei „Dinamo“ Timișoara anumite prestații. Procedeul ar fi bun : dacă se strică televizorul sau frigiderul scris adresa și ■ ■aștepți. O dată pe săptămină vine atelierul mobil in sat, tehnicianul știe unde să se ducă și efectuează reparația cuvenită. Așa ar fi normal. Dintr-o crasă nepăsare, meseriașii n-au mai deschis cutia de luni de zile. Mulți cetățeni au sesizat conducerea cooperativei dar nimeni nu s-a deranjat. Acum o facem și noi în speranța că tovarășii de l „Dinamo“ nu vor pune rîndurile de față în cutia de la Mașloc. De-a-ndaratețea Tot mai des, locuitorii municipiului Timișoara sînt martori oculari ai unor scene puțin plăcute. Atenția te este atrasă de fluierăturile stridente ale vatmanilor care postați în fața sau spatele vagoanelor de călători, cer „cale liberă“ garniturilor ce se retrag de-a ndaratelea spre depou, fiind rămase în pană din cauza proastei întrețineri tehnice sau neatenției celor care le manevrează. Chiar normale unii sunt și în condiții nevoiți să meargă de-a-ndaratelea, deoarece tramvaiștii timișoreni și-au făcut un alt prost obicei: acela de a vehicula vagoanele-remorcări cu „fața înainte“, ci tot de-a-ndoaselea. Vorba ceea de ce să fie simplu cînd se poate complicat... Pe cînd invers ! Obligații „uitata“! Cetățeanul Florian Parcoș, cu domiciliul în comuna Brusturi (satul Păulești) nr. 136, județul Bihor, a trimis redacției o scrisoare, din care spicuim : „In luna iunie a.c., am avut nenorocul să cumpăr de la cooperativa de consum o electropompă, fabricată de uzina Electromotor din Timișoara. Spun „nenorocul“ pentru că ea a fost defectă. Am fost îndrumat de gestionarul cooperativei să o trimit la uzina care a produs-o să mi-o schimbe sau să o repare. Am trimis-o, dar nici pina astăzi n-am primit-o.. Astfel stind lucrurile se pune fireasca întrebare : Au uitat oare tovarășii de la Electromotor de propriile obligații față de solicitările cumpărătorilor și calitatea produselor ? Rubrică redactată de NICOLAE PÎRVU și C. PETRE