Drapelul Roşu, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7972-7997)
1970-09-18 / nr. 7987
V » i Anul XXVII nr 7.287 * Vineri, 18 septembrie 1970 4 pagini, 30 bani / ■ v_ In pag. II și HI H Cei dei regatite sunt cadrele de comerț II Pe urmele articolelor publicate si Contraste cotidiene Sport O sarcina de prim ordin: REDUCEREA IMOBILIZĂRILOR DE LEȘI BĂNEȘTI Procesele și operațiunile privind aprovizionarea cu materii prime și materiale, realizarea producției, desfacerea, expedierea și încasarea produselor trebuie să se desfășoare în limitele stocurilor de mijloace circulante, al căror volum se determină anticipat prin planurile întreprinderilor. încadrarea în limitele stabilite reclamă din partea întreprinderilor folosirea cit mai eficientă a mijloacelor materiale și bănești puse în dispoziție, condiție principală a realizării unei înalte eficiențe economice. Existența unor stocuri de mijloace circulante peste necesități determină imobilizări de materiale și bănești, provoacă înrăutățirea situației financiare a întreprinderii, indică abateri de la principiile utilizării acestora. In ultimii ani, la întreprinderile din județul nostru, cu sprijinul organizațiilor de partid, s-au dus acțiuni susținute pentru prevenirea și lichidarea imobilizărilor în stocuri supranormative și fără mișcare. Măsurile luate au fost variate și dintre acestea amintim pe acelea din cursul lunilor februarie și mai a.c. cînd, în urma analizei concordanței între necesarul de consum și planul de aprovizionare s-au făcut renunțări la repartiții de materii prime și materiale, care prisoseau, în valoare de peste 90 milioane lei ; în lunile aprilie și iulie a.c. au fost analizate, în cadrul acțiunilor întreprinse, stocurile suprahormative existente, întocmindu-se grafice de lichidare cuprinzând măsuri concrete, care au condus la repunerea în circuitul economic a unor valori materiale însumînd 43 milioane lei. Acțiunile pentru reducerea și lichidarea imobilizărilor nu și-au atins, peste tot, efectul așteptat Motivele sunt numeroase : cîteodată, conducerile unor întreprinderi recurg la aprovizionări sporite — deci fac apel la mijloace bănești suplimentare — în idea realizării unei producții mărite, fără să țină seama că tendința de majorare a stocurilor prezintă un caracter pozitiv numai în condițiile în care ritmul de creștere al acestora este inferior ritmului de creștere a producției. In acest context nu se poate aprecia ca pozitivă situația de la uzina „Electromotor“ Timișoara, unde creșterea planului de producție pe anul 1970 cu 20% față de anul 1969 coincide cu un spor de 260 la sută al mijloacelor circulante ! In semestrul I a.c., la 1000 lei mijloace circulante, uzina „Azur“, Timișoara a realizat o producție marfă de numai 655 lei, față de 1010 lei în 1969, situație aproape identică prezentînd și Combinatul Industriei alimentare. Creșterea eficacității folosirii mijloacelor circulante se reflectă direct în accelerarea vitezei de rotație a acestora. O examinare a rezultatelor înregistrate pe semestrul I a.c. scoate în evidență faptul că unele întreprinderi ca „Dermatina“, întreprinderea de transporturi auto din Timișoara și altele au reușit să accelereze viteza de rotație a mijloacelor circulante cu cite 4 zile. In schimb la Combinatul textil nr. 2, uzina „Azur“, „Tehnometal“, Uzinele mecanice Timișoara și altele, viteza de rotație a mijloacelor circulante prezintă o încetinire de pînă la 8 zile. Aprovizionările cu materii prime peste necesar, fabricarea de produse fără comenzi și desfacere asigurată, stocările de materiale ca urmare a schimbării planului de producție, sunt tot atîția factori care au efecte paralizante asupra vitezei de rotație. La U.M.T., bunăoară, stocul de roți 129-03-02 a crescut de la 1 ianuarie pînă la 30 iunie a.c. cu 242 bucăți în condițiile unui consum de numai 52 bucăți. Aceeași supradimensionare a aprovizionării la rezistențe, transformatori reductoare etc, ceea ce în final creează stocuri de mai bine 25 milioane peste necesar. Putem afirma că în general întreprinderile din județul nostru admit cu destulă ușurință livrări anticipate din partea furnizorilor dar nu manifestă exigență corespunzătoare pentru a determina beneficiarii să preia produsul finit în anticipație, fapt ce duce de asemenea la solicitarea suplimentară de fonduri, cu implicații de ordin financiar. Folosirea ineficientă a mijloacelor circulante are la bază și imobilizările în stocuri supranormative de peste 30 milioane lei la Combinatul de piele și încălțăminte, din care încălțăminte fără desfacere asigurată la fabrica „Banatul“ 32.400 perechi, la fabrica Jimbolia 37.900 perechi, la fabrica „Modern“ 20.300 perechi, la Combinatul textil nr. 2 imobilizările în stocuri supranormative se ridică la peste 20 milioane lei, din care acele tricot aflate în stoc asigură consumul pe cel puțin 10 ani ! La rîndul ei, uzina Tehnometal a fabricat în luna ianuarie a.c. 18 buc. instalații de muls în valoare de 1.176 mii lei, fără să aibă beneficiari asigurați. Instituirea unui control riguros și sistematic al folosirii stocurilor — neadmițindu-se formarea in stocuri fără mișcare, pentru ca mijloacele circulante să se găsească într-o permanentă mobilitate în circuitul producție — desfacere — aprovizionare, constituie una din sarcinile cele mai importante pentru toate întreprinderile. Dat fiind importanța pe care o prezintă această problemă este necesară stabilirea de către comitetele de direcție din întreprinderi a responsabilităților din punct de vedere material pentru formarea de imobilizări în stocuri. Bine a procedat în acest sens Combinatul textil nr. 2, care i-a imputat merceologului Ioan Mihai penalizări de dobînzi bancare majorate pentru faptul că a procurat, fără comandă, echipament de protecție în valoare de 360.000 lei. Din păcate însă încălcarea disciplinei în materie de aprovizionare se bucură în multe locuri de o îngăduință greu de înțeles. Conducerile unităților socialiste au datoria să urmărească lichidarea stocurilor supranormative existente, conform graficelor stabilite, cunoscînd că în baza noilor reglementări privind creditarea pe termen scurt, întreprinderile care nu-și gospodăresc rațional mijloacele materiale și bănești, ajung în situația de a li se aplica creditarea restrictivă cu dobîndă mărită, centralele băncilor finanțatoare avînd dreptul de a suspenda acordarea de credite pînă la înlăturarea cauzelor care au determinat depășirea nevoilor de fonduri. Organele bancare vor sprijini la continuare întreprinderile să treacă peste greutățile ce se vor ivi în activitatea lor financiară, manifestând totodată acelea care nu și exigență față de îndeplinesc obligațiunile ce le revin. MARIN MATEESCU director adjunct al sucursalei județene Timiș a Băncii Naționale Și pe ogoarele cooperativei agricole de producție din Lovrin se execută lucrări de bună calitate punîndu-se baze solide viitoarei recolte de griu in fotografe . Tractoristul Liviu Cristea la arat. r folosință. .v.v.v. v.v.v.. Zona Circumvalațiunii s-a îmbogățit și în acest an cu noi construcții de locuințe. IN CLIȘEU : Blocul T 8 recent dat în Modernizări in transportul feroviar Colectivul secției C.T -1, din cadrul Regionalei de căi ferate Timișoara, a executat și dat în exploatare, pe secția de remorcare Timișoara — Jimbolia, o instalație modernă de autostopuri, care are menirea ,,să sesizeze“ conducătorii de locomotivă cînd depășesc viteza de circulație admisă și „nerespectarea“ vreunui semnal aflat pe oprire, „ordonînd“ oprirea trenului în mod automat. Același colectiv lucrează intens pentru înlocuirea semnalelor de acoperire din stația Sînnicolaul Mare, cu alte semnale mult mai moderne. întilnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu specialiști din domeniul tehnicii electronice, de calcul și informaticii economice Joi dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a intîlnit intr-o consfătuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specialiști din domeniul tehnicii de calcul și prelucrării automate a datelor, oameni de știință, cadre didactice din învățămîntul superior, directori și ingineri șefi din mari întreprinderi Au luat parte tovarășii Ilie Verdeț, Manea Mănescu, precum și conducători ai unor ministere economice și instituții centrale. Cu acest prilej au fost analizate stadiul și aspectele principale ale aplicării tehnicii electronice de calcul în activitatea de conducere și planificare a economiei, precum și în gestiunea întreprinderilor. In cadrul discuțiilor s-a examinat modul de înfăptuire a programului de înzestrare a economiei naționale cu echipamente de calcul, pentru perioada anilor 1967— 1970. Au fost subliniate realizările obținute în crearea premiselor necesare introducerii informaticii in economie. S-a înfățișat experiența acumulată pînă acum în utilizarea calculatoarelor electronice in gestiunea economică, în conducerea și dirijarea unor procese tehnologice, rezultatele dobîndite pe această cale în funcționarea intensivă a utilajelor, creșterea productivității, calității produselor, eficienței economice a producției. Totodată au fost scoase în evidență unele probleme care se cer a fi soluționate în vederea folosirii pe scară mai largă a calculatoarelor electronice. Vorbitorii au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătățirea dotării cu tehnică modernă de calcul, organizarea mai bună a muncii, accelerarea lucrărilor de simplificare și raționalizare a evidențelor, extinderea aplicațiilor matematicii și ciberneticii, a prelucrării automate a datelor. O atenție deosebită a fost acordată elaborării de programe de calcul, utilizării la întreaga capacitate a calculatoarelor existente, rezolvării în mai bune condiții a problemelor activității economice. Un loc important în discuții l-a ocupat problema pregătirii cudtelor pentru informatică — analiști, programatori, operatori — făcînduse unele propuneri privind căile și măsurile de asigurare a necesarului de specialiști. S-a relevat Însemnătatea și necesitatea intensificării eforturilor pentru asimilarea și dezvoltarea fabricației in țara noastră a calculatoarelor electronice și altor echipamente moderne de calcul. Participanții au exprimat hotărîrea lor de a depune toate eforturile pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului în scopul perfecționării sistemului informațional economic. Luînd cuvîntul în concluzie, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a apreciat rezultatele obținute pe linia introducerii și aplicării tehnicii electronice de calcul în economia noastră națională și a indicat orientările de bază pentru îmbunătățirea și dezvoltarea activității în acest domeniu, corespunzător cerințelor actuale și de perspectivă. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea elaborării și promovării unei concepții unitare în realizarea sistemului național de informatică și conducere care să asigure legătura organică între informatică și decizie la toate nivelele activității economice. Totodată, a recomandat ca în etapa imediat următoare să se asigure dezvoltarea unui număr de centre de calcul teritoriale, puternice, capabile să răspundă prompt nevoilor unității Continuare în paga III-a) La Rîmnicul Vîlcea: A început construcția Uzinei de sodă nr. 3 Pe platforma industrială de la Rm. Vîlcea început recent construcția unui important obiecativ al industriei chimice . Uzina de sodă numărul 3. Noua unitate care se execută de grupul de șantiere I.S.C.M. Craiova, după un proiect elaborat de I.P.R.A.N. București, urmează să intre in funcțiune peste 3 ani cu o capacitate egală cu cea a uzinei nr 2. Ea va fi dotată cu depozite mecanizate de calcar, cuptoare automatizate alte instalații și utilaje de mare randament furșinizate de industria românească. Paralel continuă lucrările prevăzute pentru etapa a treia de extindere a uzinei nr. 2 a cărei capacitate a sporit în ultimul deceniu cu 225 003 tone carbonat de sodiu pe an printr-o serie de modernizări și îmbunătățiri aduse instalațiilor Finalizarea acestor investiții va însemna creșterea în următorul cincinal de peste două ori a producției de sodă calcinată și caustică a uzinelor vîlcene. In același perimetru se află în construcție și o modernă uzină de carbid care va intra în funcțiune cu primele cuptoare în anul 1971. (Agerpres) CU INGADUINȚA NU SE UMPLU HAMBARELE! Comitetul comunal de partid Recaș a analizat nu de mult probleme importante privind eficiența activității economice a unităților agricole, între care și cauzele care au determinat producțiile scăzute de griu din acest an , urmînd exemplul comitetului comunal, astfel de analize au făcut și organizațiile de partid din unitățile agricole. Manifestînd o exigență sporită, comitetele de partid, birourile organizațiilor de bază au scos la iveală adevăratele cauze care au determinat nerealizarea sarcinilor de plan, atît la cultura griului cit și în legumicultura. Desigur, în urma dezbaterilor au fost luate măsuri politice și organizatorice, care să garanteze obținerea unor rezultate superioare în anul viitor economice Astfel, s-a trecut la investigarea resurselor de care dispune fiecare unitate, membrii comitetelor de partid și ai birourilor organizațiilor de bază și ca ei alți factori, au fost mai judicios repartizați pe lucrări și formații de muncă, iar specialiștii au fost determinați să vegheze cu mai multă atenție, permanent, la modul in care se execută lucrările, dînd îndrumări operative, competente în cele mai diverse situații. Așa cum ne mărturisea tovarășul Constantin Deliu, secretarul comitetului cu Reflecții și măsuri privind munca politică în unitățile agricole din comuna Recaș numai de partid, deficiențele în organizarea și desfășurarea activității economice, în conducerea ei, diferențele mari de la o unitate la alta, chiar și de la o tarla la alta, în cadrul aceleiași unități, constituie argumente care mobilizeze pe lucrătorii trebuie să-i de pe ogoare pentru a folosi cu maximum de răspundere resursele și rezervele de care dispun cooperativele agricole în scopul obținerii unor producții mai mari. Ne aflăm în perioada încheierii calculelor privind cultura griului, cînd producția anului în curs este în hambare, iar producția viitoare se pregătește intens. Cu amărăciune, cooperatorii din Recaș au trecut în bilanțul economic al anului 1970 o producție mică : 1.214 kg griu la hectar, față de 2.620 kg cit prevedea planul. La rîndul lor, cooperatorii din Izvin au realizat o producție de griu de 1.442 kg la hectar, față de 2.304 kg cit își propuseseră la începutul anului. Producții sub posibilități au obținut și cooperativele din Stanciova, Herneacova, Nadăș, Bazoș și altele. Fapte concludente arată că în aceeași unitate, producțiile au fost mult diferențiate de la o tarla la alta, chiar și de la o brigadă la alta, deși terenurile au aceeași fertilitate. La cooperativa din Recaș, de pildă, s-au recoltat de pe unele tarlale 3.000 kg griu la hectar, chiar mai mult, în timp ce pe altele s-au obținut sub 1.000 kg la hectar. De asemenea, soiul „Bezostaia“ a fost mai darnic cu o brigadă, mai zgîrcit cu alta. Vinovată de lipsa de control și exigență față de activitatea pe care o desfășoară consiliul de conducere se face și organizația de partid de la cooperativa din Izvin. Aici au fost lăsate pradă buruienilor 17 hectare cultivate cu legume, nerecoltînd de pe această suprafață nici 20 de kg de castraveți sau roșii. Situații asemănătoare se află, din păcate, și la alte cooperative din comună. In analizele făcute de adunările generale ale organizațiilor de partid s-a arătat, pe bună dreptate, că această situație necorespunzătoare se datorește neexecutării la timp a lucrărilor de întreținere, neaplicării corecte a regulilor agrotehnice și, nu în ultima instanță, datorită indisciplinei de care dau dovadă unii cooperatori și față de care nu se iau măsurile prevăzute de Statutul cooperativelor agricole, de legile în vigoare. Încercînd să explice producțiile nesatisfăcătoare iarășul Gheorghe din acest an, toaieptănar, președintele cooperativei agricole din Izvin, aduce adesea în discuție lipsa brațelor de muncă. Cooperativa dispune totuși de suficiente forțe : membrii cooperatori sînt însă lăsați să-și irosească timpul fără folos, nu sînt atrași cu pricepere la muncă, iar față de cei îndărătnici, indisciplinați nu se aplică prevederile legii. Nicolae Humă, Maria Lucăcel, Boșcu și alții, au efectuat Nicolae foarte puține zile muncă — 20 pînă la 50 în tot decursul anului. Ne-am oprit la cei trei cooperatori deoarece sunt și comuniști. Prin felul lor de a privi munca însă, prin atitudinea pe care o au față de bunul mers al treburilor în cooperativă știrbesc calitatea de membru de partid, oferă exemple neplăcute pentru ceilalți țărani cooperatori. Aceasta o știu prea bine biroul ION ULARU .Continuare în pag. a II-a) Ll *-\ Pe teme ale democrației cooperatiste DE VEGHE LA AVUȚIA OBȘTEASCĂ însemnări despre activitatea comisiei de revizie de la cooperativa agricolă din Chila. Este cunoscut faptul că la întărirea puterii economice a cooperativelor agricole de producție trebuie să-și dea contribuția din plin fiecare țăran cooperator. Articolul 12 din Legea de organizare a producției și a muncii în agricultură prevede că membrii cooperativelor agricole au obligația să respecte prevederile statutului și a regulamentului de ordine interioară , să îndeplinească hotărîrile adunării generale, ale consiliului de conducere și ale adunării formațiunii de producție din care fac parte, să contribuie la întărirea și apărarea proprietății obștești, la prevenirea și înlăturarea risipei, a sustragerilor și a proastei gospodăriri a mijloacelor materiale și financiare. Desigur, obligația de a lua măsuri pentru apărarea avutului obștesc și buna gospodărire a fondurilor revine, în primul rînd, consiliului de conducere. Dar, potrivit prevederilor statutului, adunarea generală alege din rîndul celor mai cinstiți și capabili țărani cooperatori și o comisie de revizie a cărei menire este de a verifica activitatea gospodărească financiară a consiliului de și conducere. Fiind subordonată numai adunării generale, comisia de revizie este chemată să vegheze cum se face înregistrarea veniturilor în bani și natură, cum se respectă regulile de efectuare a cheltuielilor, cum sunt păstrate bunurile obștești. Tot în atribuțiile acestui organ intră și verificarea modului în care au fost rezolvate de către consiliul de conducere cererile și sesizările țăranilor cooperatori. Articolul 36 din Statutul cooperativelor agricole prevede că, pe baza constatărilor consemnate în procese verbale, comisia de revizie face propuneri concrete privitoare la îmbunătățirea muncii, la recuperarea eventualelor pagube și sancționarea celor care au săvîrșit abateri. Cum sunt materializate aceste atribuții în activitatea practică a comisiei de revizie de la cooperativa agricolă de producție din Ghilad ? — Putem spune că avem o comisie activă. Toți membrii ei, în frunte cu tovarășul Pavel Sereș, se străduiesc ca prin reviziile și controalele inopinate pe care le fac, prin verificarea atentă și principială a sesizărilor, să sprijine consiliul de conducere în prevenirea și înlăturarea unor abateri — ne răspunde tovarășul Gheorghe Gașpar, secretarul comitetului de partid al cooperativei. Atît tovarășul Gașpar cu și Viorel Șipețan, președintele consiliului de conducere al cooperativei, B. BURZ (Continuare în pag. a II-a)