Drapelul Roşu, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 8309-8335)

1971-10-26 / nr. 8330

2 PLENARA LĂRGITĂ A COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL U.T.C. Cuvinsul tovarășului Mi­hai T­elescu (Urmare din pag. 1) domeniul dezvoltării agriculturii. Realizările de seamă obținute pe acest tărâm nu ne scutesc de a re­cunoaște deschis că avem o sea­mă de neajunsuri, că sarcinile ma­jore ce ne stau în față trebuie să le abordăm cu maximum de aten­ție în perioada următoare. Ne ex­primăm convingerea că și în vi­itor, Comitetul județean U.T.C.­­o ști să asigure o largă mobilizare a tinerilor muncitori, țărani și in­telectuali, a elevilor și studenți­lor pentru a participa activ­­a munca pentru sporirea producției vegetale și animale la efectua­rea lucrărilor pe șantierele de de­secări și de combatere a eroziunii solului, contribuind astfel in­tr-o măsură mai mare ca pîna acum la creșterea fertili­tății pămîntului — principalul mij­loc de producție din agricultură, la obținerea unor producții mari constante destinate satisfacerii ne­ne­cesităților economiei naționale, ale tuturor oamenilor muncii. Tinerii țărani cooperatori, mecanizatori, lucrători din întreprinderile cele de stat au un rol deosebit agri­ole important în înfăptuirea sarcinilor legate de dezvoltarea agriculturii a căror esență constă în transforma­rea ei într-o ramură modernă a e­­conomiei, care să asigure satisface­rea deplină a cerințelor de aprovi­zionare a populației și ale indus­triei, crearea de noi disponibilități pentru export. Organizațiile U.T.C. de la sate, care, după cum a rezultat și din dezbaterile plenarei dv., muncesc încă superficial,­ neadu­­cindu-și întreaga lor contri­buție la mobilizarea forțelor ti­neretului in direcția infăptuirii sarcinilor producției, trebuie să pună în centrul activității lor edu­carea tinerilor țărani cooperatori, mecanizatori și lucrători din între­prinderile agricole de stat în spiri­tul dragostei și respectului pentru muncă, al grijii deosebite pentru consolidarea și dezvoltarea proprie­tății socialiste. Trebuie sa sădim la tinerii de pe ogoare convingerea ca numai participind la efectuarea in timpul optim și de cea mai bună calitate a lucrărilor agricole, ală­turi de părinții și frații lor mai mari, unitățile agricole pot obține recolte bogate, producții sporite care să asigure întărirea lor econo­mică și pe această cale, ridicarea nivelului de trai al oamenilor. De asemenea trebuie sa manifestam o preocupare susținută pentru atrage­rea tinerelor fete la muncă în sec­toarele legumicole și zootehnice ale cooperativelor agricole d­e produc­ție. Viitorul în agricultura noastră aparține mecanizării, muncii de înalt randament. De aici necesita­tea unei temeinice pregătiri, însu­șirea acelor meserii de care este legala dezvoltarea alteroară a a­­griculturii, se impune deci acorda­rea unei atenții deosebite învăță­­mântului agrozootehnic, pentru cu­noașterea temeinica a modului de ins­c,ionare­a mașinilor și agregate­lor, a tehnologiilor noi, a experien­ței inaiitale. In aceasta privință se cer eforturi susținute și din partea tinerilor ingineri agronomi, zooteh­­­niști, medicii veterinari. Reliefind amploarea pe care o vor cunoaște învestiții­e in noul cincinal, tovarășul Mihai Teiescu a spus După cum se constata orga­nizațiile U.T.C. își fac slab simțită prezența pe șantierele de construc­ții, in căminele muncitorilor con­structori, nu-și îndeplinesc intruto­­tul rolul pe care îl au de a contri­bui la educarea acestor tineri in spirit comunist, muncitoresc, ai răspunderii pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor ce le revin. Consider ca organele și organiza­țiile de partid, și împreuna cu ele Comitelui județean U.T.C., pot trebuie să dea un ajutor mai con­si­cret organizațiilor U.T.C. de pe șantiere, in vederea raaica,ei îm­bunătățiri a muncii acestora. O În­datorire primordiala a tinerilor muncitori constructori constă in sporirea eforturilor pentru ca, îm­preuna cu colectivele din care fac parte, să asigure lichidarea rămi­­nerilor in urmă pe care le avem in îndeplinirea planului de investiții. Doresc în continuare să mă refer la unele probleme ale muncii or­ganizațiilor U.T.C. din domeniul comerțului și prestațiilor de servi­cii către populație și sa menționez că nu ne putem declara mulțumiți cu activitatea pe care o desfășoară. Spunem aceasta gîndindu-ne ori în acest sector mai întilnim prac­tici străine eticii socialiste cum ar fi bacșișul, supraprețul, deser­virea preferențială etc. Intrucît o mare parte din acei care lucrează in comerț sint tineri, este de la sine înțeles că munca organizați­ilor U.T.C. trebuie mai mult axată pe combaterea deficiențelor, pen­tru Întărirea răspunderii lucrăto­rilor pe linia îndeplinirii irepro­șabile a sarcinilor ce le revin. Lucrătorii din comerț, nu rind comuniștii și uteciștii, primul tre­buie să știe in orice moment că prin felul in care muncesc contri­buie la satisfacerea cerințelor oa­menilor muncii — obiectiv funda­mental al întregii politici a parti­dului nostru. Județul Timiș, a spus în conti­nuare vorbitorul, dispune de o largă rețea de școli de toate gra­dele, de un puternic centru uni­versitar. In județul nostru Învață o șesime din totalul populației, iată de ce ne apare justificată larga abordare în cadrul plenarei dv. a problemei legate de munca și viața tineretului studios. Aceste aspecte stau permanent și în aten­ția Comitetului județean de partid, care se preocupă cu grijă de dezvoltarea învățămintului, de o­­rientarea activității instructiv-edu­­cative în direcțiile stabilite de conducerea partidului nostru. Subliniind înfăptuirile de pînă acum, perspectivele dezvoltării în viitor a bazei materiale a invăță­­mîntului, vorbitorul a arătat că tineretului studios i se cere să răspundă grijii partidului și sta­tului prin rezultate mai bune la învățătură, printr-o pregătire te­meinică in profesiunea aleasa. Unele constatări ne indreptate și să apreciem că organizațiile de tineret din școli și facultăți nu exercită influența necesara pentru lichidarea unor fenomene negative cum sunt încălcarea disciplinei șco­lare și universitare, lipsa de preo­cupare a unor elevi și studenți pentru pregătirea sistematica, in tot timpul anului și nu numai in preajma sesiunilor și a examene­lor. In activitatea acestor organi­zații, evident, insuficient inh­u­­mate de Comitelui județean U.T.C., există incă mult formalism și fes­­tivism, au loc multe fară conținut, aureolate manifestări de un iz intelectualist. Munca politică din școli și facultăți este încă departe de a contribui la formarea con­științei comuniste a elevilor și studenților, la educarea lor în spi­ritul idealurilor clasei noastre muncitoare, ale poporului. In această ordine de idei doresc să subliniez datoria cadrelor di­dactice de a acorda un sprijin permanent organizațiilor U.T.C. și celor de pionieri, care sunt chemate sa aducă o contribuție sporita, prin mijloace specifice la educarea elevilor. In întregul sis­tem de învățam­at, locul central trebuie sa-l ocupe înarmarea tine­retului cu învățătură marxist-le­­ninista, cunoașterea aprofundata a politicii interne și externe a partidului și statului nostru. Nu se poate concepe in noastră un specialist care societatea sa nu aibă un nivel politic și ideologic corespunzător. Orice specialist tre­buie să fie în același timp un om politic, adică un om care, în­deplinind o funcție de răspundere, să aibă capacitatea de a aplica neabatut politica partidului în do­meniul său de activitate. Strinsa legătură intre tineretul studios și tinerii muncitori din fabrici, a spus vorbitorul, organi­zarea în comun a unor acțiuni cultural—educative, de pe urma cărora să aibă de cîștigat fiecare, trebuie să constituie o preocupare permanentă a or­ganizațiilor U.T.C. din școli și fa­cultăți ca și din întreprinderile e­­conomice. însușirea spiritului mun­citoresc, combativ, revoluționar, constituie o sarcină a tuturor orga­nizațiilor U.T.C. indiferent de locul unde iși desfășoară activitatea. Se știe, de altfel, că Uniunea Tinere­tului Comunist este organizația re­voluționară a tineretului, care își întemeiază întreaga activitate pe principiile marxism-leninismului, pe ideologia clasei noastre munci­toare. Avem deplina certitudine că, sub îndrumarea organizațiilor de partid, a conducerilor de școli și facultăți, organizațiile U.T.C. vor contribui cu spirit de responsabili­tate la înfăptuirea acestor sarcini a căror menire este formarea tine­retului studios în spiritul înaltelor idealuri socialiste. Reliefînd necesitatea îmbunătăți­rii conținutului învățămintului po­litic U.T.C. și a celorlalte forme ale propagandei de partid în rîndul ti­neretului, tovarășul Mihai Teiescu a arătat ca întreaga muncă ideolo­gică și politico-educativă să-și pro­pună cunoașterea mai temeinică de către tineri a politicii partidului și statului nostru, a trecutului de luptă al partidului și poporului, a pre­zentului și viitorului nostru socia­list. Pentru ca tinerii să poată pre­țui și stima marile realizări ale poporului, ei trebuie să cunoască cum a trăit clasa noastră muncitoa­re, tineretul, în trecut. Propaganda noastră să fie­ în mai mare măsură axată pe educarea tineretului în spiritul dragostei pentru muncă, să ia poziție fermă împotriva trândă­­viei, a tendințelor unor tineri de a trăi pe spinarea părințilo­r. Orga­nizațiile U.T.C. trebuie să organi­zeze dezbateri publice pe marginea unor cazuri de încălcare gravă, de către unii tineri, a moralei și eticii societății noastre socialiste, în care uteciștii să ia atitudine să combată acele manifestări care contravin legilor­­ statului, astfel de dezbateri avînd o puternică influență educa­tivă. Trebuie să facem mult mai mult decit pînă acum in privința întăririi dragostei față de părinți, față de familie, să cultivăm la ti­neri respectul față de cei ce au grijă de ei să devină oameni cu o pregătire profesională, folositori so­cietății , așa cum vor respecta acum pe cei ce le-au dat viață, așa vor fi respectați și ei la rîndul lor, de viitoarele generații de tineri. In acest sens trebuie întărit rolul adunărilor generale U.T.C., in care să se promoveze spiritul militant, combativ, muncitoresc. Munca e­­ducativă în rîndul tineretului trebuie să insufle acestuia in­cre­derea nestrămutată în capacitatea de creație a poporului nostru, senti­mentul vibrant al patriotismului, al unității și frăției tuturor celor ce muncesc, indiferent de naționalita­te, să combată hotărît tendințele de ploconire in fața a tot ce este stră­in, a manifestărilor de cosmopoli­tism, a tuturor acțiunilor care le­zează demnitatea poporului nostru. Dispunem de o vastă rețea de așezăminte culturale, care se îmbo­gățește permanent. Așa cum s-a subliniat și în dezbateri trebuie în­tărită propaganda ateist-științifică, activitatea de combatere a concep­țiilor mistice, religioase care con­travin con­cepției științifice despre lume și viață a clasei noastre mun­citoare, a partidului nostru. In a­­cest scop ogranizațiile U.T.C. tre­buie să inițieze mai multe acțiuni comune cu organizațiile de pio­nieri, cu comisiile și comitetele de femei, înfăptuirea sarcinilor la care m-am referit, a spus în continuare vorbitorul, impune, firește, perfec­ționarea continuă a stilului și me­todelor de muncă ale organelor și organizațiilor U.T.C. și în primul rînd ale Comitetului județean U.T.C. In Biroul Comitetului jude­țean de partid a fost analizată in mai multe rinduri activitatea Co­mitetului județean U.T.C. și s-au adoptat hotărîri menite să asigure creșterea rolului organelor și orga­nizațiilor U.T.C. în munca de edu­care a tineretului. Apreciem că e­­sențial pentru perfecționarea piun­­cii educative este sprijinirea per­manentă și concretă a activității organizațiilor U.T.C. din între­prinderile industriale, de pe șan­tiere, din unitățile agricole, din școli și facultăți, prezența nemij­locită a activiștilor U.T.C. în mij­locul tinerilor pe care să-i ajute la înțelegerea politicii partidului, a sarcinilor ce le revin, a îndato­ririlor pe care le au în calitatea de tineri comuniști. Comitetul ju­dețean U.T.C. are datoria să asi­gure o mai bună îndrumare a or­ganizațiilor municipale, orășenești și comunale U.T.C. să sprijine or­ganizațiile de tineret în vederea desfășurării unei activități proprii, bogate în conținut, interesante, atractive. Pentru îndeplinirea sar­cinilor ce stau in fața organizației județene de tineret, activistul U.T.C., tinerii uteciști, trebuie să se manifeste ca oameni cu înalte trăsături morale, ca adevărați mi­litanți politici, cărora să le fie proprii trăsăturile activistului de partid : spiritul de disciplină și de ordine, răspunderea pentru sarci­nile încredințate ca și pentru bu­nul mers al întregii munci. Comitetul nostru județean, toate organizațiile de partid, vor mani­festa în continuare o grijă deose­bită pentru îndrumarea organiza­țiilor de tineret astfel incit ele să devină organisme puternice, capa­bile să rezolve problemele de muncă și viață ale tineretului, să influențeze pozitiv formarea ideo­logică, moral-cetățenească a tineri­lor, ca atunci cînd vor cere intra­rea in organizațiile de partid și să fie maturi din punct de vedere politic. Avem certitudinea, a spus în în­cheiere tovarășul Mihai Teiescu, că, împreună cu ceilalți oameni ai muncii, uteciștii, toți tinerii din ju­dețul nostru, animați de profunde sentimente patriotice, își vor face pe deplin datoria, în fabrici, pe o­­goare, în școli și facultăți, răspun­­zînd întotdeauna, cu elan tineresc, la chemarea organizațiilor de par­tid, a organelor locale ale puterii de stat, spre a contribui la acțiu­nile de larg interes inițiate în do­meniul economic, edilitar-gospodă­­­resc, de înfrumusețare a tuturor localităților județului­ județean de partid își Comitetul exprimă convingerea că Organizația­­ jude­țeană Timiș a Uniunii Tineretului Comunist, trăgînd învățămintele ce se impun din dezbaterea Pro­gramului elaborat de conducerea partidului cu privire la îmbunătă­țirea muncii politico-ideologice și cultural-educative, își va perfec­ționa neîncetat stilul și metodele de muncă, pentru o tot mai largă mobilizare a forțelor tineretului la înfăptuirea exemplară a politicii marxist-leniniste a partidului, în vederea creșterii contribuției jude­țului nostru la întărirea și înflori­rea patriei noastre dragi, România socialistă. (Urma­e din pag. 1) cooperativele de consum, ca și în unele instituții, care nu țin adună­rile cu regularitate, care nu iniția­ză acțiuni proprii, impuse de sar­cinile pe care le implică activitatea educativă de formare a tineretului in spiritul înaltelor idealuri ale socialismului. Se întilnesc comi­tete U.T.C. care nu fixează responsabilități concrete tineri­lor, nu-i cheamă periodi­c să informeze despre modul în care își duc la îndeplinire sarcinile pri­mite, încă de la discutarea cererii de­ primire în rîndurile organizației U.T.C. nu se insuflă tuturor celor ce solicită acest lucru respectul și res­ponsabilitatea față de calitatea de membru al organizației de tineret, nu­­ se explică în suficientă mă­sură caracterul, rolul și sarcinile organizației în care solicită primi­rea, iar după primire noii uteciști nu sunt antrenați cu perseverență la viața de organizație, la activită­țile inițiate de aceasta. Este de datoria Comitetului județean U.T.C., se sublinia în încheierea informării, ca în lumina sarcinilor ce-i revin din programul de educa­ție comunistă a maselor, să ajute eficient organele și organizațiile U.T.C. din județ pentru ca acestea să militeze hotărît pentru înlătura­rea manifestărilor de rutină și for­malism, de abordare simplistă abstractă a muncii în rîndul tinere­șt­iului, pentru a face din fiecare or­ganizație U.T.C. un colectiv de luptă pentru înfăptuirea politicii partidului. Pe marginea informării Comi­tetului județean U.T.C. și a pro­iectului planului de măsuri au luat cuvintul tovarășii Lucian Șutea, secretar al Comitetului municipal U.T.C. Timișoara, Tere­zia Vlad, țesătoare la Industria lunii, Iosif Bayerle, membru al C. C. al P. C. R., membru al Biroului Comitetului județean de partid, președintele Cole­giului județean de partid, Petru Andea, student, vicepre­ședinte versitar, al U.A.S. pe centru uni­Emanuel Brîndușanu, prim-secretar nicipal U.T.C. al Comitetului mu­Lugoj, Ștefan Ko­­hut, secretar al Comitetului U.T.C. la uzina 6 Martie Timișoara, Du­mitru Grigorescu, directorul în­treprinderii Electrobanai Timi­șoara, Petru Boanu, secretarul comitetului comunal U. T. C. Pesac, Cristina Romak, elevă la liceul Nikolaus Lenau, prof. d­r. ing. Gheorghe Sav­u­, decanul Facultății de me­canică a Institutului politehnic Traian Vuia, Radokca lucrătoare la cooperativa Drăghici, mește­șugărească „Igiena“, Ion Secoșan, muncitor la Uzinele mecanice Timișoara, membru de partid cu activitate îndelungată în produc­ție, Florica Chiriță, economistă la O.C.L. Alimenatra, Angh­ei Dum­­­brăveanu, secretarul filialei Uniu­nii scriitorilor din Timișoara, Liviu Vela, secretarul Comitetu­lui U.T.C. de la Trustul de con­strucții Tim­șoara. A luat de asemenea cuvintul to­varășul Aurel Stoica, secretar al Comitetului Central al U.T.C. iar numărul de mîine al ziarului vom reveni cu relatări pe marginea dezbaterilor­. Primit cu vii și puternice a­­plauze tovarășul Mihai Teiescu a rostit o amplă cuvîntare. Plenara Comitetului județean U.T.C. a adoptat un plan de mă­suri care cuprinde sarcini și res­ponsabilități pentru îmbunătăți­rea în continuare a muncii de educare comunistă a tineretului Un prim și important capitol se referă la modul în care vor ac­ționa organele și organizațiile U.T.C. în direcția pregătirii tine­retului pentru muncă și viață, pentru dezvoltarea dragostei față de activitatea produc­tivă. într-un alt capitol sunt prevăzute sarcinile, formele și modalitățile de acțiune pentru cunoașterea și însușirea de către tineri a politicii Partidului Comu­nist Român, a problemelor teo­retice fundamentale ale etapei pe care o străbatem pentru cultiva­rea la tineri a sentimentului de dragoste a înaltelor față de patrie și, partid trăsături ale moralei și eticii înaintate comuniste, a­­ concepției despre lume și v­ară. Sunt prevăzute de asemenea, mă­suri în vederea îmbunătățirii sti­lului și metodelor de muncă ale organelor și organizațiilor U.T.C. pentru ancorarea întregii activi­tăți în problemele concrete, spe­cifice fiecărui colectiv de tineri pentru atragerea masei largi de uteciști la rezolvarea sarcinilor de organizație, la îmbunătățirea sub­stanțială a întregii munci edu­cative. ș­i într-o atmosferă de puternic en­­tuziasm tineresc plenara a apro­bat textul unei telegrame adre­sate Comitetului Central al parti­dului, tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU. Intre altele, tegramă se arată : „Integrați în te­în eforturile comune ale colectivelor de oameni ai muncii, sub conduce­rea organelor și organizațiilor de partid cei peste 100.000 de tineri români, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități de pe me­leagurile timișene văd în progra­mul inițiat de dumneavoastră, to­varășe secretar general, spiritul de înalt patriotism, de militant mar­xist de care dați dovadă, capaci­tatea de sinteză cu care abordați­ realitățile și cerințele dezvoltării societății noastre, dăruirea de re­voluționar comunist pentru desti­nele poporului, ale națiunii ro­mâne. Recentele documente au re­liefat cunoașterea profundă a ce­rințelor afirmării plenare a tine­retului, ca factor activ al dezvol­tării societății, constituie în fapt propriul nostru program de ridi­care calitativă a întregii activități de educație comunistă a tinerei ge­nerații, de formare a viitorilor constructori ai comunismului. Sun­tem­ conștienți că aprecierile cri­tice formulate de dumnevoastră privitoare la activitatea Uniunii Tineretului Comunist își găsesc pe deplin reflectarea și în activitatea organizației noastre județene. Dezbaterile din cadrul adunări­lor generale U.T.C. și al plenare­lor cu activii­, măsurile adoptate cu aceste prilejuri, analiza pro­fundă pe­ care a realizat-o plenara noastră precum și hotărîrea fermă a întregului activ U.T.C. de a­­ li­chida neajunsurile existente re­prezintă începutul desfășurării unei largi acțiuni concrete de afirmare a fiecărei organizații U.T.C. ca un adevărat colectiv de luptă pentru educarea comunistă a tineretului. Activitatea neobosită pe care dumneavoastră o depuneți în slujba progresului și înfloririi patriei, pentru creșterea prestigiului Româ­niei socialiste reprezintă pentru noi o pildă grăitoare de pasiune revoluționară, un prețios model de muncă și devotament pentru cauza clasei muncitoare, pentru triumful socialismului și comu­nismului în lume. Vă asigurăm mult stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, că împreună cu între­gul popor, tinerii muncitori, țărani, elevi și studenți din județul Timiș nu vor precupeți nici un efort, își vor dărui elanul tineresc, în­treaga lor capacitate de muncă, pentru cauza poporului și a parti­dului comunist, pentru făurirea României socialiste multilateral dezvoltate". Nota dominantă a întregii des­fășurări a lucrărilor plenare a c­onstituit-o îndemnul comunist de a r­dicare calitativă a muncii poli­tico-educative, de mobilizare a ti­neretului la realizarea obiectivelor planului cincinal 1971-1975, pen­tru ridicarea conștiinței socialiste a fiecărui tînăr, pentru dezvoltarea spiritului militant, revoluționar în fiecare organizație a Uniunii Tine­retului Comunist. DRAPELUL ROȘU-8.330 UN NOU AN DE INVAȚĂMÎNT LA UNIVERSITĂȚILE POPULARE Duminică la Timișoara a avut loc deschiderea anului de învăță­­mînt al Universității populare. Cu­vintul de deschidere a fost rostit de către tovarășul Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secre­tar al Comitetului județean Timiș al P.C.R. Au fost de față peste 600 de oameni ai muncii din municipiul Timișoara, tineri și vîrstnici, ro­mâni, germani, maghiari și sîrbi, cursanții celor 70 de cercuri ce vor funcționa în cadrul actualului an de invățămînt la Universitatea populară din Timișoara. Prin structura nouă a cursuri­lor se abordează o vâslă proble­matică socială, politică și cultura­lă. Așa­ cum arăta, în cuvintul său rectorul instituției, conf. univ. dr. ing. Anton Policcc, Universi­tatea populară din Timișoara se înscrie profund in contextul am­plului proces de educare a­ omului nou contribuind astfel, prin mij­loacele ei specifice la făurirea și înflorirea culturii societății socia­liste multilateral dezvoltate în pa­tria noastră. La cererea publicului, înscrieri­le la cursurile de informare cul­turală, socială și de perfecționare școlară continuă pînă la data de 10 noiembrie a.c. ★ Deschiderea cursurilor Universi­tății populare din Buziaș a avut loc de curînd, într-un cadru fes­tiv. Despre succesele dobîndite de instituție în formarea cursanților care au frecventat cursurile în anii precedenți a vorbit conf. univ. dr. Cezar Apreotesei. Anul acesta, programa-proiect cuprinde 11 cursuri, cu 250 de în­scriși. Atenția deosebită acordată educației științifice și politice maselor este ilustrată de numărul a mare de cercuri cât și de tematica abordată : „Omul și universul“, „Cadran politic mondial“, „Știință și religie", „Dicționar juridic", „Școala părinților“ etc. Tineretul va beneficia de cursuri organiza­te la cererea lor, cu o tematică deosebit de bogată : „Istoria arte­lor“, „Arta și tehnica fotografie­rii“ precum și unele cu caracter practic : automobilism, croitorie și altele. ★ Universitatea populară din Deta și-a deschis cursurile la 22 octom­brie. Cei 350 de cursanți pot ur­mări 15 cursuri în 6 secții, intre care cursuri de cultură generală, practice și de limbi moderne. Uni­versitatea populară funcționează pe lângă casa de cultură a orașului. ★ Și la Lugoj la deschiderea Uni­versității populare au participat numeroși oameni ai muncii, con­ducători ai întreprinderilor și in­stituțiilor din localitate, factori cu munci de răspundere în activita­tea cultural-educativă de masă. La festivitatea de deschidere a participat, de asemenea, prof. univ. I. Bartha din Cluj, care a susținut o interesantă expunere pe tema „Omul și cucerirea Cosmo­sului“, urmată de proiecții. O atenție sporită manifestă con­ducerea universității informării oamenilor asupra evenimentelor de politică internă și internaționa­lă : .„Cadran politic mondial“, „Istoria României oglindită în mo­numente și documente“, „Tinere­tul și lumea contemporană“, muncii educative în rîndul femei­lor, informării maselor largi cu cele mai actuale probleme de or­ganizare și conducere a produc­ției în economie, comerț și din al­te domenii de activitate : calcul e­­conomic și rentabilitate, „Etica socială a lucrătorului sanitar“, „Norme de comportare a lucrăto­­­­rului din comerț“, „Conducerea și organizarea economiei“. Un nu­măr însemnat de cursuri vine în sprijinul tineretului, al tuturor celor ce doresc să-și completeze cunoștințele de cultură generală. MARTI, 26 OCTOMBRIE 16,15 Deschiderea emisiunii. Handbal feminin: Iugoslavia — U.R.S.S. (Trofeul Carpați) — Transmisiune directă de la Cluj. 17,15 Revista literară TV. Festivalul „George Bacovia“ — Reportaj filmat. 17,30 Brățara de aur — emisiune-concurs pe meserii. 18,30 Handbal feminin: Romănia — Olanda (Trofeul Carpați). Transmisiune directă de la Cluj, în pauză, la ora 18,55 — „1.001 de seri“ — emi­siune pentru cei mici. 19,30 Te­lejurnalul de seară. 20,00 Re­flector. 20,15 Popas folcloric bănățean. 20,30 Seară de tea­tru : „Moartea unui artist" de Horia Lovinescu. 22,45 Imagini din Austria. 23,00 Telejurnalul de noapte. ­ge scene și ecrane MARȚI, 2t­ OCTOMBRIE 1971­­—I Teatrul Național BUNEI SPERANȚE (19,30): ARCA n Teatrul maghiar de stat : CONTELE NEBUNILOR (19,30). CIN­EMATOGRAFE □ Modern : OMUL ORCHES­TRA (8, 14,30, 16,45, 19, 21); □ Arta: ÎNTOARCEREA SFÂNTULUI LUCA (9, 11, 14,30, 16,45. 19, 21) ; □ Parc : BRIGADA DIVERSE IN ALERTA (10, 14, 16, 18, 20): □ Studio : MOARTEA FILA­­TELISTULUI (11, 15. 17, 19. 21): □ Melodia : ADELHAID (11, 15, 17, 19): □ Victoria : ÎNCERCUIREA (10, 16, 18, 20) : □ Muncitoresc — POMUL DE CRĂCIUN Fratelia­­ (15, 17, 19): □ Steaua roșie — Mehala : GIOCONDA FARA SURIS (17. 19): 1­UGOJ 1~1 23 AugUst : IL CUNOAȘ­TEȚI PE URBAN? □ I.T.L. : SECRETUL DIN SANTA VITTORIA: BUZIAȘ □ DINamo : 100 DE DOLARI PENTRU ȘERIF SIN NICOLAUL MARE □ Arta: DOMICILIU!. CON­JUGAI, JIMBOLIA □ Flacăra : FANTASME DETA □ Parc : SECRETUL PLA­NETEI MAIMUȚELOR □ 1 MaI : BUNICUL. KILI­­JAN ȘI EU. La Filarmonică, cel de al patrulea concert al noii stagiuni ne-a întîm­­pinat cu un program pretențios, re­­zervîndu­-ne o reîntîlnire cu tinăra și fermecătoarea speranță a arcușului, Silvia Marcovici. Programul a debutat cu piesa pentru orchestră „IZVOA­­DE", a tînărului compozitor Anton Zeman. Ca și alte titluri, cum ar fi: Crestături ori Troițe, „Izvoade“ a­­tinge corzi ale spiritualității româ­nești de o persistență arhaică cu per­fecționate mijloace tehnice, aplicate orchestrei. Departe de orice programa­­tism, „Izvoade“ este românească prin incantația și coloristica timbrală a instrumentelor de suflat ce scutură parcă colbul vechilor hrisoave. Artistul emerit Nicolae Boboc, diri­jorul acestui concert, pasionat al mu­zicii contemporane, a reușit a ne re­vela partea de interes a lucrării, in­suficient de omogenă, cu puncte bine realizate, dar legate însă între ele la o temperatură emoțională scăzută, cu un anume caracter ilustrativ, sincre­tic. Silvia Marcovici este pentru a treia oară la Timișoara. La deschiderea sta­giunii trecute am ascultat-o interpre­­tînd Glazunov, de astă­ dată Brahms și tot pentru actuala stagiune promis că va reveni cu Bartók, ne-a­­m regăsit în interpretarea Silviei Marco­vici același ton continuu al arcușului, aceeași egalizare a registrelor, iar a­­vîntul, generozitatea și freamătul su­­netului generate de impulsul primar al unui temperament focos sînt sub­sumate înțelepciunii unei gîndiri mu­zicale ce prinde maturitate. Freamă­tul permanent din cîntul ei se estom­pează ușor în exterior, căutînd o in­teriorizare. Brahms a fost însă prea lung, nu pentru tehnica ori înțelege­rea muzicii, ci pentru rezistența și ex­periența pe care o cîștigi pe podium doar odată cu scurgerea anilor. Inconsecvențele față de marea răs­pundere pentru actul „creator" interpretării manifestat de unele com­al­partimente ale orchestrei din concer­tul de Brahms au fost compensate de o bună interpretare dată Simfoniei a lll-a, Liturgica, de Arthur Honeg­ger. Programatismul manifestat al a­­cestei simfonii, acela de revoltă îm­potriva războiului, s-a desfășurat sub semnul unui mesaj muzical unitar, pentru nonviolență, înțelegere și pace. Sonoritatea orchestrei mari a fost strunită de către dirijor în direcția unei emoționalități sporite și nu jocului sonor gratuit. Ne-a impresio­a­nat în mod deosebit dezvoltarea pe care o primește tema marșului din final, de la gravul „lemnelor” spre acel fortissimo al orchestrei, precum și substanța emoțională smulsă ulti­mei secțiuni, Adagio, adevărat cîntec al împăcării cu sine. Cam aceiași melomani, devotați simfonicelor și-au îndreptat duminică seara pașii spre sala Liceului de mu­zică, dornici de tihna concertului co­ral „a capella“ susținut de corul Fi­larmonici Banatul. Speranțele lor au fost împlinite, concertul dirijat de M. Hoinic avînd ținuta impusă de cali­tatea academică a formației. Inter­pretările date de dirijor madrigalelor din marea epocă a secolului al XVI- lea, prezentate în prima parte, aces­tei muzici rafinate și nobile cu nuan­țe diverse dar delicate s.au caracte­rizat prin înțelegere în pătrunderea adîncimii universului sonor. Elimi­nind cele cîteva atacuri răzlețe și an­ticipate !Dulcea mea viață — G. da Venosa) neomogenizarea perfectă a unor timbre, (O. ce splendoare — C. P. da Palestrina) și estomparea corului de către dirijor pînă la inhi­barea substanței sonore, rezultată poa­te dintr-o exagerare a stilului, corul și dirijorul au întregit un aparat ideal destinat tălmăcirii muzicii lui Pales­trina, Morley, Janequin, ori a cele­brului reprezentant al madrigalului „cromatic", Carlo Gesualdo da Veno­sa. Nu putem însă trece cu vederea și o sensibilă scădere a emoționalității pe parcursul primei părți, în ultimele piese comoditatea din cîntul basului conducînd spre un glisando nepermis în executarea vocalizelor repezi. Partea a II-a a cuprins piese de compozitori români contemporani, vă­dind predilecția dirijorului pentru cele două epoci și stiluri ale litera­turii corale. Lucrările, dintre care n-au lipsit cele ale compozitorilor ti­mișoreni Remus Georgescu, Nicolae Boboc, Mircea Hoinic, au fost tălmă­cite cu mijloace de expresie adecvate. Obsedantă pentru întreg concertul rămîne întrebarea dacă formația re­dusă și așezată în grupuri răzlețe (dar nu în cvartete) în cele două piese de Palestrina și Janequin și apoi in cele de Toduță și Hoime a reliefat vreun efect sonor aparte sau a rămas un simplu joc de scenă ori imitarea fără justificare a unei maniere f Bravo, Filarmonicii pentru acest sfirșit bogat de săptămînă muzicală. Și să sperăm că apariția corului este un început promițător pentru această stagiune. Mai multe concerte, pro­grame variate, mai mulți dirijori! OVIDIU GIULVEZAN SFIRȘIT BOGAT DE SĂPTĂMÂNĂ - LA FILARMONICĂ

Next