Drapelul Roşu, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 8309-8335)
1971-10-14 / nr. 8320
/ Anul XXVIII nr. 8.320 Joi, 14 octombrie 1971 4 pagini, 30 bani FIECARE CUPĂ IROSITĂ ACUM POATE CAUZA PIERDERI DE PRODUCȚIE Forța mecanica. Justificările nu țin mai deplin folosită locul furajelor... Puține zile ne mai despart pină la data cînd semănatul griului trebuie să fie încheiat. De altfel, in planul de măsuri al Comitetului județean de partid privind pregătirea și desfășurarea campaniei agricole din toamna anului 1971 se arată că această lucrare se va efectua in cel mult 15 zile lucrătoare, in cadrul epocii optime, în funcție de condițiile climatice, fără a se depăși Bineînțeles, data de 20 octombrie, termenul limită este valabil în mod special pentru unitățile agricole din zona de șes. Dar, pentru cooperativele agricole și fermele I.A.S. situate in partea colinară a județului, însâmînțarea griului trebuie devansată cu cel puțin 5 zile. Dar, paradoxal, tocmai în zona de deal întilnim cele mai mari rămîneri în urmă. La cooperativa agricolă din Mașloc, de exemplu, pină în seara zilei de 12 octombrie s-au însămînțat doar 144 hectare cu griu, ceea ce reprezintă 34 la sută din planul pentru această cultură. — Cu actuala forță mecanică nu putem face față lucrărilor agricole — ne spune Traian Chira, inginerul șef al cooperativei. Dacă nu vom fi sprijiniți cu tractoare de la alte secții de mecanizare, nu văd cum însămințam griul în perioada optimă. Mergem foarte greoi cu aratul. Afirmațiile specialistului au deplin temei. Pină marți dimineața au fost arate, pentru însămînțările de toamnă, abia 330 hectare, din planul de 630 hectare, adică aproximativ 50 la sută. Și nu putem spune că tractoarele nu au frontul de lucru asigurat, fapt despre care ne-am convins la fața locului. Pentru a vedea cum este folosită forța mecanică am trecut și pe la sediul secției de mecanizare Aici, la ora 13, se găseau patru tractoare, din care trei defecte. Avem 16 tractoare — ne spune Mihai Gus, mecanicul secției. După cum vedeți, trei sunt defecte ; pentru două se vor aduce motoare de schimb de la Arad, iar pină dimineață vor fi puse in stare de funcționare ; în acest timp se va repara și cel de-al treilea. Am fost nevoiți ca la ora 11 să mai scoatem un tractor de la arat, pentru a ajuta cu macaraua la ridicarea unor piese. De aceea, în prezent lucrăm doar cu 7 mecanizatori la arat, 3 la discuit, unul la dislocat sfecla de zahăr și numai unul la semănat. Dar, pe lingă acestea, trebuie să mai amintesc că ne lipsesc și doi tractoriști. Desigur, situația existentă impune .un sprijin mai concret din partea conducerii S.M.A. Fibișatt in remedierea grabnică a defecțiunilor la tractoare, asigurarea necesarului de mecanizatori, cit și in organizarea muncii în schimburi prelungite. De asemenea, se cere grijă mai atentă și din partea conducerii cooperativei agricole în privința acordării anumitor stimulente, care să sporească cointeresarea mecanizatorilor pentru lucrările de noapte, în cooperativă sînt și oameni care au mai lucrat pe tractor și, cu atit mai mult, pentru cîteva zile, s-ar putea trece la organizarea schimburilor duble. Firește, am fi nedrepți dacă am judeca munca mecanizatorilor numai sub această prismă. Pe Anton Morath, de exemplu, l-am întîlnit în tarlaua „Drumul Aradului“ semănînd griu. Putem spune că lucrarea efectuată este de bună call ing. A. RACHITOVAN t Continuare în pag. a II-a) Deficitul de fînuri al cooperativei agricole din Beregsău Mic nu e nemsemnat. In consecință, te-ai aștepta din partea conducerii unității, a specialiștilor ei, la o preocupare serioasă pentru compensarea cu cantități mai mari de alte furaje. Cu nutrețuri insilozate, bunăoară. Dar .. . — Avem prevăzut să însilozăm 1.200 de tone. Aș fi mulțumită, însă, dacă am putea realiza măcar jumătate din această cantitate, ne spune, sceptică, inginera zootehnistă, tovarășa Alexandra Lungu. — Și cu ați însilozat pină acum ? I Dialogul a avut loc acum cîteva zile. Răspunsul vine după vădite ezitări. — Păi... ar trebui să fie vreo . . . patruzeci și ceva de tone. Dar cred că e mai puțin acum . .. Cu cîteva clipe mai înainte reținusem, din situația operativă, raportată dimineața de inginerul șef al cooperativei, cifra de 100 tone la rubrica „realizat însilozări". In fond, care o fi adevărul, mi-am zis: Hai mai bine să vedem la fața locului. Și-am văzut. Intre două șire de paie, în locul a ceea ce trebuia să fie 40 sau 100 tone de nutreț însilozat, era, de fapt un veritabil strat de gunoi, gros de un metru și mai bine. Iar peste acest gunoi, un tractorist tînăr îndesa cît putea, cu tractorul său, scos pentru cîteva minute din brazdă, proaspăt tocați. De ce ! „Pentru tulei așa mi-a dat ordin tovarășul inginercăie f. După cîteva minute s-au înfățișat și inginerul-șef al cooperativei, Gh. Cujbă și președintele, Leia Racazov. Că tocmai pe Ungă aceste șire de paie drumul îi duce și-i aduce zilnic spre cîmp. Și totuși par amîndoi mirați de ceea ce le arătăm. — Vezi?. Am zis eu că o să se strice silozul dacă umblă la el și încep să-l furajeze. Am avut dreptate ?! .. . O fi avînd la nu dreptate inginerul șef ? Nu știu. Știm insă, precis că adevărul e cu totul altul: silozul cu pricina, la care s-a început lucrul cu mai bine de o lună în urmă, a fost lăsat baltă, netasat ca lumea, neîncheiat. Atunci cum să nu se facă gunoi ! — Nu l-am putut încheia pentru că nu am avut cu ce să-l completăm. — susține inginera zootehnistă. Inginerul-șef nu a permis folosirea mijloacelor de transport la siloz, pretinzând, sus și tare, că sunt alte lucrări le făcut, mult mai importante. Și așa, disputa de aruncare a vinovăției de pe unul pe altul ar mai putea continua. Dar la ce bun să o mai lungim. Că tot nu poate ține loc de furaj în ieslea vitelor. Cu privește partea de răspundere și răsplata care se cuvine fiecăruia pentru transformarea în gunoi a zecilor de tone de nutreț Însilozat, sperăm că o va stabili, mai precis, Direcția generală agricolă a județului. Și poate ne-o va comunica, intr-un fel, și nouă. G MALAI Au terminat semănatul griului Avind sprijinul mecanizatorilor de la S.M.A. Făget, țăranii cooperatori de la Begheiul Mic, Bătești și Temerești au terminat marți semănatul griului, încadrîndu-se astfel în termenele prevăzute în planul de măsuri al Comitetului județean de partid privind pregătirea și desfășurarea campaniei agricole din toamna anului 1971 Muncindu-se în schimburi prelungite și efectuîndu-se lucrări de bună calitate pe cele 430 hectare însămînțate cu grîu la aceste unități s-au creat condițiile obținerii unor recolte sporite in anul viitor în același timp, s-au mai pus 75 ha cu orz și 40 ha pentru masă verde. Consiliile de conducere de la cooperativele amintite și organizațiile de partid, avînd îndrumarea permanentă din partea comitetului comunal de partid, au reușit să organizeze mai bine și munca de recoltare a celor 350 ha cu porumb, acțiune care, de asemenea, a fost încheiată. Mecanizatorii de la S.M.A. Remetea Mare, lucrind in schimburi prelungite, pină noaptea tirziu, pe ogoarele cooperativei agricole din lanova, au reușit să urgenteze lucrările de pregătirea terenului. TN FOTO , membrii consiliului de conducere urmărind calitatea lucrărilor efectuate noaptea. s,—. Activități studențești an O dată cu reînceperea noului universitar 1971—1972 și Casa de cultură a studenților și-a redeschis porțile. Tineretul universitar timișorean iși putea petrece în mod plăcut ca și util timpul liber, participînd la numeroase activități politicoeducătive; cultural-distractive și de informare. în cadrul unor simpozioane, conferințe, mese rotunde, expuneri, seri de întrebări și răspunsuri, cicluri tematice, întilniri cu diferite personalități ale vieții publice etc., tineretul universitar timișorean va fi informat asupra unor momente importante din trecutul glorios de luptă al P.C.R. asupra problemelor majore cu care se confruntă studențimea din întreaga lume. In cadrul Casei de cultură a studenților vor funcționa următoarele formații artistice și cercuri culturale : ansamblul „Doina Timișului“, ansamblul de revistă „Olimp“, studioul de teatru „Thalia“, cenaclul literar ,„Excelsior“, cenaclul de literatură științificofantastică „H.G. Wells“, cercul de arte plastice „Tempera“, cineclubul „Gaudeamus“, cercul de foto „Iris“, cercul de radioamatori „R.S.T.“. Formațiile artistice și cineclubul „Gaudeamus“ se vor pregăti pentru a participa la Festivalul național din 1972 (ION JIANU). IN PAG, A H-a ■ MEDICINA, profesia unui profund umanism ■ Premiera nr. 1 la Teatrul Național H MONOGRAFIILE, cronici cuprinzătoare ale comunelor Subminume dibace ale muncitorilor tipografi din secția „culegere manuală" prind contururi, în fiecare zi, sute de pagini de cărți. UN CLIȘEU un aspect din secție. Foto : E. ROBICSEK. E o zi aurie de toamnă lungă. Omul pe care îl însoțesc la hotarele cooperativelor agricole, în fermele zootehnice, pe străzi, e salutat pretutindeni, • simplu familiar, prietenește: „Ziua bună, Will !“, „Glück auf, Will r. Alá szolgája !“. Se numește Wiliam Heinz și este aici, în Teremia Mare, secretar al comitetului comunal de partid și primar. Această cordialitate dintre el și oamenii din comună m-a frapat la început, dar aveam să aflu, că era de fapt o dovadă sigură a sentimentelor trainice de tovărășie și frățietate. Localnici de vîrste și profesii diferite -- Zaharia Bogoescu, șeful stației C.F.R., croitorul Martin Kirschenmayer, căruțașul Teodor Pantea și brigadierul legumicol Ioji Kozak — mi-au explicat, apelând la diverse exemple, că există o legătura trainică între cetățeni și omul ales de ei să conducă treburile comunei, legătură sudată pe temeiul multor întîmplări, emoții, experiențe, solicitări și încercări inedite, care privesc șr modul cel mai direct viața Teremiei Mari, Nerăului și Teremiei Mici și, deci, viața fiecărui om în parte. Un proces complex, care i-au adus secretarului de partid o deplină autoritate morală, multă considerație. Discuția noastră la sediul comitetului de partid, avea, inevitabil, un subiect retrospectiv. Inevitabil, pentru că, episodul la care asistasem în urmă cu vreo 40 de zile, s-a constituit intr-un moment-cheie în conștiința comunei, in care oamenii au fost chemați să-și dea adevărata măsură a devotamentului lor, a ceea ce sunt și a ceea ce trebuie să fie. ... întâmplarea s-a petrecut la 27 august. Am pornit spre Teremia Mare noaptea, tirziu. Imaginile care se succedau la lumina farurilor, cind mașina intra în satul Nerău, erau de apocalips : stîlpi de înaltă tensiune — frînți ca bețele de chibrit ; duzii, înșirați de-a lungul șoselei, cu crengile desfrunzite, purtînd culorile sumbre ale urgiei. Nicicînd nu primise pămîntul acesta o lovitură mai perfidă. „La ora 15,30 — îmi povestea, atunci, tovarășul Heinz — eram aici, la sediu. Discutam, într-un colectiv, proiectul sălii de gimnastică, pe care o construim în regie proprie. S-a iscat, deodată, furtuna și numai cît m-am repezit să închid fereastra, a început o adevărată vijelie. Țiglele zburau prin văzduh ca frunzele, toamna. Copacii seculari din parcul comunal — aici, peste drum — erau smulși cu rădăcină cu tot. Piatră de gheață, mare de 2 centimetri, cădea cu viteză de sus. Apoi a continuat să plouă. în primul rând am trecut, cu gărzile patriotice, la eliberarea șoselei ...“ N-a avut timp să-mi povestească mai departe. Deși era mult trecut de miezul nopții, la sediul comitetului comunal de partid continuau să se perinde, neîncetat, zeci și zeci de oameni. Informații. Rapoarte. O primă evaluare a pierderilor Măsuri de redresare. Dimineața, la vremea revărsatului de zori, în fața consiliului popular se adunaseră toate mijloacele de transport din comună și din cele rutier două sate aparținătoare. După o noapte întreagă de veghe, secretarul comitetului comunal de stabilea itinerarul coloanei partid de transport ce avea să aducă, de la Jimbolia, primele țigle și coame ceramice necesare caselor rămase fără acoperiș. Am fost și în aceste case, și la sediul unităților agricole, și in vii, și pe tarlalele de porumb și floarea-soarelui; vaste porțiuni purtau — continuu și obsedant — urmele furtunii devastatoare. Nu am avut insă nici un moment sentimentul unei panici fără ieșire J pretutindeni, oamenii lucrau sistematic, cu calm și chibzuință, potrivit planului de acțiune elaborat de comitetul comunal de partid („ . .. membrii cooperatori vor începe imediat selectarea cepei, care a scăpat nelovită de grindină. La porumb, pină la 10 septembrie, se va recolta tot ce poate fi recuperat ca boabe ; restul, care nu mai poate ajunge la maturitate, va fi însilozat. Concomitent, va fi intensificat ritmul la recoltarea sfeclei (...) La I.A.S. se va trece la strîngerea strugurilor căzuți... “). Viața pulsa din plin ; țiglele erau purtate în „lanț viu“ direct de pe remorcile tractoarelor, abia sosite de la Jimbolia, pe acoperișurile despuiate. Gărzile patriotice identificaseră toate deranjamentele din rețeaua electrică și de telecomunica- MIREL BRATEȘ (Continuare în pag. a lll-a) Neînfrîntă e voința oamenilor! PROFILURI CONTEMPORANE Fibrele sintetice și balana de materii prime Preocupări la Industria lînii pentru folosirea firelor artificiale Nivelul producției și al consumului de materii textile stabilit la finele perioadei 1971-1975 a avut în vedere, pe de o parte, condițiile și posibilitățile interne, iar pe de altă parte, tendințele existente pe plan mondial; paralel cu dezvoltarea producției de fibre naturale din țară, un accent deosebit se va pune pe producția și consumul de fibre sintetice, astfel incit în 1975 consumul industrial de fibre chimice va egala pe cel din fibre naturale. In această perioadă, se va înregistra nu numai o creștere a gradului de chimizare a materiilor prime, ci și o modificare a tipului de prelucrare în favoarea fibrelor sintetice. Realizarea acestor sarcini în domeniul folosirii fibrelor chimice în combinație cu fibre naturale presupune o largă diversificare a producției textile, prin crearea de noi sortimente ce au în structura țesăturii noile fibre, precum și modificarea contexturii actuale. Dacă in fabricația tricotajelor tip lină se utilizează fire texturate, îndeosebi Astralon, Astralon, in producția de țesături tip lină se folosesc fibre de poliester, fibre acrilice, inclusiv polipropilenice. Dintre întreprinderile industriale din ramura textilă profilate pe producția de țesături tip lină, „Industria linii" prin preocupările și rezultatele obținute tinde să egalizeze raportul între proporția de fibre naturale și sintetice, chiar înainte de sfîrșitul cincinalului actual. Noile produse realizate pe baza acestor fibre, caracterizate prin tușea moale, similar lînii, cu o capacitate ridicată de păstrare a formei, contracție redusă și o bună rezistență alături de posibilitatea de curățire mai ușoară, sunt tot mai mult solicitate. Faptul a determinat și modificarea ponderii acestor produse, față de 1970, de aproape două ori; jumătate din capacitatea filaturii este destinată obținerii firelor de tricotaj, din care 80 la sută fabricației fibrelor polinitriloacrilice. Fie că este vorba de realizarea produselor prin combinații de celofibră, viscoză, fibre poliamidice, poliesterice sau lină și fibre poliesterice, prelucrarea lor a ridicat la timpul său multe probleme, mai ales în preparația filaturii. Astfel, vopsirea materialelor din fibre sintetice se execută după procedeul vopsirii fibrelor naturale. Totuși, mecanismul de desfășurare a procesului tinctorial este diferit. Nu puține au fost încercările de a obține vopsiri rezistente, fără degradarea lînii, utilizîndu-se coloranți de dispersie, la temperaturi înalte, în condițiile menținerii constante a unor parametri hotărîtori în procesul tehnologic. In munca de pionierat, substanțial a fost efortul unor muncitori și specialiști cum sunt : Constanța Bumb, Elvira Barbulete, Etelia Maurer, Gheorghina Cuc, Emil Eberstark, Nicolae Gavrila, Alexandru Iordache, meșterii Ladislau Keky, Ioan Lucoaie, ing. Marieta Dumitrașciuc, ing. Moise Marincu, ing. Emil Munteanu, ing. Florica Danilă, care nu au precupețit nici un efort pentru a realiza produse în a căror structură intrau pentru prima dată, pe lângă firele naturale, și cele sintetice. O altă problemă a cărei rezolvare a constituit o treaptă în afirmarea maturității tehnice a acestei unități ,a fost aplicarea unor metode moderne de anihilare a efectului de încărcare cu electricitate statică a fibrelor sintetice. Alături de folosirea unor soluții clasice pentru eliminarea sarcinilor electrice, cum ar fi: desfășurarea benzilor la alimentarea mașinilor, fără tensiune, sau folosirea de produse de antistatizare lichide cu proprietăți de electrolit s-a trecut și la ionizarea aerului. Toate aceste procedee au permis eliminarea unor neajunsuri legate de tehnologia de fabricație în condițiile apariției unor fenomene electrostatice. Preocupările pentru folosirea pe scară largă a noilor fibre în struc- jng. CORNEL DOBREANU (Continuare în pag a lll-a) In prima decadă a lunii octombrie importante cantități de produse peste plan Mobilizîndu-și forțele pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate, colectivele de muncă din unitățile industriei timișene, sub îndrumarea organizațiilor de partid, au înscris — în prima decadă a lunii octombrie — noi și însemnate realizări în graficul întrecerii. După cum ne informează Direcția județeană de statistică, cumulat de la începutul anului până în prezent, au fost obținute, suplimentar, importante cantități de produse: 820 tone laminate finite fine, 37.122 kW motoare electrice, 555 mc cherestea de fag 424 mc placaj, 24.094 mp furnir, peste 116.000 mp țesături, aproape 44.000 tricotaje, încălțăminte în valoare de peste 7,5 milioane lei, 6.003.000 cărămizi și blocuri ceramice, aproape 15.000 mc prefabricate din beton și altele.