Drapelul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 8336-8360)
1971-11-25 / nr. 8356
› 2 ‡ DINEU OFERIT DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU ÎN ONOAREA TOVARĂȘULUI IOSIP BROZ TITO TOASTUL TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU TOASTUL TOVARĂȘULUI IOSIP BROZ TITO Dragă tovaRășe Tito, Dragă tovaRășe Biedici, Dragi tovaRăși, îmi pare rău că timpul pe care ați stabilit să-l petreceți in România se apropie de sf'rșit. Am însă satisfacția să pot spune că aceste două zile au fost deosebit de folositoare. In primul rind, v-ați putut inîlni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Ați putut constata că oamenii muncii din Timișoara, ca și întregul nostru popor,știu să-și primească bine prietenii, doresc să dezvolte relații de prietenie cu veciii iugoslavi, ca de altfel cu toți vecinii. Ați putut vedea — desigur un treze it — și este ceva din munca muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din Timișoara. Ați avut posibilitatea de a vedea că ceea ce v-am informat in legătură cu preocupările poporului nostru de construcție socialistă constituie o realitate. De aceea, cred că, din acest punct de vedere, vizita — deși scurtă — a fost deosebit de utilă. In al doilea rind, am discutat un cerc foarte larg de probleme. în ce privește relațiile bilaterale, am constatat cu satisfacție că ele au înregistrat o dezvolare foarte puternică și am ajuns la concluzia unanimă că există o bază trainică pentru ca ele să cunoască in viitorii ani un progres continuu. Este și natural să fie așa, deoarece suntem vecini și întotdeauna intre popoarele noastre au fost relații de prietenie, nu a existat nici o problemă care să întunece aceste relații. Nu o dată in decursul istoriei, popoarele noastre au luptat impreună pentru eliberarea lor națională și social. Constru m cu succes socialismul și noi și dumneavoastră , suntem interesați să realizăm asemenea forme de dezvoltare a relaților care să asigure bunăstara și cer'erea ambelor noaste popoare. De aceea există o bază foarte puternică pentru o largă cooperare în toate domeniile de activitate. Am discutat, de asemenea, multe probleme internaționale — și este de înțeles aceasta pentru că construind socialismul în țările noastre, dorim să avem condiții de pace, spre a ne putea consacra eforturile în această direcție. In același timp, înțelegem că nu se pot realiza progrese fără o largă colaborare cu toate statele — atît cu țările socialiste, cît și cu celelalte țări . Suntem interesați ca in Balcani să se realizeze o zonă a păci și cooperării. Dorim ca zona Balcanilor să nu mai poată fi niciodată manevrată de forțele imperialiste, ci, dimpotrivă, să devină un puternic centru al cooperării și păcii. De asemenea, suntem interesați in realizarea securității în Europa. Considerăm că sunt condiții favorabile pentru a se ajunge la o conferință europeană, pentru a se pune bazele unor relații noi pe acest Continent, care să excludă folosirea forței sau amenința ca cu forța în raporturile dintre state, să asigure deplina egaltate între toate statele, respectul independenței și securității , tuturor națiunilor, și, totodată să creeze condiții pentru o largă cooperare economică, științifică și culturală, fără nici o îngrădire. Știm că realizarea securității europene corespunde nu numai intereselor statelor de pe acest continent, dar și cauzei cooperării și păcii în întreaga lume. Nu vreau să mă refer la celelalte probleme pe care le-am discutat în covorbirile noastre, noi am discutat și despre Orientul Apropiat, despre situația din Indochina, despre agravarea relațiilor dintre India și Pakistan, precum și despre necesitatea de a se depune eforturi pentru încetarea războiului din Peninsula Indochineză, pentru a se ajunge la pace în Orientul Apropiat, pentru a se rezolva toate problemele litigioase pe calea tratatievelor, în interesul păcii în lume. Ne-am preocupat, totodată, de avîntul luptei de eliberare națională, de sprijnirea popoarelor care luptă pentru dreptul de a trăi libere și de a-și dezvolta patria lor, așa cum o doresc. De asemenea, ne-am preocupat de dezvoltarea relațiilor între partidele noastre, de întărirea colaborării cu partidele comuniste și muncitorești, cu toate forțele revoluționare, de eliberare națională, antiimperialiste. Fiind comuniști, sîntem interesați in întărirea mișcării revoluționare, a forțelor antiimperialiste, pentru ca ele să joace un rol tot mai important în dezvoltarea omenirii pe calea păcii și progresului. Consider că tot ceea ce noi am discutat corespunde pe deplin intereselor partidelor și popoarelor noastre, intereselor tuturor țărilor socialese, mișcării comuniste și revoluționare și izvorăște din dorința sinceră de a face totul pentru triumful ideilor socialismului, păcii și cooperării internaționale. De aceea, noi dăm o apreciere deoseită rezultatelor vizitei și convorbirilor, care sunt, de altfel, o continuare a celorlalte intîlniri și convorbiri pe care le-am avut — și doresc să exprim convingerea că ele vor fi urmate de noi asemenea întilniri, de adincirea în continuare a colaborării și cooperării între partidele și popoarele noastre. Doresc să ridic acest pahar pentru Înflorirea continuă a relațiilor româno-iugoslave și vă urez popoarelor Iugoslaviei succese tot mai mari in construcția socialismului. Urez tovarășului Tito, tovarășului Bedici și celorlalți tovarăși un călduros drum bun și imi exprim speranța că vor duce cu ei cele mai bune sentimente din partea poporului și partidului nostru; le doresc multă sănătate și succes în activitatea lor! In sănătatea dumneavoastră ! Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășe Maurer, Dragi tovarăși, Vă mulțumesc în modul cel mai deosebit pentru toastul dv. Vă mulțumesc foarte mult pentru primirea atît de ospitalieră pe care ne-ați făcut-o aici, în aceste două zile. Mulțumesc prin dv. tuturor locuitorilor care s-au aflat zile întregi, și chiar noaptea, pe străzile Timișoarei pentru a ne saluta, exprimînd cea mai grăitoare dorință pentru dezvoltarea unor relații bune, așa cum trebuie să existe intre două țări vecine. Cred că populația acestui oraș nu s-a înșelat în dorințele și speranțele sale, pentru că noi am lucrat în spiritul lor, am in vedere, în primul rând, dezvoltarea în continuare a relațiilor noastre de colaborare multilaterală. Pe de altă parte, populația acestui oraș știe că noi nu ne-am intîlnit pentru a discuta numai despre relațiile noastre bilaterale, ci că am fost interesați să discutăm și despre relațiile internaționale și, desigur și despre acele relații internaționale care nu sunt bune. Dorința popoarelor noastre ne obligă deci să acționăm și mai mult, să depunem și mai multe eforturi, să fim și mai prezenți pentru calmarea acelor situații care pot amenința omenirea. Sunt total de acord cu cele spuse de tovarășul Ceaușescu în toastul rostit aici, de aceea nu aș dori să intru în detalii. Aș dori să subliniez doar cîteva probleme, în primul rind aceea a situației din această zonă a Balcanilor. Nu aș putea spune că este vorba de zonă nevralgică. Ar trebui să acționăm mai mult, să facem în așa fel nicit situația din Balcani să aibă influențe pozitive și asupra situației mai largi, internaționale. Un Balcan ferm, realizat in acest sens, poate să constituie o importantă contribuție la înfăptuirea dorinței noastre mai largi, și anume la asigurarea securității europene și a păcii in lume. Timpul cînd Balcanii erau considerați un „butoi de pulbere“ a trecut, este un timp depășit de noi. De aceea, Balcanii trebuie să contribuie, prin reglementarea lucrurilor din această zonă, la evoluția intr-un mod pozitiv a situației din întreaga lume. In măsura in care mai există încă unele elemente care mai apar in distonanță, noi putem, prin eforturi, să le rezolvăm cu ușurință. Aceasta este dorința noastră, acesta este lucrul pe care ni-1 cer popoarele noastre. Și această tendință a popoarelor noastre o vom înfăptui ! Așa cum a spus tovarășul Ceaușescu, în lume există încă multe probleme care-și caută soluționarea. Prin eforturi neîntrerupte însă — ale popoarelor mici și mijlocii, ale popoarelor mari, fiindcă și popoarele țărilor mari nu urmăresc altceva decât ceea ce urmărim și nei soluționarea acestora — vom ajunge la aceste scopuri pe care le urmărim, scopuri dorite de toate popoarele, indiferent de mărimea lor. Popoare mici sau mijlocii, sau popoare mari au scopul de a trăi în egalitate, fără amestec din afară, de a-și reglementa fiecare problemele sale așa cum dorește. Evident că răspunderea cea mai mare apasă asupra marilor puteri. Dacă privim în urmă cu trei ani, putem constata, de pildă, ce salt mare și pozitiv s-a realizat în acești ani in ce privește evoluția situației din lume. Această evoluție pozitivă nu s-a născut de la sine, ea a venit în urma unor eforturi neîntrerupte, a unor acțiuni continue, pozitive, care au influențat și asupra marilor puteri. Evident că aceasta s-a realizat în cea mai mare măsură prin intermediul Națiunilor Unite. Am obținut anul acesta un lucru deosebit de pozitiv în direcția transformării Națiunilor Unite într-o organizație universală. Intrarea Chinei in Națiunile Unite reprezintă un succes deosebit de însemnat in ce privește universalizarea organizației , deci și structura internațională s-a schimbat, forțele progresiste se evidențiază tot mai mult. In aceste zile ale vizitei noastre în România am avut, într-adevăr, un program plin , am discutat foarte mult, am avut în schimb și puține clipe libere pentru a vizita două fabrici, împreună cu tovarășul Ceaușescu, pentru a stabili contacte cu muncitorii de aici, cărora — ca și clasei muncitoare din întreaga Românie — se doresc succes deplin în îndeplinirea programului pe care îl au de realizat. Ne-am înțeles ca intre țările noastre colaborarea să se extindă și mai mult. Să colaborăm mai mult, nu numai in ce privește relațiile noastre bilaterale, ci și în ce privește situația internațională. Cred că ne întoarcem din această țară vecină, prietenă, cu rezultate bune. Vom avea ce spune noastre, cărora le vom popoarelor transmite simpatia de care ne-am bucurat din partea poporului dv. în acest oraș; vom fi interpreții fideli, la noi, ai acestei simpatii a orașului dv., transmițîndu-se popoarelor noastre că au un poporul român un prieten foarte bun și că perspectiva noastră este foarte pozitivă. Va trebui să facem totul pentru a asigura construirea noii orînduiri sociale în țările noastre. A sosit timpul să încheiem totuși vizita noastră în această foarte ospitalieră țară, să ne luăm rămas bun de la dumneavoastră, dragi toovarăși. Ridic paharul în sănătatea dv., tovarășe Ceaușescu și tovarășe Maurer, în sănătatea tuturor! Pentru prosperitatea României! Pentru relațiile de prietenie dintre țările noastre ! ÎNCHEIEREA vizitei tovarășului IOSIP BROZ TITO IN ȚARA NOASTRĂ (Urmare din pag. I) mâniei la Belgrad, precum și de Isa Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București. ★ In aceeași seară, președintele Iosip Broz Tito a sosit la Belgrad. La sosire a fost salutat de Mialko Todorovici, președintele Adunării Federale a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Krste Trvenkovski, vicepreședinte al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, de alți conducători de stat și de partid iugoslavi, precum și de membri ai Ambasadei române la Belgrad. Intîlnirea dintre tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito constituie o nouă și remarcabilă contribuție la întărirea și dezvoltarea continuă a relațiilor româno-iugoslave, pe multiple planuri. Opinia publică din țara noastră a urmărit cu deosebit interes vizita în Republica Socialistă România a solilor poporului iugoslav, dar,d o înaltă apreciere spiritului de cordialitate, deplină înțelegere și încredere reciprocă, care au caracterizat intraga desfășurare a vizitei și convorbirilor. (Urmate din pag. I) P.C.R., Ion Florescu, șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mirea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și Gheorghe Colț, director in Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au participat tovarășii Gemal Bredici, președintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, președintele Adunării R. S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Dolanț, președintele în funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaț, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Dușan Gligorlevici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, Marko Vrhoneț, șef adjunct al Cabinetului Președintelui Republicii, Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București, Miloș Milovski, consilier al președintelui republicii pentru afacerile externe, Giura Vucolici, director la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, și Murat Agovici, consilier la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. Cea de-a doua zi a convorbirilor a fost consacrată discutării unor probleme actuale ale situației internaționale. Părțile au constatat cu satisfacție că punctele de vedere ale României și Iugoslaviei sunt identice sau foarte apropiate in aprecierea evenimentelor care au loc în viața internațională. . Cei doi președinți au apreciat acțiunile menite să contribuie convocarea Conferinței în problemmele securității europene, exprimîndu-și convingerea că trebuie impulsionate pregătirile în vederea acestei conferințe. In cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, problemele situației din Balcani, subliniindu-se necesitatea intîlnirilor diverse niveluri, și sub toate formatele, între țările balcanice. Au fost abordate, de asemenea, probleme privind întărirea unității și coeziunii mișcării comuniste muncitorești internaționale, a formlțelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă de prietenie, cordialitate, deplină înțelegere și încredere reciprocă. Încheierea convorbirilor OFICIALE ROMÂNO-IUGOSLAVE Oamenii no"i din Timinara: români, germani, maghiari, sârbi și de alte națion-a’**ăți, au manifestat cu entuziasm pentru prietenia veșnică dintre poporul român și popoarele Iugoslavie» ii , fiii ............ DRAPELUL ROȘU - 8.356 TOVARĂȘII NICOLAE CEAUȘESCU ȘI IOSIP BROZ TITO IN MIJLOCUL MUNCITORILOR DE LA „ELECTROMOTOR“ ȘI „INDUSTRIA LINII“ (Urmare din Pag. I) ale întreprinderii. Oaspeților II se prezintă în continuare, in cadrul unei expoziții organizate recent, o parte din cele circa 125 de produse de bază și derivate ale uzinei. Se remarcă, cu acest prilej, spiritul novator al colectivului uzinei, care a conceput și realizat aceste produse. Cu ajutorul unor machete și grafice, se arată stadiul actual de dezvoltare și perspectivele ce se deschid acestei uzine în anii viitori. In timpul vizitei, prin halele de producție, muncitorii aplaudă, salută cu deosebită ospitalitate pe cei doi președinți. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito răspund prietenește urărilor de bun venit. In încheierea vizitei in această unitate, cei doi președinți mulțumesc gazdelor pentru primirea făcută și le urează noi succese în activitatea viitoare pentru realizarea mărețelor sarcini ce se stau în față in actualul plan cincinal. ...Pe străzile orașului, in drum spre o altă importantă unitate industrială timișoreană — întreprinderea „Industria linii“, veche citadelă a mișcării muncitorești din țara noastră. De-a lungul lui, împodobit cu drapelele traseucelor două țări, cetățenii salută cu bucurie pe tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito. Sosirea conducătorilor de partid și de stat ai României și Iugoslaviei la această întreprindere prilejuiește o puternică manifestare a sentimentelor de prietenie pe care poporul nostru le nutrește față de popoarele Iugoslaviei. In secția de filatură, directorul unității, Dumitru Vinereanu. Informează pe cei doi președinți că această întreprindere s-a dezvoltat simțitor. Se arată că s-a construit o vopsitorie nouă, s-a reutilat complet filatura de lină cardată și pieptănată, iar recent a fost dată in funcțiune o nouă hală de producție pentru filatură, care a dus la creșterea capacității acestui sector cu 650 tone pe an. Importante lucrări de investiții s-au făcut și pentru dezvoltarea rie, a cărui sectorului de țesăt ocapacitate a crescut în ultimul an cu circa 1 milion mp țesături. Oaspeții sunt invitați să viziteze, apoi, o expoziție cu produse ale industriei ușoare, faricate de întreprinderile timișorene, care dețin o pondere însemnată în producția industriei ușoare naționale. Sunt apreciate aici varietatea confecțiilor fabricate de întreprinderea „1 Iunie“, a țesăturilor realizate de Uzinele textile, pantofii purtînd marca „Guban“ a fabricii „Victoria”, produsele Fabricii de mănuși și ale altor întreprinderi. Pretutindeni, prin toate secțiile vizitate oaspeții sunt înconjurați cu dragoste și căldură. Un grup de muncitoare se apropie de tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito, le oferă flori, le string mîinile. Oamenii își manifestă sentimentele de profund internaționalism de care sunt animați, exprimîndu-și, totodată, dragostea față de conducătorul încercat al partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Se face, apoi, un popas în noul cartier muncitoresc „Zona tipografilor“, unde se vizitează Unități de desfacere a produselor alimentare din cadrul marelui complex comercial de pe bulevardul Leontin Sălăjan. Aici, oaspeții se interesează îndeaproape de modul în care este organizată buna aprovizionare populației, apreciind varietatea produselor, organizarea vânzării, întîlnirea oaspeților cu colectivele de muncă din cele două mari întreprinderi timișorene, cu zecile de mii de cetățeni ai orașului, care au ținut să-i salute cu bucurie și entuziasm, a constituit o nouă și grăitoare manifestare a sentimentelor de prețuire și stimă ale poporului nostru pentru popoarele Iugoslaviei socialiste. Așa cum sublinia în toastul rostit la recepția de miercuri seara, tovarășul Nicolae Ceaușescu : „Ați putut, constata , că oamenii muncii din Timișoara, ca Întregul nostru popor, știu să-și primească bine prietenii, doresc să dezvolta relații de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toți vecinii“. Aceste întilniri directe cu Oamenii muncii din Timișoara au îmbogățit agenda , vizitei tovarășului Iosip Broz Tito in țara noastră, încheiată cu rezultate deosebit de fructuoase. In fața unei mostre elocvente, in hala uzinei „Electromotor“ In vizită la întreprinderea „Industria linii“ r JL.1