Drapelul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 8336-8360)

1971-11-25 / nr. 8356

› 2 ‡ DINEU OFERIT DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU ÎN ONOAREA TOVARĂȘULUI IOSIP BROZ TITO TOASTUL TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU TOASTUL TOVARĂȘULUI IOSIP BROZ TITO Dragă tovaRășe Tito, Dragă tovaRășe Biedici, Dragi tovaRăși, îmi pare rău că timpul pe care ați stabilit să-l petreceți in România se apropie de sf'rșit. Am însă sa­tisfacția să pot spune că aceste două zile au fost deosebit de folositoare. In primul rind, v-ați putut in­îlni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Ați putut constata că oamenii mun­cii din Timișoara, ca și întregul nostru popor,știu să-și primească bi­ne prietenii, doresc să dezvolte rela­ții de prietenie cu vec­iii iugoslavi, ca de altfel cu toți vecinii. Ați pu­tut vedea — desigur un treze it — și este ceva di­n munca muncitori­lor, tehnicienilor și inginerilor din Timișoara. Ați avut posibilitatea de a vedea că ceea ce v-am informat in legătură cu preocupările poporu­lui nostru de construcție socia­listă constituie o realitate. De a­­ceea, cred că, din acest punct de vedere, vizita — deși scurtă — a fost deosebit de utilă. In al doilea rind, am discutat un cerc foarte larg de probleme. în ce privește relațiile bilaterale, am constatat cu satisfacție că ele au înregistrat o dezvol­are foarte pu­ter­ni­că și am ajuns la concluzia u­­nanimă că există o bază trainică pentru ca ele să cunoască in viito­rii ani un progres continuu. Este și natural să fie așa, deoarece sun­tem­ vecini și întotdeauna intre po­poarele noastre au fost relații de prietenie, nu a existat nici o pro­blemă care să întunece aceste re­lații. Nu o dată in decursul isto­riei, popoarele noastre au luptat impreună pentru eliberarea lor na­țională și socia­l. Constru m cu suc­ces socialismul și noi și dumnea­voastră , suntem­ interesați să rea­lizăm asemenea forme de dezvol­tare a relați­lor care să asigure bu­­năsta­ra și cer'e­rea ambelor noas­te popoare. De aceea există o bază foarte puternică pentru o largă co­operare în toate domeniile de ac­tivitate. Am discutat, de asemenea, mul­te probleme internaționale — și es­te de înțeles aceasta pentru că construind socialismul în țările noastre, dorim să avem condiții de pa­ce, spre a ne putea consacra e­­forturile în această direcție. In a­­celași timp, înțelegem că nu se pot realiza progrese fără o largă cola­borare cu toate statele — atît cu țările socialiste, cît și cu celelalte țări . Suntem­ interesați ca in Balcani să se realizeze o zonă a păci și co­operării. Dorim ca zona Balcanilor să nu mai poată fi niciodată mane­vrată de forțele imperialiste, ci, dimpotrivă, să devină un puternic centru al cooperării și păcii. De asemenea, suntem­ interesați in realizarea securității în Europa. Considerăm că sunt condi­ții favora­bile pentru a se ajunge la o confe­rință europeană, pentru a se pune bazele unor relații noi pe acest Con­tinent, care să excludă folosirea forței sau amenința ca cu forța în raporturile dintre state, să asigure deplina egal­tate între toate statele, respectul independenței și securită­ții , tuturor națiunilor, și, totodată să creeze condiții pentru o largă cooperare economică, științifică și culturală, fără nici o îngrădire. Știm că realizarea securității euro­pene corespunde nu numai intere­selor statelor de pe acest continent, dar și cauzei cooperării și păcii în întreaga lume. Nu vreau să mă refer la celelalte probleme pe care le-am discutat în c­ovorbirile noastre, noi am dis­cutat și despre Orientul Apropiat, despre situația din Indochina, des­pre agravarea relațiilor dintre In­dia și Pakistan, precum și despre necesitatea de a se depune eforturi pentru încetarea războiului din Pe­ninsula Indochineză, pentru a se ajunge la pace în Orientul Apropiat, pentru a se rezolva toate proble­mele litigioase pe calea tratatie­­velor, în interesul păcii în lume. Ne-am preocupat, totodată, de avîntul luptei de eliberare națio­nală, de sprij­nirea popoarelor care luptă pentru dreptul de a trăi li­bere și de a-și dezvolta patria lor, așa cum o doresc. De asemenea, ne-am preocupat de dezvoltarea relațiilor între partidele noastre, de întărirea colaborării cu parti­dele comuniste și muncitorești, cu toate forțele revoluționare, de eli­berare națională, antiimperialiste. Fiind comuniști, sîntem interesați in întărirea mișcării revoluționare, a forțelor antiimperialiste, pentru ca ele să joace un rol tot mai im­portant în dezvoltarea omenirii pe calea păcii și progresului. Consider că tot ceea ce noi am discutat corespunde pe deplin in­tereselor partidelor și popoarelor noastre, intereselor tuturor țărilor sociales­e, mișcării comuniste și revoluționare și izvorăște din do­rința sinceră de a face totul pen­tru triumful ideilor socialismului, păcii și cooperării internaționale. De aceea, noi dăm o apreciere deoseită rezultatelor vizitei și con­vorbirilor,­­ care sunt, de altfel, o continuare a celorlalte intîlniri și convorbiri pe care le-am avut — și doresc să exprim convingerea că ele vor fi urmate de noi ase­menea întilniri, de adincirea în continuare a colaborării și coope­rării între partidele și popoarele noastre. Doresc să ridic acest pahar pen­tru Înflorirea continuă a relațiilor româno-iugoslave și vă urez po­poarelor Iugoslaviei succese tot mai mari in construcția socialis­mului. Urez tovarășului Tito, to­varășului B­edici și celorlalți to­varăși un călduros drum bun și imi exprim speranța că vor duce cu ei cele mai bune sentimente din partea poporului și partidului nostru; le doresc multă sănătate și succes în activitatea lor! In sănătatea dumneavoastră ! Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășe Maurer, Dragi tovarăși, Vă mulțumesc în modul cel mai deosebit pentru toastul dv. Vă mulțumesc foarte mult pentru pri­mirea atît de ospitalieră pe care ne-ați făcut-o aici, în aceste două zile. Mulțumesc prin dv. tuturor lo­cuitorilor care s-au aflat zile în­tregi, și chiar noaptea, pe străzile Timișoarei pentru a ne saluta, ex­­primînd cea mai grăitoare dorință pentru dezvoltarea unor relații bune, așa cum trebuie să existe intre două țări vecine. Cred că populația acestui oraș nu s-a în­șelat în dorințele și speranțele sale, pentru că noi am lucrat în spiri­tul lor, am in vedere, în primul rând, dezvoltarea în continuare a relațiilor noastre de colaborare multilaterală. Pe de altă parte, populația acestui oraș știe că noi nu ne-am intîlnit pentru a discuta numai despre relațiile noastre bila­terale, ci că am fost interesați să discutăm și despre relațiile inter­naționale și, desigur și despre acele relații internaționale care nu sunt bune. Dorința popoarelor noastre ne obligă deci să acționăm și mai mult, să depunem și mai multe eforturi, să fim și mai prezenți pentru calmarea acelor situații care pot amenința omenirea. Sunt total de acord cu cele spuse de tovarășul Ceaușescu în toastul rostit aici, de aceea nu aș dori să intru în detalii. Aș dori să subli­niez doar cîteva probleme, în pri­mul rind aceea a situației din a­­ceastă zonă a Balcanilor. Nu aș putea spune că este vorba de zonă nevralgică. Ar trebui să ac­­­ționăm mai mult, să facem în așa fel nicit situația din Balcani să aibă influențe pozitive și asupra situației mai largi, internaționale. Un Balcan ferm, realizat in acest sens, poate să constituie o impor­tantă contribuție la înfăptuirea do­rinței noastre mai largi, și anume la asigurarea securității europene și a păcii in lume. Timpul cînd Balcanii erau consi­de­rați un „butoi de pulbere“ a trecut, este un timp depășit de noi. De aceea, Balcanii trebuie să contribuie, prin regle­mentarea lucrurilor din această zonă, la evoluția intr-un mod pozi­tiv a situației din întreaga lume. In măsura in care mai există încă unele elemente care mai apar in distonanță, noi putem, prin eforturi, să le rezolvăm cu ușu­rință. Aceasta este dorința noastră, acesta este lucrul pe care ni-1 cer popoarele noastre. Și această ten­dință a popoarelor noastre o vom înfăptui ! Așa cum a spus tovară­șul Ceaușescu, în lume există încă multe probleme care-și caută so­luționarea. Prin eforturi neîntre­rupte însă — ale popoarelor mici și mijlocii, ale popoarelor mari, fiindcă și popoarele țărilor mari nu urmăresc altceva decât ceea ce urmărim și nei soluționarea aces­tora — vom ajunge la aceste sco­puri pe care le urmărim, scopuri dorite de toate popoarele, indife­rent de mărimea lor. Popoare mici sau mijlocii, sau popoare mari au scopul de a trăi în egalitate, fără amestec din afară, de a-și regle­menta fiecare problemele sale așa cum dorește. Evident că răspun­derea cea mai mare apasă asupra marilor puteri. Dacă privim în urmă cu trei ani, putem constata, de pildă, ce salt mare și pozitiv s-a realizat în acești ani in ce pri­vește evoluția situației din lume. Această evoluție pozitivă nu s-a născut de la sine, ea a venit în urma unor eforturi neîntrerupte, a unor acțiuni continue, pozitive, care au influențat și asupra mari­lor puteri. Evident că aceasta s-a realizat în cea mai mare măsură prin inter­mediul Națiunilor Unite. Am obți­nut anul acesta un lucru deosebit de pozitiv în direcția transformării Națiunilor Unite într-o orga­nizație universală. Intrarea Chi­nei in Națiunile Unite repre­zintă un succes deosebit de însemnat in ce privește universali­zarea organizației , deci și struc­tura internațională s-a schimbat, forțele progresiste se evidențiază tot mai mult. In aceste zile ale vizitei noas­tre în România am avut, într-ade­­văr, un program plin , am discu­tat foarte mult, am avut în schimb și puține clipe libere pentru a vi­zita două fabrici, împreună cu to­varășul Ceaușescu, pentru a sta­bili contacte cu muncitorii de aici, cărora — ca și clasei muncitoare din întreaga Românie — se doresc succes deplin în îndeplinirea pro­gramului pe care îl au de realizat. Ne-am înțeles ca intre țările noas­tre colaborarea să se extindă și mai mult. Să colaborăm mai mult, nu numai in ce privește relațiile noastre bilaterale, ci și în ce pri­vește situația internațională. Cred că ne întoarcem din această țară vecină, prietenă, cu rezultate bune. Vom avea ce spune noastre, cărora le vom popoarelor transmite simpatia de care ne-am bucurat din partea poporului dv. în acest oraș; vom fi interpreții fideli, la noi, ai acestei simpatii a orașului dv., transmițîndu-se popoarelor noastre că au un poporul român un prieten foarte bun și că pers­pectiva noastră este foarte poziti­vă. Va trebui să facem totul pen­tru a asigura construirea noii o­­rînduiri sociale în țările noastre. A sosit timpul să încheiem to­tuși vizita noastră în această foarte ospitalieră țară, să ne luăm rămas bun de la dumneavoastră, dragi toovarăși. Ridic paharul în sănătatea dv., tovarășe Ceaușescu și tovarășe Maurer, în sănătatea tuturor! Pentru prosperitatea României! Pentru relațiile de prietenie din­tre țările noastre ! ÎNCHEIEREA vizitei tovarășului IOSIP BROZ TITO IN ȚARA NOASTRĂ (Urmare din pag. I) mâniei la Belgrad, precum și de Isa Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București. ★ In aceeași seară, președintele Iosip Broz Tito a sosit la Belgrad. La sosire a fost salutat de Mialko Todorovici, președintele Adunării Federale a Republicii Socialiste Fe­derative I­ugoslavia, Krste Trven­­kovski, vicepreședinte al Prezidiu­lui R.S.F. Iugoslavia, de alți con­ducători de stat și de partid iu­goslavi, precum și de membri ai Ambasadei române la Belgrad. Intîlnirea dintre tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito cons­tituie o nouă și remarcabilă con­tribuție la întărirea și dezvoltarea continuă a relațiilor româno-iu­goslave, pe multiple planuri. Opinia publică din țara noastră a urmărit cu deosebit interes vi­zita în Republica Socialistă Româ­nia a solilor poporul­ui iugoslav, dar,d o înaltă apreciere spiritului de cordialitate, deplină înțelegere și încredere reciprocă, care au caracterizat intraga desfășurare a vizitei și convorbirilor. (Urmate din pag. I) P.C.R., Ion Florescu, șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mirea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și Gheorghe Colț, director in Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au partici­pat tovarășii Gemal Bredici, pre­ședintele Consiliului Executiv Fe­deral, Dragoslav Markovici, pre­ședintele Adunării R. S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Dolanț, președintele în func­țiune al Biroului Executiv al Pre­zidiului U.C.I., Mirko Tepavaț, secretar federal pentru aface­rile externe, membru al Prezidiu­lui U.C.I., Dușan Gligorlevici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iu­goslave în Comisia mixtă de co­laborare economică iugoslavo-ro­­mână, Marko Vrhoneț, șef adjunct al Cabinetului Președintelui Re­publicii, Iso Njegovan, ambasado­rul R.S.F. Iugoslavia la București, Miloș Milovski, consilier al pre­ședintelui republicii pentru aface­rile externe, Giura Vucolici, di­rector la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, și Mu­rat Agovici, consilier la Secreta­riatul Federal pentru Afacerile Externe. Cea de-a doua zi a convorbirilor a fost consacrată discutării unor probleme actuale ale situației in­ternaționale. Părțile au constatat cu satisfacție că punctele de ve­dere ale României și Iugoslaviei sunt identice sau foarte apropiate in aprecierea evenimentelor care au loc în viața internațională. . Cei doi președinți au apreciat acțiunile menite să contribuie convocarea Conferinței în proble­m­­mele securității europene, expri­­mîndu-și convingerea că trebuie impulsionate pregătirile în vede­rea acestei conferințe. In cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, probleme­le situației din Balcani, sublini­­indu-se necesitatea intîlnirilor diverse niveluri, și sub toate for­ma­tele, între țările balcanice. Au fost abordate, de asemenea, probleme privind întărirea unității și coeziunii mișcării comuniste muncitorești internaționale, a for­ml­țelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfășurat în­­tr-o atmosferă de prietenie, cordi­alitate, deplină înțelegere și în­credere reciprocă. Încheierea convorbirilor OFICIALE ROMÂNO-IUGOSLAVE Oamenii no"­­i din Tim­inara: români, germani, maghiari, sârbi și de alte națion-a’**ăți, au manifestat cu entuziasm pentru prietenia veșnică dintre poporul român și popoarele Iugoslavie» ii­­ , fiii ............ DRAPELUL ROȘU - 8.356 TOVARĂȘII NICOLAE CEAUȘESCU ȘI IOSIP BROZ TITO IN MIJLOCUL MUNCITORILOR DE LA „ELECTRO­MOTOR“ ȘI „INDUSTRIA LINII“ (Urmare din Pag. I) ale întreprinderii. Oaspeților II se prezintă în continuare, in cadrul unei expoziții organizate recent, o parte din cele circa 125 de produse de bază și derivate ale uzinei. Se remarcă, cu acest prilej, spiritul novator al colectivului uzinei, care a conceput și realizat aceste pro­duse. Cu ajutorul unor machete și grafice, se arată stadiul actual de dezvoltare și perspectivele ce se deschid acestei uzine în anii viitori. In timpul vizitei, prin ha­lele de producție, muncitorii aplaudă, salută cu deosebită ospi­talitate pe cei doi președinți. To­varășii Nicolae­ Ceaușescu și Iosip Broz Tito răspund prietenește ură­rilor de bun venit. In încheierea vizitei in această unitate, cei doi președinți mul­țumesc gazdelor pentru primirea făcută și le urează noi succese în activitatea viitoare pentru realiza­rea mărețelor sarcini ce se stau în față in actualul plan cincinal. ...Pe străzile orașului, in drum spre o altă importantă unitate in­dustrială timișoreană — întreprin­derea „Industria linii“, veche ci­tadelă a mișcării muncitorești din țara noastră. De-a lungul lui, împodobit cu drapelele traseu­celor două țări, cetățenii salută cu bucurie pe tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito. Sosirea conducătorilor de partid și de stat ai României și Iugosla­viei la această întreprindere prile­juiește o puternică manifestare a sentimentelor de prietenie pe care poporul nostru le nutrește față de popoarele Iugoslaviei. In secția de filatură, directorul unității, Dumitru Vinereanu. In­formează pe cei doi președinți că această întreprindere s-a dez­voltat simțitor. Se arată că s-a construit o vopsitorie nouă, s-a reutilat complet filatura de lină cardată și pieptă­nată, iar recent a fost dată in func­țiune o nouă hală de producție pentru filatură, care a dus la creș­terea capacității acestui sector cu 650 tone pe an. Importante lucrări de investiții s-au făcut și pentru dezvoltarea rie, a cărui sectorului de țesăt o­­capacitate a crescut în ultimul an cu circa 1 milion mp țesături. Oaspeții sunt invitați să viziteze, apoi, o expoziție cu produse ale industriei ușoare, faricate de între­prinderile timișorene, care dețin o pondere însemnată în producția industriei ușoare naționale. Sunt apreciate aici varietatea confecții­lor fabricate de întreprinderea „1 Iunie“, a țesăturilor realizate de Uzinele textile, pantofii purtînd marca „Guban“ a fabricii „Vic­toria”, produsele Fabricii de mănuși și ale altor întreprinderi. Pretutindeni, prin toate secțiile vizitate oaspeții sunt înconjurați cu dragoste și căldură. Un grup de muncitoare se apropie de tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito, le oferă flori, le string mîi­­nile. Oamenii își manifestă senti­mentele de profund internaționa­lism de care sunt animați, exprimîn­du-și, totodată, dragostea față de conducătorul încercat al partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Se face, apoi, un popas în noul cartier muncitoresc „Zona tipogra­filor“, unde se vizitează Unități de desfacere a produselor alimentare din cadrul marelui complex comer­cial de pe bulevardul Leontin Să­­lăjan. Aici, oaspeții se interesează îndeaproape de modul în care este organizată buna aprovizionare populației, apreciind varietatea­ pro­­­duselor, organizarea vânzării,­ întîlnirea oaspeților cu colective­le de muncă din cele două mari în­treprinderi timișorene, cu zecile de mii de cetățeni ai orașului, care au ținut să-i salute cu bucurie și en­tuziasm, a constituit o nouă și gră­itoare manifestare a sentimentelor de prețuire și stimă ale poporului nostru pentru popoarele Iugoslaviei socialiste. Așa cum sublinia în toas­tul rostit la recepția de miercuri seara, tovarășul Nicolae Ceaușescu : „Ați putut­, constata , că oamenii muncii din Timișoara, ca Întregul nostru popor, știu să-și primească bine prietenii, doresc să dez­vo­lta relații de prietenie cu vecinii iu­goslavi, ca de altfel cu toți veci­nii“. Aceste întilniri directe cu Oame­nii­­ muncii din Timișoara au îm­bogățit agenda , vizitei tovarășului Iosip Broz Tito in țara noastră, în­cheiată cu rezultate deosebit de fructuoase. In fața unei mostre elocvente, in hala uzinei „Electromotor“ In vizită la întreprinderea „Indus­tria linii“ r JL.1

Next