Drapelul Roşu, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 9083-9107)

1974-04-30 / nr. 9107

I V Anul XXXI nr. 9.107 ® Marți, 30 aprilie 1974 @ 4 pagini. 30 bani ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 1 MAI V» !\ ACTIVITATE ÎNSUFLEȚITĂ IN ÎNTREPRINDERI ȘI PE OGOARE PENTRU ÎNDEPLINIREA ANGAJA­MENTELOR asumate In Întrecerea socialistă Duminică, muncă spornică pentru încheierea semănatului porumbului, participare efectivă la întreținerea culturilor Deplasare operativă a forțelor mecanice în unitățile agricole rămase în urmă nmimT 'im 11 m — mm inii w*a&sm*xr3ammMmKSM Cu toate că in ziua de duminică, 28 aprilie, în unele zone ale jude­țului nostru au căzut precipitații locale, totuși, în multe cooperative și întreprinderi agricole de stat s-a lucrat intens La semănatul porum­bului, soiei și fasolei. Utilizînd la maximum capacitatea mașinilor de semănat și timpul bun de lucru, unele cooperative agricole printre care cele din Șag, Sîngeorge, Sta­­mora Germană, Lenauheim, Cadăr, Sînpetru Mic, Bazoșu Vechi, Bazo­­șu Nou, Secaș și Buziaș au în­cheiat semănatul porumbului pe toate suprafețele planificate. Potrivit situației centralizate Trustul județean al stațiunilor pen­ta­tru mecanizarea agriculturii, pînă în seara zilei de 28 aprilie coope­rativele agricole aveau însămînțat porumbul pe 83 la sută din supra­fețele planificate. în faza de acti­vitate a Consiliului intercoopera­­tist Remetea Mare s-a muncit, du­minică, cu toate mașinile de semă­nat. La Bucovăț, de exemplu, au lucrat trei mașini de semănat și două discuri, la Remetea Mare două mașini de semănat, la Ianova — trei etc. Conducerile de unități și specialiștii au stat în permanen­ță un teren, în mijlocul mecaniza­torilor și cooperatorilor, urmărind îndeaproape aplicarea tehnologiilor ridicate. Nu putem spune insă că ritmul­­ de lucru este cel dorit peste tot, în faza de activitate a S.M.A. Fă­get, bunăoară, erau însămînțate nu­mai 1.400 din cele 2.181 hectare planificate cu porumb. Serioase ră­­mîneri în urmă se observă și în raza S.M.A. Peciu Nou, care din 4.287 de hectare avea însămânțate numai 3.020, Fibiș care mai are de însămînțat 600 de hectare, Banloc cu aproape 500 de hectare, Periam cu peste 800 de hectare etc. Concomitent cu semănatul po­rumbului se desfășoară și acțiunea de însămînțare a soiei și fasolei in cultură pură. Cele mai mari su­prafețe cu soia au fost realizate de către cooperativele agricole deser­vite de S.M.A. Cărpiniș (260 din 400 de hectare), Gottlob cu 170 hec­tare din 200, Sînnicolaul Mare, Ce­­nei și Biled. Mecanizatorii de­ la S.M.A. Biled B. BURZ (Continuare in bag­a II a) Profilul de fabricatie al între­prinderii de apcerate electrice de măsurat din Timișoara recent s-a Îmbogățit cu un nou produs care se realizează in producția de se­rie. Alături de ampermetre, vot­­metre de diferite tipuri, precum și alte numeroase aparate de măsu­ră, ventilul electromagnetic În­tregește nomenclatorul aparatelor electrice. Destinat In principal ac­ționărilor ce folosesc aerul com­primat la autovehicule, ventilul poate fi utilizat și in alte insta­talatii de comandă și automatizări. Complexitatea produsului reflectă capacitatea Întreprinderii, privind dotarea tehnică și competența per­sonalului de proiectare și execu­ție. Realizarea constituie, totodată, o mărturie a preocupărilor și do­rinței acestui tânăr colectiv de a onora prin fapte ziua de 1 Mai, o treaptă pe calea af­ir­mării posibi­lităților de care dispune în vede­rea îndeplinirii și depășirii sarci­nilor din cel de-al patrulea an al cincinalului. ÎN PRODUCȚIA DE SERIE Instalațiile moderne ale noii secții de ciocolată aparținind întreprinderii Kandia asigură realizarea unei producții de bună calitate. (Foto : F„ ROBICSEK) CU PLANUL Stimulați de climatul creat de întrecerea socialistă și dornici să întîmpine ziua de 1 Mai cu rezul­tate meritorii, harnicii constructori aparținînd Șantierului de construc­ții montaj al Întreprinderii de re­țele electrice Timișoara precum și ai Grupului de șantiere Electro­­montaj, care execută lucrări pen­tru această întreprindere, au în­scris pe graficul întrecerii noi rea­lizări. Printr-o mai bună organi­zare a șantierelor și folosirea ma­șinilor și instalațiilor din dotare, planul pe cele 4 luni a fost înde­plinit, estimîndu-se o depășire a ÎNDEPLINIT producției planificate de 1,5 mi­lioane lei la totalul investiții și 2,2 la construcții montaj. Dintre lucrările terminate sau în continuare se pot aminti : normali­zări de tensiune în rețelele elec­trice la Timișoara, Buziaș iar în mediul rural la Jamu Mare, Va­­riaș, Coșava, Pișchia etc. De ase­menea, reconstrucții de rețele, do­tări la noile construcții în zonele : Stadion, Circumvalațiunii IV, Piața poștei Lugoj etc. Rezultate care a­­testă hotărîrea constructorilor de a-și îndeplini exemplar sarcinile din acest an. Rezultînd din atotcuprinzătoarele analiză făcută de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Republicii Socialiste Ro­mânia, la recenta Consfătuire­ a activului de partid și de stat din ministere și instituții centrale, im­perativul are ca scop „să sporeas­că răspunderea în realizarea inves­tițiilor, să fie în­chisă orice portiță de risipire a mij­loacelor materiale și financiare ale statului“. Practic, pentru realizarea investițiilor, înce­­pînd cu anul 1969 s-a creat cadrul legislativ, in care își găsește rezolva­rea orice proble­mă legată de a­­ceastă activitate, începind cu pregă­tirea introducerii în plan a Investi­țiilor și terminînd cu recepția finală a obiectivelor rea­lizate. Numeroase acte legislative prevăd sarcini con­crete și răspunderi ale titularilor, beneficiarilor, proiectanților, con­structorilor și organelor de aviza­re, de respectarea cărora este con­diționată,­ în final, asigurarea efi­cienței investițiilor, stoparea risi­pei mijloacelor materiale și finan­ciare ale statului. în această or­dine de idei se remarcă unele defi­ciențe, care mai persistă în acti­vitatea de investiții ce se realizea­ză în județul Timiș, umbrind reali­zările remarcabile din acest sector. Astfel, încă nu se studiază în su­ficientă măsură amplasamentul posibilitățile de cooperare , conclu­și dent în acest sens este cazul in­vestiției „Alimentare cu apă Deta“ (proiectant IPROTIM, beneficiar G.I.G.C.L. Timiș), unde numai re­fuzul justificat al M.A.I.A.A., de aprobare a scoterii din circuitul a­gricol a unor terenuri, a condus la concluzia că se poate coopera cu IPINLF — unitatea Deta, re­­du­cînd prin aceasta integral supra­fețele solicitate din producția agri­colă și numărul obiectelor, cu e­­fecte asupra îmbunătățirii indica­torilor investiției ; pînă atunci însă s-au irosit fondurile consumate pentru întocmirea unor proiecte de execuție, care nu se mai pot apli­ca. La unele lucrări se introduc evaluări exagerate și obiecte nejus­tificate, așa cum este cazul lucră­rii „Canalizarea orașului Sînnica­­lau­ Mare“ (proiectant IPROTIM, beneficiar G.I.G.C.L. Timiș), unde prin intervenția (la avizare) orga­nelor C.S.P., M.F. (delegație B.l.) costul investiției s-a redus cu 16,5 la suta. Unele prevederi conduc la concluzia lipsei de colaborare între proiectant și executant (IPROTIM, T.C.M.T.); astfel, in documentațiile lucrărilor edilitare —­ îndeosebi re­țele de apă-canal — se prevăd e­­puismente • cu­­ filtre, aciculare, cu care constructorul nici nu este do­tat, iar transportul pămîntului este prevăzut cu tractorul,­deși T.C.M.T. are asigurată capacitatea de trans­port cu mijloace auto­ (multe din acestea de mare tonaj), iar capa­citatea tractoarelor este justificată numai de intervenții izolate și nu pentru nevoi de transport. Dacă la acestea se mai adaugă și prevede­rea unor tehnologii nejustificate­ (săpări și resăpări, transport și re­­transport etc.), nu este de mirare că în ultimul timp, fără să se adauge nimic construcți­ilor respective, cu aceeași durată de execuție (uneori mai mare) și fără îmbunătățirea cali­tății, costuri se realizează de deviz majorate cu 10—30 la sută, afectînd nevoile de zeci de județului km de rețele de apă și canal. Unii bene­ficiari au puse la punct tehnologiile de execuție, dar proiectanții le ignoră — cazul­ Șan­tierului de drumuri, care modifi­că,­ după primire, documentația de la IPROTIM la „condițiile reale" iar culmea — proiectantul își dă acordul. j De ce acordul și nu însu­ing. DUMITRU FOTA inspector tehnic principal la Su­cursala Timiș a Băncii de Investiții (Continuare în pag. a III-a) MAXIMĂ RESPONSABILITATE IN REALIZAREA NOILOR CONSTRUCȚII INDUSTRIALE! Obiectivele de investiții­­ înainte de termen! ÎNTILNIREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU CU TOVARĂȘII DOLORES IBÁRRURI ȘI SANTIAGO CARRILLO Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, s-a întîlnit cu to­varășii Dolores Ibárruri, președin­tele Partidului Comunist din Spa­nia, și Santiago Carrillo, secretar general al partidului. La întrevedere au participat to­varășii Emil Bodnaraș, Elena Ceaușescu, Manea Mănescu/Gheor­­ghe Pană, membri ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Au participat, din partea spanio­lă, tovarășii Ignacio Gallego și Ramon Mendezona, membri ai Co­mitetului Executiv al Partidului Comunist din Spania, și Irene Falcon, membru al C.C. al parti­dului. în cursul convorbirii care a avut loc cu acest prilej, s-a procedat la o informare reciprocă asupra acti­vității și principalelor preocupări ale celor două partide frățești, la un schimb de opinii privind unele probleme ale vieții politice inter­naționale, ale mișcării comuniste și muncitorești, în spiritul legăturilor tradiționale existente între cele două partide, s-a exprimat deplinul acord pen­tru dezvoltarea în continuare a re­lațiilor frățești de prietenie și soli­daritate dintre Partidul Comunist Român și Partidul Comunist din Spania, în interesul ambelor po­poare, al cauzei unității tuturor partidelor comuniste și muncito­rești, al triumfului păcii, democra­ției și socialismului în lume. După convorbire, Comitetul Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. a oferit un dejun în cinstea tovarășilor Dolo­res Ibárruri și Santiago Carrillo. Au participat tovarășii Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Nicolae Elena Ceaușescu, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Ma­nea Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ilie Verdeț, Ștefan Voitec, Constantin Bubălău, Cornel Burti­că, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Stere, Ion Pățan, Ște­fan Andrei, G­hizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. De asemenea, au luat parte, to­varășii Ignacio Gallego, Ramon Mendezona, Irene Falcon. în timpul dejunului, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Do­lores Ibárruri au toastat pentru întărirea prieteniei și solidarității dintre Partidul­­ Comunist Român și Partidul Comunist din Spania, întilnirea și dejunul s-au desfă­șurat într-o atmosferă de prietenie, deplină înțelegere caldă re­ciprocă și cordialitate ce caracteri­zează relațiile dintre cele două partide. Trec detașamentele. Duminică dimineața, sute de copii, îmbrăcați in haine de sărbătoare, cu cravatele roșii cu tricolor pe umeri, au făcut să răsune străzile Timișoarei de cîntecele pionierești ale copilăriei lor fericite. Acțiunea, din care vă prezentăm în clișeul alăturat un as­pect, a fost inițiată de Consiliul municipal Timișoara al Organiza­ției pionierilor și dedicată celei de-a XXV-a aniversări a organizației A XXV-A ANIVERSARE A ORGANIZAȚIEI PIONIERILOR FESTIVITATEA DE LA TIMIȘOARA . Cu prilejul aniversării a 25 de ani de la crearea Organizației pio­nierilor, ieri a avut loc, la Casa pionierilor din Timișoara, o adu­nare festivă, care s-a desfășurat în prezența unor membri ai Biroului Comitetului județean de partid ai Comitetului Executiv al Consi­li­liului popular județean, a unor re­prezentanți ai Comitetului județean Timiș al U.T.C., ai altor organiza­ții de masă și obștești, ai Inspec­toratului școlar județean. In sală se aflau membrii Consiliului jude­țean al Organizației pionierilor, comandanți instructori de unități și detașamente, conducători ai cer­curilor elevilor din școli și case ale pionierilor, directori de școli și ai unor întreprinderi, oameni de știință, artă și cultură, ziariști. Evocînd drumul parcurs în a­­cești 25 de ani de organizația pio­nierilor, tov. Pavel Bordan, pre­ședintele Consiliului județean al Organizației pionierilor, a subli­niat grija deosebită pe care parti­dul o acordă creșterii în spiritul idealurilor comuniste a celei mai tinere generații a țării, atenția și dragostea cu care sunt înconjurați copiii, eforturile care se fac pen­tru crearea celor mai bune condi­ții, propice creșterii și formării lor în spiritul muncii creatoare. Tot­odată au fost relevate cîteva din direcțiile de perspectivă ale acti­vității pionierești, necesitatea con­jugării activității tuturor factorilor educaționali pentru dezvoltarea inițiativei și personalității copiilor, ca militanți activi pentru progre­sul necontenit al patriei noastre pe drumul făuririi societății socialis­te multilateral dezvoltate, în timpul desfășurării adunării a intrat în sală un grup de purtători ai cravatelor roșii cu tricolor. Dînd glas sentimentelor pionierilor și școlarilor din județ, pioniera Co­­rina Doja, de la Școala generală nr. 12 din Timișoara, a spus prin­tre altele : „Ne angajăm să contri­buim cu toate forțele, alături de frații și părinții noștri, la înflorirea patriei și dedicăm rezultatele bune la învățătură, în toate faptele noastre din acest an, sărbătoririi a 30 de ani de la eliberarea patriei și celui de-al XI-lea Congres al partidului". Din partea Comitetu­lui județean Timiș al P.C.R., transmis felicitări și urări de suc­c­ces Organizației județene de pio­nieri tovarășul Ion Iliescu, secre­tar al Comitetului județean de­ partid. A urmat apoi înminarea Diplomei de onoare și a insignei jubiliare decernate, de Consiliul Național al Organizației Pionieri­lor unui număr de 248 de activiști pe tărîmul pionieriei, sprijinitori ai activității pionierești. \ „TARA MEA DE GLORII" Simbătă și duminică, pe sce­nele Casei de cultură a stu­denților și Liceului nr. 1 din Timișoara s-au desfășurat în­trecerile cultural-artis­tice ale elevilor din licee, școli gene­rale și profesionale, în faza ju­dețeană a concursului „Țara mea de glorii“. Manifestarea a fost inițiată de Comitetul jude­țean Timiș al U.T.C., în cola­borare cu Inspectoratul școlar județean fiind dedicată eveni­mentelor celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării patriei și Congresului al XI-lea al partidului. In coruri mixte, grupuri vocale, în formații in­strumentale și de dansuri sau Concurs cultural­­artistic al elevilor ca soliști și-au disputat pri­mele locuri un număr de apro­ximativ 3.500 de elevi. După cele două zile­ de întrecere, ju­riul a decernat numeroase pre­mii și mențiuni. La coruri mixte, locul I, Liceul pedago­gic Eftimie Murgu Timișoara , coruri mixte, școli generale : Școala generală 22 Timișoara, premiul II. La școli profesio­nale mențiune, corului de Grupul școlar M10 Timișoara. La coruri de cameră pe locul II s-a clasat corul Liceului pe­dagogic Eftimie Murgu. Grupul vocal al Liceului 1 din Timi­șoara s-a clasat pe locul I la această vocală de categorie, iar soliștii m­­uzică cultă, Vilm­a Gergely și Clara Vincze de­ la Liceul 2 din Timișoara au ocu­pat locul al 11-lea. Dintre so­liștii instrumentiști de muzică cultă s­-a detașat în cîștigător Francisc Metz de la Liceul C. Brediceanu Lugoj. La lansare, o singură prezență : Liceul in­dustrial pentru construcții de mașini Timișoara. Orchestrele de muzică popu­lară ale Liceului 1 și Grupului școlar MIU din Timișoara au ocupat locurile I, iar dintre so­liștii vocali de muzică popu­lară s-a evidențiat Anastasia Radulov, de la Liceul din Du­­deștii Vechi , surorile Desanca și Radosanca Lalici,­ de la Li­ceul nr. 1 au fost desemnate câștigătoare ale întrecerii gru­purilor vocale de muzică popu­lară. O mențiune specială a­­fost acordată elevei Georgeta Tabără de la Grupul MIU, pentru originalitatea școlar re­pertoriului. De un binemeritat succes s-a bucurat revista Șco­lii generale 10 din Timișoara. Locul I l-au obținut formațiile instrumentale, orchestrele de jazz ale Liceului industrial pentru construcții de mașini și Liceului agricol Lugoj, ca și formațiile de muzică folk ale Liceului­­ și Liceului pentru prelucrarea datelor din Timi­șoara. In ce privește soliștii vocali de muzică ușoară, juriul N. MUNTEANU (Continuare în pag­a II­I) ÍN PAG. Comentarii de la principalele competiții A III-A SPORT desfășurate duminică O lovitură de picior... și Ghe­u va deschide scorul­­ 3-0 pentru Universitatea in m­e­­­ciul de rugbi cu Grivița Roșie București. (Foto : DAN TARAN)

Next