Drum Nou, februarie 1953 (Anul 10, nr. 2552-2552)

1953-02-21 / nr. 2552

Pa.?. 2. XX. 0 Dmim Unul din factorii importanţi de cultural!!! zare a maissellor din Sibiu este şi biblioteca centrală care începând din amili 1952 şi-a îmbunătăţit activitatea în mod simţitor. Peste 35.484 de cititori au frecventat biblioteca citindpeste 75.000 de cărţi. Aceste cărţi au contribuit în bună măsură la ridicarea nivelului ideologic, cultural şi tehnic al oamenilor muncii. Una din preocupărileprincipale ale bitofiotecii a fost şi aceea de a organiza consfătuiri cu elevii în scopul popularizării cărţilor ca: „Pavlic Morozov“ de Gubarev, „Nichita şiprietenii săi“ de Cearaşin, şi altele. Recenziile la care au participat peste 1.53 m1 de muncitori, irnteflectual şi elevi, au constituit deasemenea un mijloc de popularizare a cărţilor ca „Secerişul“ de Galina Nicolaieva, „De unul singur“ de Nicolae Viria, „Chezăşia Păcii“ de Vădim Soboco şi altele. Pentru a atrage la frecventarea bibliotecii şi oameni ai muncii aparţinând minorităţilor naţionale, au fost organizate conferinţe cu teme ca „Deutsche Bücher aus Moskau und Bukarest“ (Cărţile germane din Moscova şi Bucureşti), „Sowietische autorensprechen über uns“ (Autorii sovneftkc vorbesc despre noi) şi altele. In felul acesta numeroşi cititori au venit pentru ridicarea de cărţi în limba germană care încep a fi tipărite în ţara noastră în număr din ce în ce mai mare. La popularizarea cărţilor contribue în bună măsură şi vitrinele care în anul trecut ,au fost organizate în număr de 95 precum şi fotomontajele, care au fost deasemenea afişate în mai multe locuri, atât pe sălile bibliotecii, cât şi tei diferite întreprinderi. Cu prilejul lucrărilor Congresului al XIX-atea al P.C.U.S. biblioteca centrală a bibliografiat materialul, redactând 163 de fişe tematice venind astfel în ajutorul celor care studiază aceste lucrări. In vederea popularizării realizărilor obţinute de constructorii comunismului şi ale oamenilor muncii din ţara noastră au fost întocmite 59 de liste bibliografice cu teme ca: „Pe drumul lui Octombrie“, „Măreţele construcţii ale comunismului“, „Noua constituţie a R.P.R.“, etc. O parte din aceste liste au fost trimise uniunii cooperativelor de producţie meşteşugăreşti din ramura piele şi încălţăminte, scoadei din Onilat şi responsabililor central® colţurilor roşii din gospodăriile agricole colective care au avut astfel prilejul să-şi sistematizeze materialul necesar însuşirii diferitelor cunoştinţe. Inţelegându-şi sardinia de a fi şi un îndrumător, biblioteca centrală şi-a trimis activiştii pe teren, iar în numeroase comune au fost trimise biblioteci mobile, care au ajutat pe ţăranii muncitori să fie în curent cu noile Cărţi ,apărute, veniindu-le astfel în ajutor în ceea ce priveşte însuşirea diverselor cunoştinţe agro- şi zootehnice. In acelaş timp au fost sprijinite îndeaproape bibliotecile, sindicale şi şcolare din oraşul Sibiu, organizârsdu-se schimburi de experienţă şi prezentându-se instructaje de felul cum trebue organizată munca bibliotecilor. Găsindu-se în întrecere cu biblioteca centrală regională Galaţi, biblioteca din Sibiu a depus o muncă permanentă de îmbunătăţire a metodelor în ceea ce priveşte difuzarea cărţii şi atragerea de noi cititori. O realizare deosebită a bibliotecii din Sibiu este aceea că noile cărţi primite — care în anul trecut au fost în număr de 4346 — sunt trecute imediat prin întreaga gamă a operaţiunilor de organizare, putându-se astfel da cărţile cerute imediat după apariţia lor. Penru a-şi duce munca în bune condiţiuni, biblioteca centrală este ajutată de un colectiv format din 12 membri şi de 16 lectori. Există însă şi unele lipsuri pe care biblioteca urmează să şi le înlăture în cell mai scurt timp. Astfel este necesar de a organiza un cerc de „prietenii cărţii1* şi un cerc de legătorie în scopul pătrunderii cât mai adânc în masse a cărţii şi întreţinerea in bune condiţiuni a tuturor materialelor existente la bibliotecă. Conştienţi fiind de importanţa pe care munca lor o are in ridicarea continuă a nivelului cultural al celor ce muncesc, activiştii bibliotecii centrate din Sibiu duc o muncă neobosită pentru găsirea şi aplicarea de noi metode in vederea extinderii cititului cărţii, contribuind ăstfal cu toate forţele lor, la înfăptuirea revoluţiei culturale im ţara noastră. IOAN GHIŢIU responsabilul bibliotecii centrale Sibiu Cărţi apărute în Editura A.R.L.U.S. „Cartea Rusă“ DRUM NOU Cum petrec duminicele la căminul cultural şcolarii din oraşul Codlea In fiecare Duminică dimineaţa, şcolarii din oraşul Codlea se adună cu bucurie la căminul cultural, unde ,până la începereaprogramului, care în mod obişnuit esteprezentat de unul din detaşamentele de pionieri, ascultă la radio „Ora Pionierilor”, joacă şah, fac lectură, etc. Programul duminical începe în prezenţa unui diriginte şi a instructorilor superiori de pionieri1, iar după terminarea programului, pionierii iau cărţi noi de la bibliotecă şi le restitue pe cele citite. Aceste manifestări educative organizatepentru elevii şcolilor elementare din oraşul Codlea, vor da unul mai frumos rezultat, dacă vor fi sprijinite de întreg corpul didactic. BATAN GHEORGHE S’a semnat contractul colectiv Zilele trecute a avut loc la întreprinderea regională de industrializarea cărnii, Oraşul Stalin, adunarea generală în cadrul căreia, într’o atmosferă sărbătorească s’a semnat contractul colectiv pe anul 1953. La acest eveniment, pe lângă numeroşi muncitori şi funcţionari, au luat parte conducerea întreprinderii, membri ai comitetului de întreprindere şi tov. Cozma, delegatul sindicatului regional sectorul alimentar. Tov. Oros Florian, directorul întreprinderii şi tov. Bârsan Gheorghe, preşedintele comitetului de întreprindere, şi-au luat angajamente concrete pentru îmbunătăţirea muncii în anul 1953, iar muncitorii s’au angajat sa realizeze şi să depăşească planul de producţie pe 1953. Colectivul fabricii de meleluri „Victoria”, repreţluat prin tov. conducător tehnic Florea Emil, şi-a luat angajamentul ca în anul 1953, în vederea realizării cincinalului în patru ani, să depăşească planul cu 20 la sută. După discuţiile care au urmat asupra contractului colectiv şi care apoi a fost semnat, a luat cuvântul tov. Cosma din partea sindicatului regional alimentar, care a recomandat conducerii întreprinderii şi comitetului de întreprindere să respecte angajamentele luate prin acest contract, să lupte pentru realizarea lor, fiindcă numai astfel planul deproducţie pe anul 1953 va putea fi îndeplinit şi depăşit, creându-se posibilitatea îndeplinirii cincinalului în patru ani. LEONTE PETRE NE SCRIU CORESPONDENŢII "_ ___________________ Mai multă iniţiativă din partea sfatului popular comunal din Rupea îndrumaţi şi ajutaţi necontenit departid şi guvern, oamenii muncii înfăptuesc o serie de lucrări frumoase cu caracter obştesc, folosind în acest scop resursele locale. Şi în raionul Rupea existăposibilităţi pentru a realiza lucrări în folosul oamenilor muncii, dar în acest scop e nevoie de mai mult interes şi spirit de iniţiativă din partea sfatului popular comunal. De mult se simte aici necesitatea înfiinţării unei băi populare, dar sfatul popular a arătat un desinteres total faţă de această importantă problemă care s’ar putea rezolva într’un timp scurt. Desinteresul acesta îl dovedeşte şi faptul că deşi există o baie în cadrul şcolii elementare române, care cu mici reparaţii ar putea să intre în funcţiune, spre a-i deservi pe cei peste 300 de copii aflaţi în internat, aceasta stă nefolosită. In Rupea suntposibilităţi pentru repararea băii de la internatul şcolii, după cum există şi posibilităţi spre a construi şi o baie populară. ■Pentru aceasta e însă nevoe din partea sfatului popular Rupea de o preocupare mai vie pentru rezolvarea problemelor de interes obştesc, cerând în acest scop sprijinul comisiilor permanente, care astăzi sunt aproape inexistente. Pentru repararea băii şcolare, sfatul popular împreună cu cei doi directori şcolari trebue să obţină şi sprijinul comitetului depărinţi. . TÂRNA VOI TEOFIL Trebue sprijinită activitatea căminului cultural din comuna Jîdveiu Căminul cultural din comuna Jidveiu, raionul Târnăveni, duce activitate prin manifestări artistice, prezentări de filme, etc. Ca urmare a lipsei de preocupare a sfatului popular comunal faţă de activitatea căminului, sala de spectacole este lipsită de mobilier, spectatorii stând tot timpul în picioare. Pentru încălzirea sălii, în lipsa unei sobe, e folosit un butoi de tablă care umple sala cu fum. Aparatul pentru proectarea filmelor este defect, rulând cu viteză mare, ceea ce împiedică vizionarea clară a filmelor. Sonorizarea e deasemeni defectă. Se impun măsuri imediate. TARÂTA IOAN Nr. 2552 De ce merge slab colectarea laptelui în Raionul Mediaş In raionul Mediaş colectarea lapte-ului merge foarte încet şi mai ales în acest raion sunt mari restante la cotele pe anul 1952. Acest lucru se datoreşte în special faptului că tov. Bocşan, colectorul principal al C.S.C. în raionul Mediaş dă dovadă de o complectă nepăsare în îndeplinirea sarcinilor sale şi de spirit împăciuitorist faţă de chiaburi, duşmani aipoporului muncitor, care se sustrag de la îndeplinirea obligaţiilor şi frânează în toate chipurile colectarea laptelui. Aceasta reese şi din făptui că colectările mergmai slab tocmai în sectorul de muncă al tov. Bocsan, unde lapte se găseşte în cantităţi destul de mari. Astfel se explică şi faptul că din comunele Blăjel şi Dârlos, precum şi din diferite sate ce aparţin sectorului tov. Bocşan, se vând mii de litri de lapte pe piaţa oraşului Mediaş la preţuri de speculă. Această speculă o fac chiaburii, care se sustrag de la colectări şi mai au de predat cote de lapte încă din anul 1952. Aceşti speculanţi ticăloşi rău sunt traşi la răspundere de nimeni, pentru sabotajul organizat al planului de colectări. Chiaburul Crăciun Ioan din comuna Dârbos, mai are de dat însemnate cantităţi de lapte pentru anul 1952, dar în timp ce refuză să-şi achite datoriile vinde laptele la preţuri de speculă, jefuind în mod criminal consumatorii. Şi întocmai ca aceata fac şi ceilalţi chiaburi. In ultima şedinţă ce a avut loc la C.S.C. i s’au arătat tov. Bocşan lipsurile grave pe care le are,nepăsarea de care dă dovadă în muncă, propunăndu-i-se să-şi schimbe şi atitudinea faţă de chiaburi. Dar cu tot ajutorul ,primit şi cu toate că şi-a luat angajamentul de a-şi îmbunătăţi activitatea, tov. Bocşan continuă să meargă pe vechiul său drum. Comitetul raional de partid Mediaş trebue să ia măsuri pentru lichidarea lipsurilor în domeniul colectărilor de lapte din acest raion, iar cei care sprijină duşmanul de clasă în sabotarea planului de colectări să fie traşi la răspundere, spre a servi ca exemplu tuturor acelora care vor mai îngădui astfel de acţiuni mârşave. I. PAŞCANU Să fie traşi la răspundere cei care neglijează difuzarea presei Presa de partid în condiţiile construirii socialismului în ţara noastră, deţine un rol deosebit de important în opera măreaţă de mobilizare a oamenilor muncii la lupta pentru îndeplinirea sarcinilor care ne stau în faţă, pentru îndeplinirea cu succes a planului cincinal şi a planului de electrificare a patriei noastre dragi. Presa are un rol deosebit de important în epena de ridicare a nivelului cultural şi politic al odor cemuncesc. Vorbind desprte presă, tovarăşul Stalin spune: „Presa este cea mai puternică armă, cu ajutorul căreia partidul vorbeşte cu clasa muncitoare în fiecare zi, în fiecare ceas în limba lui, în limba care-i este necesară. Nu există alte mijloace pentru a stabili legături spirituale între partid şi clasă, nu există alt aparat atât de elastic“. Pe lângă succesele frumoase pe care i le-am obţinut în regiunea noastră în creşterea numărului de abonaţi la presa centrală şi locală, sunt totuşi o serie întreagă de lipsuri, care survin tocmai din cauza superficialităţii şi a lipsei de răspundere cu care privesc unelecomitete raionale şi orăşăneşti de partid necesitatea sporirii numărului deabonamente în rândul oamenilor muncii. Lipsurile acestea, alle comitetelor raionale şi orăşăneşti de partid înlegătură cu creşterea numărului de abonamente la presa centrală şi locală s’au răsfrânt şi asupra muncii organizaţiilor de massă. Comitetul de partid de la uzinele „Sovromtractor“ — spre exemplu — dovedeşte o gravă nepăsare în ceea ce priveşte creşterea numărului de abonamente la presa centrală şi locală. Publicaţii deosebit de importante, ca „Contemporanul“, „Pentru pace trainică“, pătrund aici îmtr’un număr mc, iar la ziaruil local s’iau făcut abia 230 de abonamente. .Ne întrebăm, ce părere au despre această stare de lucruri tov. Budaru, secretarul comitetului departid şi tov. Todea, responsabilul cu propaganda şi agitaţia în comitetul de partid al uzinei? Asemenea stări de lucruri găsim şi la fabrica de ciment „Temelia“, la comitetul orăşănesc şi comitetul raional departid Stalin,la comitetul orăşănesc şi raional U.T.M. Stalin, unde un număr mare deactivişti nu sunt abonaţi la niciun fel de ziare. Aşa se explică faptul că tovarăşii nu sunt la curent cutoate evenimentele interne şi internaţionale. La sfatul popular al raionului Făgăraş, deasemeni, numărul abonaţilor la ziare este foarte redus, însuşi tov. ,preşedinte al sfatuluipopular raional, nu era abonat în luna ianuarie la niciun ziar, cu toate că ziarul raional „Secera şi Ciocanul“, organ al comitetului raional departid şi al sfatului popular raional, îşi are sediul redacţionali numai la câteva suntemetri de sediul sfatului. Aceste lipsuri şi multe altele dovedesc în mod lămurit şi practic, superficialitatea cu careprivesc unele organe de partid şi de stat problema presei. Vorbind despre trecutul presei muncitoreşti din Rusia, Lenin arată: „Istoria presei muncitoreşti din Rusia este indisolubil legată de istoria mişcării democrate şi socialiste. De aceea, numai cunoscând principalele etape ale mişcării de eliberare, putem ajunge să înţelegem cu adevărat de ce pregătirea apariţiei şi apariţia presei muncitoreşti a urmat drumul pe care l-a urmat şi nu un altul“. Importanţa pe care a acordat-o Lenin, precum şi tovarăşul Stalin presei, ca şi importanţa pe care i-o acordă partidul nostru, urmând gloriosul exemplu al P.C.U.S., trebue să constituie un îndemn continuu pentru munca comitetelor raionale şi orăşăneşti de partid. De aceea problema desfăşurării unei largi muncipolitice în rândul oamenilor munci din regiunea noastră, spre a Ie arăta importanţa presei de partid, cu ajutorul căreia partidul nostru ţine legătura cu massele, Ie conduce şi Ie îndrumează .În lupta pentru îndeplinirea sarcinilor care ne stau în faţă, trebue să constitue una din sarcinile de bază ale muncii comitetelor raionale şi orăşăneşti de partid, ale comitetelor departid şi ale organizaţiilor de bază din întreprinderi şi instituţii, precum şi a conducerilor organizaţiilor de massă şi a comitetelor minorităţilor naţionale din ţara noastră. Pe lângă lipsurile serioase ce sunt în domeniul creşterii numărului de abonamente la presa centrală şi locală, sunt lipsuri serioase şi grave înproblema difuzării presei. Aceste lipsuri se datoresc în special lipsei de simţ a răspunderii cu care se munceşte la servietel regional de difuzare a presei, al cărui conducător principal este tov. Rosenfeld Aurelia şi a superficialităţii cu care priveşteproblema difuzării presei şi îndeosebi problema expediţiei presei, directorul oficiului regionali P.T.T. tov. Rosa Iosif, începând de la conducereaserviciului regional de difuzare a presei şi până la ultimul angajat, în activitatea acestui serviciu, s’a cuibărit lipsa spiritului de răspundere faţă de sarcinile încredinţate, metodele birocratice, străine de linia partidului, care frânează bunul mers al difuzării presei, această muncă fiind considerată ca o muncă de campanie şi nu ca o sarcină permanentă, cu un puternic conţinutpolitic. Munca cu metode greşite pe care o duce serviciul regional de difuzarea presei, a dus la cocoloşirea lipsurilor, creiând o stare de automulţumire şi de comoditate în rândurile personalului şi în acelaş timp dăloc la o stare de nemulţumire în rândurile cititorilor. Tov. Rosenfeld, în loc să ducă muncă de control şi îndrumare pe teren, duce o activitate de suprafaţă şi nu luptă pentru lichidarea din rădăcini a lipsurilor existente în munca serviciului de difuzare a presei, complicăndu-se în această stare de Lucruri. Situaţia existentă trebue să-i dea de gândit tovarăşei Rosenfeld, pentru că este ştiut că acolo unde există automulţumire şi autoliniştire, duşmanul de clasă îşi poate creia foarte uşor ,portiţede intrare. Lipsurile arătate, răsfrângându-se în munca de difuzare a presei, face ca ziarele să nu ajungă la timp în mâna abonaţilor, ziarele şi publicaţiile ajungând la destinaţie cu mari întârzieri, cu un număr mare de abonamente lipsă sau înlocuite unele cu artere. Să luăm numai câteva exemple , din multe altele care sunt aduse zilnic la cunoştinţaredacţiei ziaruluinostru, de numeroşi abonaţi şi cititori. In timp ce în magazia serviciului de expediţie a presei, zac nedistribuite abonaţilor mii de exemplare, din difererite ziare, încă de la data de 22 ianuarie, în acelaş timp la fabrica „Strungul” şi la uzinele „Steagul Roşu” din Oraşul Stalin, precum şi în multe alte locuri, ziarele ajung cu câteva zile de întârziere sau ni ajung deloc şi astfel abonatul este deposedat în mod sistematic de ziarele la care s’a abonat. Lafabrica „Strungul” în, loc să se distribue ziarul abonat, celor ce s’au abonat la „Scânteia“, li se distribue „Viaţa Sindicală”, iar în loc de „Viaţa Sindicală”, abonaţilor respectivi (Continuare în pag. 4).