Drum Nou, august 1953 (Anul 10, nr. 2689-2713)

1953-08-01 / nr. 2689

Pag. 2 DRUM NOU Constantin Slavic Adie un proaspăt şi molcom zefir. A soarelui calmă dogoare Pluteşte prin ierburi, pe-al brazilor şir, pe oameni grăbiţi, pe trotuare. Oraşul — acelaş, un fremătător şi vast furnicar tot mai spornic. Eu cum dinspre Tâmpa, încetul, cobor ascult, bate zece un ornic. Dar . . . inimă, ce-i de nu pot să-ţi ogor bătaia nespus de pornită? Şoptesc jucăuşe frunzişele moi — Svâcneşti la şoptirea stârnită? La Sovromtractor ori la Steagul cel Roş strunit-am oţelul în fierberi; pe crestele Tatrei, ’n Carpaţii stâncoşi luptarăm şi rm te-au prins temeri. Şi-acum de-o nimică să-mi trepizi?! Dar stai, ce-auă, ce-i această cântare ce-mi dă calzi fiori ca sărutul dintâi al dragostei mele — ce-i oare? De ce-i pionierul acela acum aşa de cuprins de emoţii? Din ochii-i căprui două lacrimi-şi iau drum şi nu-ale ’ntristării ori morţii. Sunt lacrimi ferice, tu, inima mea. Privindu­l ce mândru îi şade sub flamura taberei. — strajă sub ea, îmi pare-un Gavroche fără spade. Şi grav trompe temă. Svonirea-i în munţi pe aripa vântului sboară. Şi vin pionierii: mai mulţi, tot mai mulţi Şi’n chiot radiou'nconjoară. Iar eu îmi abat furtunaticul pas Spre ei , schimb de mâine al ţării. Şi ce-auă? coreea . . . Panmunjon . . . da, azi Armistiţiul semnat . . . largul zării, îmi pare­ un talaz necuprins, auriu şi genele simt că mi’s ude. Acuma da inimă ştiu, acum ştiu emoţia strajei — de unde. Şi ştiu pentru ce ţi-e bătaia aprinsă. Surâde finala izbândă. Enorma şi greaua'ncordare-i descinsă deşi Incă’s lotri la pândă. Intâiu-ne tuns pe măreţul făgaş mai treji ,mai puternici ne cheamă. Slăvită fii ţară, pe­-un drum uriaş, Coree — ce nu cunoşti team­ă! MOMENT SCUMP întreprinderile de bunuri de larg consum din Făgăraş îşi sporesc producţia De la apariţia Comunicatului Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la sporirea cantităţii de pâine desfăcută la liber şi crearea de noi sorturi de pâine, colectivul întreprinderii, de Panifi­caţie Nr. 10 Făgăraş şi-a intensi­ficat activitatea. S-a trecut la fa­bricarea de pâine albă rotundă, franzelă, pâine neagră de 1 kg, care se distribue la liber, romuri şi chifle. începând cu 1 August întreprinderea va f­­brica speciali­tăţi, ca de pildă: romuri cu za­hăr, împletituri şi altele. In întrecerea socialistă pe luna iulie a. c. s’au evidenţiat cocăto­­rul Toma Fori, dela secţia albi­+no rî, frammnif p+rvrii Tnsrif T.infi, Ilie Fratu, Ecaterina Martin şi alţii care se străduesc să dea pâine cât mai multă şi de bună calitate. Prin eforturile depuse de întregul colectiv al întreprinderii, planul de producţie pe luna iulie 1953 a fost realizat cu două zile înainte de te­rmen. La cooperativa meşteşugărea­scă „încălţămintea“ din Făgăraş, munca e în toi. Cooperatorii au reuşit să depăşească până la 30 iulie a.c. planul la produse din resurse locale şi la valorificarea deşeurilor cu 10 la sută. Ei fo­losesc din plin timpul de lucru pentru a da oamenilor muncii în­ Partament­ o mult­ si­mp bună reali­tate. Pe lângă faptul că coopera­torii confecţionează încălţăminte ca: sandale pentru vârstnici şi copii, pantofi pentru femei, din deşeuri valorificate, ei acordă o deosebită atenţie şi economiilor. In această lună cooperatorii au confecţionat 127 perechi de san­dale pentru copii din deşeuri re­zultate din prelucrare. Deasemeni au mai făcut economii la materii prime şi materiale în valoare de 3.378 lei. S-au evidenţiat în mod deosebit contura­ţii Ioan Negrilă, Iosif Ban, Ioan Kiss, utemista Magda Pavelescu şi alţii. Planul de desfacere a mărfurilor prin magazinul cooperativei a fost de­asemeni depăşit cu 80 la sută. ■A­ Pentru cât mai multe mobile de tip popular „Să confecţionăm oamenilor muncii mobile de tip popular bune şi ieftine“ — aceasta este lozin­ca sub îndemnul căreia colectivul de muncitori şi tehnicieni de la fabrica de mobile „Măgura Co­­dlei“ desfăşoară cu multă însufle­ţire steagul întrecerii socialiste în cinstea zilei de 23 August şi a măreţului eveniment din viaţa tineretului lumii — Festivalul Mondial. In această fabrică muncitorii confecţionează diferite produse fi­nite din lemn, trainice, lucrate ca pricepere, cum ar fi mobile curba­te, mobile casnice, mese, scaune, etc­, mobile necesare şcolilor şi caselor de odihnă şi multe alte fabricate de larg consum de acest fel, cerute de oamenii muncii. In numeroasele secţii ale fabri­cii, metodele avansate de muncă, Voroşin, Corabelnicova şi altele, sunt aplicate cu succes de către un număr de 370 de muncitori. In primul semestru al acestui an, folosind metoda stahanovistei so­vietice Lidia Corabelnicova, mun­citorii au reuşit să facă la dife­rite materiale lemnoase economii ce se ridică la suma de peste 18.500 lei. Muncitorii angrenaţi în întrece­re socialistă, cele 16 brigăzi de calitate care numără peste 115 muncitori, brigăzile complexe de economii şi de inovatori în care sunt peste 220 de fruntaşi în pro­ducţie şi 37 de stahanovişti s-au situat în fruntea muncii pentru în­deplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan. Printre brigăzile frunta­şe în producţie se află brigada complexă de calitate şi economii nr. 2, condusă de maistrul Ioan Ilia, de la unitatea 2-a şi brigada de economii aflată sub conduce­rea maistrului Ion Adam. Printre muncitorii care realizează zilnic însemnate depăşiri de normă la confecţionarea mobilelor de tip popular se numără şi stahanovi­­sta Maria Toma. Deasemeni, sta­­hanovistul Gheorghe Cârstea are importante realizări, dând produ­se în contul lunii Martie 1954. Fruntaşii în producţie Otto Golum­­blev şi Ana Păzitoru au obţinut succese însemnate, aducând o con­tribuţie de seamă la îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August şi a Festivalului Mondial al Tinere­tului şi Studenţilor. Virgil Cioromela Nr. 2889. 10 ani de la moartea eroicei luptătoare pentru cauza clasei muncitoare, Elena Pavel De neuitat este şi va fi pentru noi lupta eroică a celor mai buni fii ai clasei muncitoare, care şi-au jertfit viaţa pentru victo­rie. Printre cei care şi-au dat viaţa în lupta împotrivă jugului burghezo-moşieresc şi a fascismu­lui antonescian, se numără şi vajnica luptătoare, Elena Pavel. Elena Pavel a fost fiica învă­ţătorului Ion Sârbu. încă din co­pilărie ea cunoaşte viaţa plină de lipsuri şi greutăţi a­­oamenilor muncii, ea însăşi făcând parte dintr’o familie numeroasă.In casa tatălui său veneau muncitori, ţă­rani şi intelectuali pentru a găsi Îndreptar şi sprijin. Din cauza ideilor sale înaintate, Ion Sârbu este scos din învăţământ. Z­ile dearândul pâinea din casa învă­ţătorului Sârbu lipsea, dar căr­ţile şi muzica niciodată. In aceste condiţii a trăit şi s-a dezvoltat Elena Sârbu, care mai târziu se căsătoreşte cu ceferis­tul Pavel. Condiţiile acestea gre­le au făcut-o pe Elena ca de mică să-şi dea seama de nedreptăţile şi fărădelegile regimului de crun­tă asuprire. Fiind o fire sârguincioasă şi inteligentă, cu toate greutăţile materiale absolveşte liceul de fete, după care pleacă la Iaşi la facultatea de medicină. Trecând prin multe lipsuri materiale şi dându-şi seama de nedreptăţile ce se fac oamenilor muncii de către odiosul regim burghezo­­moşieresc, cinstită şi cu sufletul deschis a intrat în mişcarea ti­neretului antifascist, în rându­rile căruia se antrenează şi de­vine o activistă devotată şi con­secventă în lupta pentru elibe­rarea clasei muncitoare. Astfel, în urma activităţii pe care o duce, fiind insuficient de experimentată în lupta ilegală a partidului, ea cade la etatea de 29 de ani în mâinile călăilor si­guranţei care, după ce-o supun la chinuri groaznice, o condamnă la 4 ani închisoare pe care li face la Dumbrăveni. După anii de în­chisoare, întreaga ei viaţă este o înotă mai aprigă, mai înverşu­nată şi mai eroică împotriva curentului legionar şi împotriva pregătirii şi deslănţuirii războ­iului fascisto-antonescian pornit împotriva paşnicului popor so­vietic. In focul acestei lupte, în vara anului 1942 Elena Pavel este din nou arestată de siguranţa anto­­nesciană şi de astă dată e con­damnată la 20 de ani temniţă grea. In iunie 1943 este trimisă cu alte deţinute la închisoarea din Mislea, dar sunt oprite in drum la Piteşti, unde se va sfârşi viaţa comunistei Elena Pavel, luptă­toare pentru libertate şi o viaţă mai bună a clasei muncitoare. Una din dureroasele amintiri la care am asistat, este ziua de 1 August 1943. Era o Duminică liniştită, calmă în viaţa de chi­nuri şi suferinţe a închisorii din Ploeşti. Deodată însă liniştea a fost întreruptă de ţipătul sinistru al sirenelor care anunţau alarma primului bombardament anglo­­american. La strigătele deţinuţilor vin paznicii închisorii, dar nu pen­tru a le da drumul spre adă­posturi, care dealtfel nici nu e­­xistau pentru deţinuţi, ci cu un cinism banditesc ei verifică şi întăresc mai solid zăvoarele ce­lulelor. Bombardamentul aerian şi an­tiaerian se intensifică tot mai mult. Panica deţinuţilor creşte. Un avion american cu 4 motoare e lovit şi se prăbuşeşte peste clădirea închisorii, secţia femei. Femeile rămase în viaţă, înne­bunite de groaza incendiului ce se întindea tot­­mai mistuitor, sar la gratii, se agaţă de ele, cer a­­jutor, însă totul e în radar. Totul este încuiat şi ferecat. Gardienii sunt ascunşi pe undeva. Astfel au ars de vii 64 femei, printre care şi Elena Pavel,­­luptătoarea dârză­­pentru liberta­tea clasei muncitoare şi cuceri­rea unei vieţi fericite. Trupul Elenei Pavel a fost mistuit de flăcări, dar jertfa ei dorul ei de libertate şi consec­venţa în luptă trăesc în inimile noastre, ne sunt înalte pilde de eroism în lupta de zi cu zi, sub conducerea partidului nostru iubit. Ideile scumpe pentru care s-a jertfit Elena Pavel sunt astăzi realităţi în ţara noastră. Şcoli, universităţi, case de odihnă şi o viaţă fericită s­unt asigurate ti­neretului patriei noastre, care este educat de partid în spiritul patriotismului socialist, pentru a fi un luptător activ pentru pace şi prietenie între popoare, însăşi măreaţa sărbătoare a tineretului lumii, Festivalul Mondial al Tineretului şi studen­ţilor, constitue un fa­pt grăitor în această direcţie. Cu amintirea neştearsă a eroi­lor clasei muncitoare ca Elena Pavel, având exemplele măreţe ale Comsomolului leninist-stali­­nist şi sub conducerea şi îndru­marea partidului nostru, tinere­tul din patria noastră luptă cu avânt sporit pentru triumful de­plin al ideilor pentru care s’a jertfit Elena Pavel. Vasile Șerbănescu activist al Comitetului regional de partid Stalin hi preajma îndeplinirii angajamentelor Utemistul Ilea Candin, conducă­torul brigăzii a 8-a de tineret, brigadă fruntaşă în producţie din sectorul de turnătorie-fontă al Atelierelor Automotoare C.F.R. din Oraşul Stalin, se opri o cli­pă din bicrul său la cuptorul cu­bilou. Cu o mişcare grăbită îşi mută ochelarii apărători din faţa ochilor, r pe fruntea-i lată, apoi cu dosul palmei îşi şterse câteva mărgele de sudoare care i se pre­lingeau pe obraji. îşi roti privi­rile prin impunătoarea hală în care lucrau sute de muncitori ca şi el, unii topitori, alţii modelari. Hala aceasta îi devenise nespus de dragă. Ii place să muncească şi ştie să conducă brigada cu pri­cepere. Nu departe de el, lucrau de zor încă vreo câţiva tineri. Iată-i lângă cuptorul cubilou, pe utemiştii Gheorghe Morogan şi Nicolae Ungureanu, acesta din ur­mă stahanovist. Alături lucrând de zor se afla şi utemistul Ioan Dăneţ. „Brigada mea numără 8 tineri, toţi unul şi unul. Buni bă­ieţi“,­­ îşi spune Ilea Candin. Şi-a adus aminte cum nu de mult, în­­tr-o şedinţă de tineret ţinută cu întreaga brigadă, şi-au luat an­gajamente în cinstea zilei de 23 August şi a Festivalului Mondial. — Din cinstea lui 23 August şi a Festivalului Mondial ne vom strădui să nu avem nicio şarjă re­but la fontă lichidă, să depăşim planul de producţie pe luna Iulie şi să facem şi cât mai multe eco­nomii“, întrecerea socialistă i-a însu­fleţit pe toţi. Angajamentele lua­te au devenit fapte. ★ Aruncând şi ultimele bucăţi de fontă în cuptorul încins, în inte­riorul căruia se putea vedea fon­ta topită, incandescentă, Ioan Dă­neţ se apropie de Ilea Candin, conducătorul brigăzii lor. — „Pun rămăşag că ştiu la ce ţi-i gândul! — îi spuse el. Te gândeşti şi-ţi faci­ socoteala da­că vom birui cu angajamentele luate pentru Festival. Băieţii no­ştri au muncit bine, asta o ştii şi tu măi Ilea, doar nu degeaba în luna aceasta până în 27 n’am avut nicio şarjă de fontă rebut iar planul de producţie al întregii brigăzi a fost depăşit cu 25 la sută. Noi dăm acum şarje în con­tul zilei de 23 August“. Aceste cuvinte, Ioan Dăneţ, tâ­nărul brigadier, turnător de fon­tă le spuse cu mândrie, în timp ce faţa i se lumină de un zâm­bet. „Ai câştigat rămăşagul, măi ortace. Ştiai la ce mă gândesc“. — Rostind aceste cuvinte Ilea Candin îl bătu pe tovarășul său din brigadă cu palma pe umăr. „Dar acum să mergem să­ dăm bătaie mai departe, căci timpul de muncă nu s’a terminat, iar planul nu suferă întârzieri“. Brigada a mai făcut și economii însemnate la box și fontă. Dease­meni, timpul de reparare a cup­toarelor rotative-cu birou a fost redus în medie cu 3—4 ore. Apli­carea metodelor înaintate de mun­că, Voroşin, Cotlear, şi iniţiativa pentru cel mai curat şi organizat loc de muncă, a contribuit la ob­ţinerea acestor succese. ★ In hala mare a turnătoriei mun­ca se desfăşoară cu avânt. Cup­toarele duduie sub acţiunea focu­lui. Ciocanele cu care se bătăto­reşte nisipul în forme pentru mo­delare, lucrează intens şi fac un zgomot asurzitor. ----E cald. Zăpuşeala zilei de Iulie se adaugă căldurii ce dom­neşte în uriaşa hală. Dar acest lucru nu împiedică sutele de mun­citori să-şi desfăşoare munca în întrecerea socialistă cu şi mai multă însufleţire. Pe dreapta imediat, se pot ve­dea aranjate numeroase forme din lemn în care se toarnă nisip şi se bătătoreşte, pentru a se tur­na apoi fonta. Aplecaţi deasupra formelor din nisip, lucrează numeroşi tineri. Iată-i de pildă, pe Constantin Ola­­ru, conducătorul brigăzii de ca­litate Nr. 20 a tineretului, şi pe utemiştii Dumitru Chirilă, Gheor­ghe Gheţi şi alţii, lucrând de zor şi cu multă atenţie la presarea formelor din nisip. „întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August şi a Festiva­lului Mondial al Tineretului şi Stu­denţilor pentru Pace şi Prietenie — spune utemistul Constantin O­­laru — a făcut ca munca în ca­drul brigăzii noastre să se desfă­şoare mai cu spor. Planul de pro­ducţie până la 27 ale lunii l-am depăşit cu 80 la sută. Rebuturi­le au fost şi ele reduse cu 20 la sută peste sarcina de plan. La 25 iulie, când a fost organizat schimbul de onoare închinat ce­lui de al XI-lea Congres Mondial al Tineretului, tinerii din briga­da mea au reuşit să-şi depăşească norma cu 90 la sută­, făcând şi importante economii. Acest fapt ne-a fost un puternic stimulent în munca de zi cu zi“. — „La Atelierele Automotoare C.F.R. din Oraşul Stalin — ne spune cu mândrie în glas secre­tarul organizaţiei de bază U.T.M., tov. Traian Guţă, — există peste 32 de brigăzi de tineret dintre care numeroase sunt brigăzi de calitate, de producţie, brigăzi com­plexe de economii şi altele. Ele au fost angrenate într-o însufle­ţită activitate în întrecerea socia­listă în cinstea zilei de 23 August şi a Festivalului“. Iată de pildă, cea mai buna brigadă de tineri tinichigii din sectorul de vagoane. Brigada a­­ceasta care este condusă cu mul­tă pricepere de tânărul utemist stahanovist Constantin Siboiu, a realizat succese frumoase în mun­că. Tinerii, în cinstea Festivalu­lui au montat prin muncă volun­tară, numai din materialele eco­nomisite, un vagon pe două osii, având și alte realizări importan­te. La fel, o brigadă fruntaşă în întrecerea socialistă din cadrul a­­telierelor, este şi brigada de ti­neret a electricienilor, condusă de tov. Gheorghe Bunică. După pro­gramul de lucru ei fac cu multă dragoste muncă voluntară, mon­tând instalaţiile electrice la noile construcţii din parcul de cultură şi odihnă din cartierul uzinelor de tractoare. Iosif Gajda

Next