Drum Nou, august 1953 (Anul 10, nr. 2689-2713)
1953-08-01 / nr. 2689
Pag. 2 DRUM NOU Constantin Slavic Adie un proaspăt şi molcom zefir. A soarelui calmă dogoare Pluteşte prin ierburi, pe-al brazilor şir, pe oameni grăbiţi, pe trotuare. Oraşul — acelaş, un fremătător şi vast furnicar tot mai spornic. Eu cum dinspre Tâmpa, încetul, cobor ascult, bate zece un ornic. Dar . . . inimă, ce-i de nu pot să-ţi ogor bătaia nespus de pornită? Şoptesc jucăuşe frunzişele moi — Svâcneşti la şoptirea stârnită? La Sovromtractor ori la Steagul cel Roş strunit-am oţelul în fierberi; pe crestele Tatrei, ’n Carpaţii stâncoşi luptarăm şi rm te-au prins temeri. Şi-acum de-o nimică să-mi trepizi?! Dar stai, ce-auă, ce-i această cântare ce-mi dă calzi fiori ca sărutul dintâi al dragostei mele — ce-i oare? De ce-i pionierul acela acum aşa de cuprins de emoţii? Din ochii-i căprui două lacrimi-şi iau drum şi nu-ale ’ntristării ori morţii. Sunt lacrimi ferice, tu, inima mea. Privindul ce mândru îi şade sub flamura taberei. — strajă sub ea, îmi pare-un Gavroche fără spade. Şi grav trompe temă. Svonirea-i în munţi pe aripa vântului sboară. Şi vin pionierii: mai mulţi, tot mai mulţi Şi’n chiot radiou'nconjoară. Iar eu îmi abat furtunaticul pas Spre ei , schimb de mâine al ţării. Şi ce-auă? coreea . . . Panmunjon . . . da, azi Armistiţiul semnat . . . largul zării, îmi pare un talaz necuprins, auriu şi genele simt că mi’s ude. Acuma da inimă ştiu, acum ştiu emoţia strajei — de unde. Şi ştiu pentru ce ţi-e bătaia aprinsă. Surâde finala izbândă. Enorma şi greaua'ncordare-i descinsă deşi Incă’s lotri la pândă. Intâiu-ne tuns pe măreţul făgaş mai treji ,mai puternici ne cheamă. Slăvită fii ţară, pe-un drum uriaş, Coree — ce nu cunoşti teamă! MOMENT SCUMP întreprinderile de bunuri de larg consum din Făgăraş îşi sporesc producţia De la apariţia Comunicatului Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la sporirea cantităţii de pâine desfăcută la liber şi crearea de noi sorturi de pâine, colectivul întreprinderii, de Panificaţie Nr. 10 Făgăraş şi-a intensificat activitatea. S-a trecut la fabricarea de pâine albă rotundă, franzelă, pâine neagră de 1 kg, care se distribue la liber, romuri şi chifle. începând cu 1 August întreprinderea va fbrica specialităţi, ca de pildă: romuri cu zahăr, împletituri şi altele. In întrecerea socialistă pe luna iulie a. c. s’au evidenţiat cocătorul Toma Fori, dela secţia albi+no rî, frammnif p+rvrii Tnsrif T.infi, Ilie Fratu, Ecaterina Martin şi alţii care se străduesc să dea pâine cât mai multă şi de bună calitate. Prin eforturile depuse de întregul colectiv al întreprinderii, planul de producţie pe luna iulie 1953 a fost realizat cu două zile înainte de termen. La cooperativa meşteşugărească „încălţămintea“ din Făgăraş, munca e în toi. Cooperatorii au reuşit să depăşească până la 30 iulie a.c. planul la produse din resurse locale şi la valorificarea deşeurilor cu 10 la sută. Ei folosesc din plin timpul de lucru pentru a da oamenilor muncii în Partament o mult simp bună realitate. Pe lângă faptul că cooperatorii confecţionează încălţăminte ca: sandale pentru vârstnici şi copii, pantofi pentru femei, din deşeuri valorificate, ei acordă o deosebită atenţie şi economiilor. In această lună cooperatorii au confecţionat 127 perechi de sandale pentru copii din deşeuri rezultate din prelucrare. Deasemeni au mai făcut economii la materii prime şi materiale în valoare de 3.378 lei. S-au evidenţiat în mod deosebit conturaţii Ioan Negrilă, Iosif Ban, Ioan Kiss, utemista Magda Pavelescu şi alţii. Planul de desfacere a mărfurilor prin magazinul cooperativei a fost deasemeni depăşit cu 80 la sută. ■A Pentru cât mai multe mobile de tip popular „Să confecţionăm oamenilor muncii mobile de tip popular bune şi ieftine“ — aceasta este lozinca sub îndemnul căreia colectivul de muncitori şi tehnicieni de la fabrica de mobile „Măgura Codlei“ desfăşoară cu multă însufleţire steagul întrecerii socialiste în cinstea zilei de 23 August şi a măreţului eveniment din viaţa tineretului lumii — Festivalul Mondial. In această fabrică muncitorii confecţionează diferite produse finite din lemn, trainice, lucrate ca pricepere, cum ar fi mobile curbate, mobile casnice, mese, scaune, etc, mobile necesare şcolilor şi caselor de odihnă şi multe alte fabricate de larg consum de acest fel, cerute de oamenii muncii. In numeroasele secţii ale fabricii, metodele avansate de muncă, Voroşin, Corabelnicova şi altele, sunt aplicate cu succes de către un număr de 370 de muncitori. In primul semestru al acestui an, folosind metoda stahanovistei sovietice Lidia Corabelnicova, muncitorii au reuşit să facă la diferite materiale lemnoase economii ce se ridică la suma de peste 18.500 lei. Muncitorii angrenaţi în întrecere socialistă, cele 16 brigăzi de calitate care numără peste 115 muncitori, brigăzile complexe de economii şi de inovatori în care sunt peste 220 de fruntaşi în producţie şi 37 de stahanovişti s-au situat în fruntea muncii pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan. Printre brigăzile fruntaşe în producţie se află brigada complexă de calitate şi economii nr. 2, condusă de maistrul Ioan Ilia, de la unitatea 2-a şi brigada de economii aflată sub conducerea maistrului Ion Adam. Printre muncitorii care realizează zilnic însemnate depăşiri de normă la confecţionarea mobilelor de tip popular se numără şi stahanovista Maria Toma. Deasemeni, stahanovistul Gheorghe Cârstea are importante realizări, dând produse în contul lunii Martie 1954. Fruntaşii în producţie Otto Golumblev şi Ana Păzitoru au obţinut succese însemnate, aducând o contribuţie de seamă la îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August şi a Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor. Virgil Cioromela Nr. 2889. 10 ani de la moartea eroicei luptătoare pentru cauza clasei muncitoare, Elena Pavel De neuitat este şi va fi pentru noi lupta eroică a celor mai buni fii ai clasei muncitoare, care şi-au jertfit viaţa pentru victorie. Printre cei care şi-au dat viaţa în lupta împotrivă jugului burghezo-moşieresc şi a fascismului antonescian, se numără şi vajnica luptătoare, Elena Pavel. Elena Pavel a fost fiica învăţătorului Ion Sârbu. încă din copilărie ea cunoaşte viaţa plină de lipsuri şi greutăţi aoamenilor muncii, ea însăşi făcând parte dintr’o familie numeroasă.In casa tatălui său veneau muncitori, ţărani şi intelectuali pentru a găsi Îndreptar şi sprijin. Din cauza ideilor sale înaintate, Ion Sârbu este scos din învăţământ. Zile dearândul pâinea din casa învăţătorului Sârbu lipsea, dar cărţile şi muzica niciodată. In aceste condiţii a trăit şi s-a dezvoltat Elena Sârbu, care mai târziu se căsătoreşte cu ceferistul Pavel. Condiţiile acestea grele au făcut-o pe Elena ca de mică să-şi dea seama de nedreptăţile şi fărădelegile regimului de cruntă asuprire. Fiind o fire sârguincioasă şi inteligentă, cu toate greutăţile materiale absolveşte liceul de fete, după care pleacă la Iaşi la facultatea de medicină. Trecând prin multe lipsuri materiale şi dându-şi seama de nedreptăţile ce se fac oamenilor muncii de către odiosul regim burghezomoşieresc, cinstită şi cu sufletul deschis a intrat în mişcarea tineretului antifascist, în rândurile căruia se antrenează şi devine o activistă devotată şi consecventă în lupta pentru eliberarea clasei muncitoare. Astfel, în urma activităţii pe care o duce, fiind insuficient de experimentată în lupta ilegală a partidului, ea cade la etatea de 29 de ani în mâinile călăilor siguranţei care, după ce-o supun la chinuri groaznice, o condamnă la 4 ani închisoare pe care li face la Dumbrăveni. După anii de închisoare, întreaga ei viaţă este o înotă mai aprigă, mai înverşunată şi mai eroică împotriva curentului legionar şi împotriva pregătirii şi deslănţuirii războiului fascisto-antonescian pornit împotriva paşnicului popor sovietic. In focul acestei lupte, în vara anului 1942 Elena Pavel este din nou arestată de siguranţa antonesciană şi de astă dată e condamnată la 20 de ani temniţă grea. In iunie 1943 este trimisă cu alte deţinute la închisoarea din Mislea, dar sunt oprite in drum la Piteşti, unde se va sfârşi viaţa comunistei Elena Pavel, luptătoare pentru libertate şi o viaţă mai bună a clasei muncitoare. Una din dureroasele amintiri la care am asistat, este ziua de 1 August 1943. Era o Duminică liniştită, calmă în viaţa de chinuri şi suferinţe a închisorii din Ploeşti. Deodată însă liniştea a fost întreruptă de ţipătul sinistru al sirenelor care anunţau alarma primului bombardament angloamerican. La strigătele deţinuţilor vin paznicii închisorii, dar nu pentru a le da drumul spre adăposturi, care dealtfel nici nu existau pentru deţinuţi, ci cu un cinism banditesc ei verifică şi întăresc mai solid zăvoarele celulelor. Bombardamentul aerian şi antiaerian se intensifică tot mai mult. Panica deţinuţilor creşte. Un avion american cu 4 motoare e lovit şi se prăbuşeşte peste clădirea închisorii, secţia femei. Femeile rămase în viaţă, înnebunite de groaza incendiului ce se întindea totmai mistuitor, sar la gratii, se agaţă de ele, cer ajutor, însă totul e în radar. Totul este încuiat şi ferecat. Gardienii sunt ascunşi pe undeva. Astfel au ars de vii 64 femei, printre care şi Elena Pavel,luptătoarea dârzăpentru libertatea clasei muncitoare şi cucerirea unei vieţi fericite. Trupul Elenei Pavel a fost mistuit de flăcări, dar jertfa ei dorul ei de libertate şi consecvenţa în luptă trăesc în inimile noastre, ne sunt înalte pilde de eroism în lupta de zi cu zi, sub conducerea partidului nostru iubit. Ideile scumpe pentru care s-a jertfit Elena Pavel sunt astăzi realităţi în ţara noastră. Şcoli, universităţi, case de odihnă şi o viaţă fericită sunt asigurate tineretului patriei noastre, care este educat de partid în spiritul patriotismului socialist, pentru a fi un luptător activ pentru pace şi prietenie între popoare, însăşi măreaţa sărbătoare a tineretului lumii, Festivalul Mondial al Tineretului şi studenţilor, constitue un fapt grăitor în această direcţie. Cu amintirea neştearsă a eroilor clasei muncitoare ca Elena Pavel, având exemplele măreţe ale Comsomolului leninist-stalinist şi sub conducerea şi îndrumarea partidului nostru, tineretul din patria noastră luptă cu avânt sporit pentru triumful deplin al ideilor pentru care s’a jertfit Elena Pavel. Vasile Șerbănescu activist al Comitetului regional de partid Stalin hi preajma îndeplinirii angajamentelor Utemistul Ilea Candin, conducătorul brigăzii a 8-a de tineret, brigadă fruntaşă în producţie din sectorul de turnătorie-fontă al Atelierelor Automotoare C.F.R. din Oraşul Stalin, se opri o clipă din bicrul său la cuptorul cubilou. Cu o mişcare grăbită îşi mută ochelarii apărători din faţa ochilor, r pe fruntea-i lată, apoi cu dosul palmei îşi şterse câteva mărgele de sudoare care i se prelingeau pe obraji. îşi roti privirile prin impunătoarea hală în care lucrau sute de muncitori ca şi el, unii topitori, alţii modelari. Hala aceasta îi devenise nespus de dragă. Ii place să muncească şi ştie să conducă brigada cu pricepere. Nu departe de el, lucrau de zor încă vreo câţiva tineri. Iată-i lângă cuptorul cubilou, pe utemiştii Gheorghe Morogan şi Nicolae Ungureanu, acesta din urmă stahanovist. Alături lucrând de zor se afla şi utemistul Ioan Dăneţ. „Brigada mea numără 8 tineri, toţi unul şi unul. Buni băieţi“, îşi spune Ilea Candin. Şi-a adus aminte cum nu de mult, într-o şedinţă de tineret ţinută cu întreaga brigadă, şi-au luat angajamente în cinstea zilei de 23 August şi a Festivalului Mondial. — Din cinstea lui 23 August şi a Festivalului Mondial ne vom strădui să nu avem nicio şarjă rebut la fontă lichidă, să depăşim planul de producţie pe luna Iulie şi să facem şi cât mai multe economii“, întrecerea socialistă i-a însufleţit pe toţi. Angajamentele luate au devenit fapte. ★ Aruncând şi ultimele bucăţi de fontă în cuptorul încins, în interiorul căruia se putea vedea fonta topită, incandescentă, Ioan Dăneţ se apropie de Ilea Candin, conducătorul brigăzii lor. — „Pun rămăşag că ştiu la ce ţi-i gândul! — îi spuse el. Te gândeşti şi-ţi faci socoteala dacă vom birui cu angajamentele luate pentru Festival. Băieţii noştri au muncit bine, asta o ştii şi tu măi Ilea, doar nu degeaba în luna aceasta până în 27 n’am avut nicio şarjă de fontă rebut iar planul de producţie al întregii brigăzi a fost depăşit cu 25 la sută. Noi dăm acum şarje în contul zilei de 23 August“. Aceste cuvinte, Ioan Dăneţ, tânărul brigadier, turnător de fontă le spuse cu mândrie, în timp ce faţa i se lumină de un zâmbet. „Ai câştigat rămăşagul, măi ortace. Ştiai la ce mă gândesc“. — Rostind aceste cuvinte Ilea Candin îl bătu pe tovarășul său din brigadă cu palma pe umăr. „Dar acum să mergem să dăm bătaie mai departe, căci timpul de muncă nu s’a terminat, iar planul nu suferă întârzieri“. Brigada a mai făcut și economii însemnate la box și fontă. Deasemeni, timpul de reparare a cuptoarelor rotative-cu birou a fost redus în medie cu 3—4 ore. Aplicarea metodelor înaintate de muncă, Voroşin, Cotlear, şi iniţiativa pentru cel mai curat şi organizat loc de muncă, a contribuit la obţinerea acestor succese. ★ In hala mare a turnătoriei munca se desfăşoară cu avânt. Cuptoarele duduie sub acţiunea focului. Ciocanele cu care se bătătoreşte nisipul în forme pentru modelare, lucrează intens şi fac un zgomot asurzitor. ----E cald. Zăpuşeala zilei de Iulie se adaugă căldurii ce domneşte în uriaşa hală. Dar acest lucru nu împiedică sutele de muncitori să-şi desfăşoare munca în întrecerea socialistă cu şi mai multă însufleţire. Pe dreapta imediat, se pot vedea aranjate numeroase forme din lemn în care se toarnă nisip şi se bătătoreşte, pentru a se turna apoi fonta. Aplecaţi deasupra formelor din nisip, lucrează numeroşi tineri. Iată-i de pildă, pe Constantin Olaru, conducătorul brigăzii de calitate Nr. 20 a tineretului, şi pe utemiştii Dumitru Chirilă, Gheorghe Gheţi şi alţii, lucrând de zor şi cu multă atenţie la presarea formelor din nisip. „întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August şi a Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie — spune utemistul Constantin Olaru — a făcut ca munca în cadrul brigăzii noastre să se desfăşoare mai cu spor. Planul de producţie până la 27 ale lunii l-am depăşit cu 80 la sută. Rebuturile au fost şi ele reduse cu 20 la sută peste sarcina de plan. La 25 iulie, când a fost organizat schimbul de onoare închinat celui de al XI-lea Congres Mondial al Tineretului, tinerii din brigada mea au reuşit să-şi depăşească norma cu 90 la sută, făcând şi importante economii. Acest fapt ne-a fost un puternic stimulent în munca de zi cu zi“. — „La Atelierele Automotoare C.F.R. din Oraşul Stalin — ne spune cu mândrie în glas secretarul organizaţiei de bază U.T.M., tov. Traian Guţă, — există peste 32 de brigăzi de tineret dintre care numeroase sunt brigăzi de calitate, de producţie, brigăzi complexe de economii şi altele. Ele au fost angrenate într-o însufleţită activitate în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August şi a Festivalului“. Iată de pildă, cea mai buna brigadă de tineri tinichigii din sectorul de vagoane. Brigada aceasta care este condusă cu multă pricepere de tânărul utemist stahanovist Constantin Siboiu, a realizat succese frumoase în muncă. Tinerii, în cinstea Festivalului au montat prin muncă voluntară, numai din materialele economisite, un vagon pe două osii, având și alte realizări importante. La fel, o brigadă fruntaşă în întrecerea socialistă din cadrul atelierelor, este şi brigada de tineret a electricienilor, condusă de tov. Gheorghe Bunică. După programul de lucru ei fac cu multă dragoste muncă voluntară, montând instalaţiile electrice la noile construcţii din parcul de cultură şi odihnă din cartierul uzinelor de tractoare. Iosif Gajda