Drum Nou, ianuarie 1958 (Anul 15, nr. 4057-4081)
1958-01-03 / nr. 4057
AM HOI-CH BUCURIE „ ... Mînaţi măi flăcăi!“ (Urmare din pag. la) Sînt azi pentru noi o fată / Tuturor le spunem frate / La mulţi ani şi sănătate! / Nu vă lăsaţi măi flăcăi,„ Minaţi măi... hăi”. Spre zori, comesenii se simţeau cum nu se poate mai bine, toţi flind cu chef. Apa de struguraşi de la Tîrnave, înveselise deopotrivă inimile tuturora, aducînd zîmbete pe buze şi mare chef de vorbă. ..Odată pe an îi Anul Nou” grăia cite unul. Ceteraşii, care goliseră însetaţi cîteva clondire rotunjoare, ziceau drăceşte din instrumentele lor melodii plăcute şi săltăreţe. Ei treceau din valsul legănat şi uşor, în ceardaşul înfocat şi iute şi terminau într-o veselă „fagărăşană” sau într-un dans mai din zilele noastre. In vîrtejul jocului se prinseseră lingă perechile mai tinerele, care se învîrteau fără pic de hodină, tipografii mai vîrstnici ce dănţuiau cu nevestele lor sau mă rog... cu ale altora. Meşterul maşinist loan Stinghe, invitase pe tînăra montatoare Margareta şi dansau de-ţi era mai mare dragul să-i priveşti. Sub pălăriuţa „japoneză” de carton colorat, ochii negri ai fetei luceau jucăuşi ca doi năsturaşi Bătrînul tipograf îşi împinsese spre ceafă tichia de „husar”, tot din carton, şi trăgea cu ochiul la saxofonistul voinic ce-şi umfla obrajii împingînd aerul în instrument. „Zi că-i zici bine...” Linotipistul Ionică Negrea se înlănţuise în dans cu o tînără legătoreasă, căreia îi tot şoptea vorbe tainice la ureche, la auzul cărora, fetişcana rîdea arătîndu-şi mărgelele albe ale dinţilor. In ăst răstimp, în sala mare, unii oaspeţi mai mîncăcioşi, se îndestulau cu fripturi şi sarmale aburiuide, ce îndată cereau să fie udate... Pe scenă, lîngă brăduţul încărcat cu „zăpadă“ şi daruri, sau alături de homarul negru, suit pe o casă s-au adunat vreo cuiva. A venit fotograful şi vor să se pozeze. „Acum zboară păsărică! Hon! Gata“. Şi toţi sînt prinşi cît ai clipi, în aceeaşi poză, îmbrăţişaţi plini de voioşie. ... Şi pînă-n zori a ţinut petrecerea şi voia bună. Vorba acelui tipograf: „Odat’ pe an îi Anul Nou. Şi cînd o fi rău numa' aşa să ne fie...“ I. G. Veselie şi voie bună împreună cu familiile lor constructorii de tractoare au întîmpinat noul an în spaţioasa lor cantină din incinta clubului. Bunăvoia şi veselia caracteristică zilelor de sărbătoare n-au lipsit nici de asta-dată. Cu acest prilej, cei prezenţi se felicitau reciproc „La mulţi ani”, „Noroc“, închinînd pahare cu vin pentru sănătate şi prosperitate, pentru fericirea lor. Din cînd în cînd, prinşi în hore şi în sîrbe, ei săltau sprinten în ritmul orchestrei. Motivele de bucurie şi veselie n-au lipsit căci constructorii de tractoare au sărbătorit nu numai încheierea unui an calendaristic ci totodată şi bilanţul bogat al realizărilor lor. Ei se mîndresc şi pe bună dreptate, cu cele 100.000 de tractoare (socotite în tractoare convenţionale de 15 C.P.) construite pînă acum precum şi ca importantele modernizări aduse tractorului romînesc. Printre cei de faţă la încheierea unui an şi începutul altuia, erau: directorul general Virgil Actarian, strungarul Crăciun Craioveanu, maistrul turnător Gh. Oaneca, vopsitorul Dumitru Morăraş, ing. Alexandru Tripşa, tehnologul inovator Constantin Batista, tînărul oţelar Florea Dalca, strungăriţa Ana Bere, chet şi alţii. Mulţi dintre fruntaşii în producţie prezenţi la întîmpinarea noului an, au fost felicitaţi în repetate rînduri de tovarăşii lor de lucru, de conducerea uzinei, pentru succesele lor deosebite, obţinute la locul de muncă. Astfel urările nu mai conteneau, răsplătite de fiecare dată prin ropote de aplauze. Sărbătorind la un loc încheierea a încă unui an bogat în roade, constructorii de tractoare au avut prilejul să cimenteze relaţiile prieteneşti din cadrul uzinei, manifestîndu-şi în acelaşi timp recunoştinţa faţa de viaţa nouă pe care şi-o clădesc. Trecînd pragul noului an, ei sînt hotărîţi ca şi de acum înainte să-şi aducă contribuţia la îmflorirea patriei, la bunăstarea poporului. Muzica, dansul, mesele încărcate cu bucate şi tradiţionalele ciocniri de pahare, au întreţinut buna dispoziţie a oaspeţilor pînă-n zorii primei zile a noului an. N. N. OniscoLu ia fioBaaif dinteatru E obiceiul ca in timp ce pe întuneric ceasornicul bate ultimele clipe ale anului ce se încheie, fiecare să rostească în gînd o dorinţă pentru noul an. Strînse buchet, acestor gînduri li s-ar putea atribui semnificaţia unui program colectiv, semnificaţia unui simbol. Pentru studenţii Institutului politehnic din Oraşul Stalin, aduse „la acelaşi numitor”, gîndurile către anul cel nou, se sintetizează în cuvintele: Pace, învăţătură rodnică, sau în cazul că studentul se află în ultimul an de studiu, diploma de inginer. Intr-una din sălile institutului unde studenţii au petrecut cu entuziasmul şi voioşia, caracteristică lor revelionul 1957—1958, am întîlnit cîţiva vechi prieteni sau am făcut cunoştinţe noi. Substituindu-mă — cu consimţămîntul lor — noului an, am întrebat pe cîţiva, cu privire la dorinţele rostite în gînd atunci cmd lumina a marcat hotarul dintre ani. — Vreau în primul rînd să fie pace. Vreau să obţin la învăţătură rezultate cel puţin tot atît de bune ca şi în anul 1957 — ne-a spus tov. Toma Parasiie, student în anul IV. — Acest revelion este primul revelion studenţesc pe care-l petrec, înainte de a veni la institut am fost lăcătuş în uzinele „Vasile Tudose" din Colibaş. Aşi vrea ca în 1958 să-mi pot achita — măcar în mică măsură — prin succese la învăţătură, datoria pe care o am faţă de partid, pentru că îmi creează posibilităţi de studiu la care altădată nici nu aş fi putut visa. Aceasta este dorinţa tânărului Emilian Popescu din anul I mecanică. Studentul coreean Rim The Jun din anul V ne spune că dorinţa sa este să se întoarcă în patrie cu diploma de inginer. Scrisorile primite din îndepărtata sa ţară îl anunţă că este aşteptat de sarcini multiple. Coreea are nevoie de ingineri buni şi cît mai mulţi. Anul 1958 s-ar putea spune că aduce în tolbă diploma de inginer pentru foarte mulţi studenţi. Printre ei se numără şi tovarăşii Aurel Gogor, sau Ion Petrescu. Studentul albanez Reramixhi Thoama din anul II silvicultură, sau chinezoaica Ceao Li Kuan venită din îndepărtatul Kanton, asemeni coreencii Li Dog Hoa — rebotezată de colegii romîni şi maghiari Mirika — student din diferite părţi ale lumii, asemeni sutelor şi miilor de studenţi romîni, maghiari sau germani şi-au rostit in pragul noului an, dorinţa tinereţii avîntate, dorinţa de realizări noi puse în slujba oamenilor. — Vrem să fie pace şi să învăţăm mai bine. Vrem să fim ingineri talentaţi şi pricepuţi! Şi fără îndoială că atunci cînd au gîndit astfel, ei aveau trează în minte conştiinţa datoriei pe care o au faţă de oamenii muncii, faţă de poporul care-i aşteaptă. D. DRAGAN Dansul a fost din plin gustat de studenţii care au petrecut revelionul la Institut. Pentru 1958 urările sunt reciproce. IN CLIŞEU: Tov. Gheorghe Nitescu, rector al Institutului politehnic la mijlocul unui grup de studenți în primele ceasuri ale noului an. în oraşul Rîşnov Oamenii muncii din oraşul Rîşnov, au încheiat anul 1957 cu importante succese în muncă. Planul de producţie pe anul 1957 a fost îndeplinit de toate întreprinderile din oraş. Majoritatea salariaţilor Fabricii de scule care nu şi-au petrecut revelionul în familie, la prieteni sau la restaurant, n-au avut nimic de regretat. Ei şi familiile lor au păşit in anul 1958 cu aceeaşi voioşie plină de optimism, în frumoasa şi încăpătoarea sală a fabricii, proaspăt renovată. Atît în cinstea noului an, cît şi pentru izbînzile obţinute în producţie, invitaţii la revelion, au ciocnit paharele cu vin, urîndu-şi sănătate, fericire, ani muri şi noi succese. înainte cu cîteva minute de sosirea noului an, tov. Damian Zaharcişin, secretar al corintetului orăşenesc de partid şi tov. Miron Gurgui, directorul fabricii, au transmis harnicilor muncitori urări de bine, felicitîndu-i totodată pentru realizările obţinute in cursul anului 1957. Apoi, petrecerea şi veselia cu mult belşug la masă, a continuat pînă dimineaţa ... I. TERTEA, coresp. IN CLIȘEU, O scenă din grandioasa realizare a cinematografiei sovietice, „Don Quijotte*", care se uflează la cinematograful „Popular“ din Orașul Stalin. WKAff „Ce spun tovarăşii de la revizia de vagoane C.F.R.“ La rubrica „Ne scriu corespondenţii şi cititorii despre aşa-zise probleme mărunte” din ziarul nr. 4039 a apărut o notă critică referitoare la modul defectuos în care funcţionează cursa C.F.R. nr. 4325 pe distanţa Oraşul Stalin-Codlea. In urma cercetărilor făcute, s-a constatat că cele cuprinse în notă, corespund adevărului. Pentru remedierea acestor lipsuri, vagoanelecorespunzătoare, din care se forma garnitura respectiva, au fost retrase din circulaţie. Pentru faptul că nu au verificat felul cum funcţionează caloriferele, şefii de tură Oprea Crăciun, Dănilă Baciu şi Gh. Nan, au fost sancţionaţi. „Inovatorul“ unei noi ramuri de sport Aşa se intitula nota critică apărută în nr. 4025 din 26 noiembrie al ziarului „Drum nou”, referitoare la atitudinea şoferului Gh. Boghici, care în ziua de 12 noiembrie, circulînd pe linia „Steagul Roşu” nu a oprit reglementar în staţie, provocînd nemulţumirea publicului. Cercetînd cele sezisate, conducerea I.R.T.A. Oraşul Stalin ne răspunde că cele arătate corespund realităţii, fapt pentru care, şoferul, fiind la prima abatere, a fost sancţionat cu mustrare scrisă. Cind unul şi cu unul nu valorează decit zero Analizînd cele arătate în nota mititică apărută în nr. 3039 din 12 decembrie referitoare la situaţia căminului cultural din comuna Porumbacul de Jos, secţiunea de învaţămînt şi cultură a sfatului popular raional Sibiu, arată că din partea acesteia a existat preocupare, însă vina o poartă sfatul popular comunal. Deşi Porumbacul de Jos este o comună cu posibilităţi economice mai mari decit alte comune unde au fost construite cămine culturale, din vina sfatului popular (preşedinte Aurel Văcaru), aici nu sa întreprins nimic. Pentru a remedia oarecum această situaţie, s-a dat spre folosinţă o sală din localul şcolii, unde să se desfăşoare activitatea culturală, atrăgînduse toată atenţia preşedintelui sfatului popular, să dea un ajutor mai mare acestei probleme. Cursuri pentru femei In comuna Jidvei, şi satele aparţinătoare, CSpilna de Jos şi Feisa din raionul Tîrnăveni, s-a deschis un curs politic pentru femei. La curs participă atît femeile romînce cît şi cele germane. Pentru a face mai accesibilă înţelegerea lecţiilor, pentru femeile germane lecțiile sunt predate în limba germană. . «unf euntare: INFORMAŢIE PRIVIND EXPERŢII CONTABILI Secţiunea financiară a sfatului popular al regiunii Stalin, aduce la cunoştinţa celor interesaţi că, înscrierile la examenul pentru atribuirea calităţii de expert contabil prevăzut de art. 6 din Decretul nr. 434/1957, se vor face pînă la data de 25 ianuarie 1958. Informații detailate privind modul de întocmire a cererii, actele necesare înscrierii, se vor ■putea cere de la secţiunea financiară a sfatului popular al oraşului sau raionului pe teritoriul caruia domiciliază cel interesat, unde se va putea consulta și programa analitică pentru examenul de expert contabil. VIZITAT! RESTAURANTUL -j/i&gvuyBaAle UI [HOTELULUI „CARPAT! // S/ARO/t** OSt c&pnfura, C1U P P On/! PT * * MATERIALE SUPERIOAPE Go»*“' GRĂTAR SPIC/Ai BĂUTURI ANSB