Drum Nou, iulie 1967 (Anul 24, nr. 6997-7022)
1967-07-22 / nr. 7015
BIBLjüV-XA centra SIBIU Profetari din toate ţările, uniţi-vat rum nou orgasm comuniumi regional brașov il p.c.r. $i un simihii popular recohai ANUL XXIV Nr. 7015 SIHRATA 22 IULIE 1967 4 pagini 25 bani Li Fibrici de stofe Braşov au început probele tehnologice la această maşină de uscat stofe. Noul utilaj asigură uscarea a 5.000 m.p. stofe în 8 ore. Foto : O. ROATIST DIRIGINTELE DE ŞANTIER Ancheta ■ Despre nişte diriginţi care nu sunt de... şantier ■ Abecedarul necunoscut ■ Unul cu sapa, patru cu mapa V Cine trebuie să fie primul constructor Ce este dirigintele , de şantier ? Pentru cei nefamiliarizaţi cu munca din domeniul investiţiilor e util să lămurim noţiunea de la bun început. Din momentul cînd se desenează „pe viu“ contururile unei construcţii şi pînă la predarea ei, la cheie beneficiarului, dirigintele de şantier este cel care controlează execuţia, verifică respectarea documentaţiei, acordă constructorului asistenţa tehnică cerută de organizarea de şantier... Cu acestea n-am precizat, desigur, decît cîteva din atribuţiile dirigintelui. Metaforic el trebuie văzut ca o diagramă care consemnează riguros pulsul execuţiei investiţiei, cu toate variabilele ei, dar şi un catalizator al acestui puls. Şi acum să trecem la datele concrete ale anchetei noastre. Ne aflăm la Sibiu. Există în acest oraş, în prezent, peste 100 de şantiere. Diriginţi ? — Aproximativ 25, certifică tov. CH. STANCUIESCU, inspector şef la Filiala Băncii de investiţii. La prima vedere numărul pare mic. Cei 25 de diriginţi răspund însă de câte 2—3 şantiere. La aceştia se adaugă şi serviciile de investiţii ale beneficiarilor, care n-au mai angajat special din om şi fac ele însele activitatea de dirigenţie. Aici, la filială, am aflat apoi care este paradoxul funcţiei de diriginte, pe şantierele din Sibiu. Despre ce-i vorba ? Prin însăşi raţiunea lui de a fi, dirigintele trebuie să-şi desfăşoare nemijlocit activitatea pe şantier. — Aşa trebuie, observă Iov. STANCULESCU. Dar se petrec pe unele şantiere fenomene contrare. Diriginţii nu stau pe şantier, alteori sunt folosiţi la activităţi străine scopului pentru care sunt plătiţi (N.R. — de reţinut însă că salariul dirigintelui este „cotă parte“ din valoarea investiţiei respective)... Aceste fenomene le-am constatat şi noi „pe viu“ la şantierele întreprinderii comunale, întreprinderii de transporturi, întreprinderii hoteluri şi restaurante, ai căror diriginţi sunt: Ion Pinciu, Teodor Cornea, Iosif Cecan, Ecaterina Zeiger, Ion Stan şi alţii. Un prim fapt neavenit din activitatea acestor diriginţi : constructorul lucrează ,10 ore pe zi. Ei numai 8 (?!?). Un alt exemplu : Cei 5 diriginţi ai întreprinderii de electricitate, numai jumătate din timpul de muncă dintr-o lună şi-l cheltuiesc pe şantier. Beneficiarul, încâlcind legislaţia, îl foloseşte în alte activităţi. S-a relevat în itinerariul anchetei noastre şi un alt aspect. Mai mulţi beneficiari au angajat diriginţi cu o jumătate de normă, care sunt salariaţi permanenţi la alte instituţii. De pildă, C.C.A. Braşov are un şantier în Sibiu. Ca diriginte a fost angajat Konrad Goebbel, care e de fapt salariat permanent la Filiala din Sibiu a I.P.R.A.N. Pe şantierul muzeului Brukenthal este diriginte Gh. Gologan, de asemenea, salariat la I.P.R.A.N., iar dirigintele şantierului fabricii „Record“, Ernest Zay, este angajatul permanent al uzinei, „Independenţa“. Cît, timp afectează zilnic aceştia, şantierelor de unde primesc lunar un salariu de circa 1.000 lei ? Nu mai mult de 0,5—1,5 ore. Constructorul încheie ziua de lucru la orele 17, iar aceşti diriginţi pot veni pe şantier doar în jurul orelor 16. Consecinţe ? — Dirigintele are, între altele, şi obligaţia de a consemna în documentele de şantier mersul lucrărilor, precizează inspectorul şef al Filialei Băncii de Investiţii. Dar pe şantierele ai căror diriginţi au fost amintiţi, nici cele mai simple acte de evidenţă primară — procese-verbale de începerea lucrărilor — n-au fost întocmite. Nu mai vorbim de evidenţa datelor privind documentaţia contractării execuţiei şi decontarea lucrărilor de construcţii-montaj. Aceasta, fie că nu e ţinută, fie că e întocmită cu confuzii. In ce priveşte activitatea concretă, de urmărire şi control a execuţiei este, credem, exclus orice comentariu. Să ne referim şi la o altă obligaţie a dirigintelui. Instrucţiunile C.S.C.A.S. — regulament de funcţionare pentru oricare diriginte — stipulează că diriginţii trebuie să colaboreze la întocmirea cărţii construcţiilor şi a fişelor tehnice, să ţină la zi carnetele tehnice de şantier. La acest Capitol activitatea multor diriginţi e aproape nulă. Este cazul, diriginţilor şantierelor fabricii „Record“, întreprinderii hoteluri- Anchetă realizată de : L. CIUTACU (Continuare în pag. a 2-a) economica în pagina a 2-a . O cerință de maximă urgență: Terminarea amenajărilor pentru irigaţii In pagina a 3-a : DRUM NOU vă informează ... NU DEGEABA V-AM CĂLCAT PRAGUL Avem destul de des ocazia să vizităm instituţiile sanitare din regiune şi să constatăm un nivel ridicat al grijii pentru sănătatea oamenilor muncii, pentru buna administrare a unităţilor. Dar nu se poate spune că şi în acest domeniu de activitate nu se ivesc neajunsuri, lipsuri, care dacă nu sunt remediate la timp creează greutăţi în muncă, dificultăţi — uneori destul de serioase — bolnavilor. In urmă cu cîteva zile a avut loc, la Consiliul local al U.G.S.R. din Braşov, o consfătuire privind controlul obştesc în instituţiile sanitare. Am reţinut cele spuse de dr. Gh. Măieruţiu, directorul spitalului unificat nr. 2, care a reliefat ajutorul primit din partea comisiilor de control obştesc şi interesul depus de conducerea spitalului pentru rezolvarea operativă a propunerilor făcute. „Ar fi bine — spunea dr. Măieruţiu — să se facă mai des şi cît mai amănunţit acest control“. Sunt însă destul de multe locuri unde ajutorul echipelor de control obştesc nu e suficient înţeles şi, ca urmare, nici medicii chemaţi să participe la controale nu-şi fac datoria, nici semnalările controlului obştesc nu sunt analizate şi soluţionate cu grijă. Aşa se face că o serie de situaţii constatate în mod repetat rămîn de luni de zile nerezolvate. La secţia dermato-venerice a Spitalului unificat nr. 1 din Braşov, policlinica nu are o sală de aşteptare pentru bărbaţi. Mobilierul e vechi, impropriu, ca şi în sala de tratamente a ION STRAJAN şi ION MARTON, membri în Biroul executiv al Consiliului regional U.G.S.R. Braşov (Continuare în pag. 1 2-a) nu se obstesc ni V Carnet de scriitor: Estetica satului contemporan Nişte treburi legate de documentrea literară, m-au dus zilele acestea prin Idcuri ale regiunii noastre, pe unde am mai umblat cu ani în urmă cu statornicie sau pe unde am fost doarim trecere. Ceea ce m-a impresionat este modul în care unele localităţi fac paşi repezi spre oraş. Şi bucuria îţi,este cuatât mai mare cînd constaţi acest lucru, cu cît ştii că nu este vorba de ceva întâmplător, ci de un proces conştient care urmează drumul politicii înţelepte a partidului şi statuluinostru, privitor la ridicarea permanentă a orizontului, cultural şi material al satului contemporan. „Urbanizarea satelor“ devine pe zi ce trece o realitate mai actuală. Sînt de multe ori suficienţi cîţiva ani ca această urbanizare sa se întîmple şi tu să nu mai poţi lega prezentul de amintiri. De exemplu, Rupea O ştiu cum arăta cu 11 ani în urma şî am urmărit de-a lungul anilor evoluţia acestei localităţi. Era sat, oraş ? Ru ION TOPOLOG (Continuare în pag. a 2-a) înapoierea in capitala A TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER Vineri după-amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Haga, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care a făcut o vizită oficială în Olanda, la invitaţia guvernului acestei ţări. In timpul vizitei, premierul român a fost însoţit de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Angelo Miculescu, prim-vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii, George Elian, ambasadorul României la Haga, de consilieri şi experţi. La sosire, pe aeroportul Băneasa erau prezenţi tovarăşii Gheorghe A.postol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Ilie Verdeţ, Petre Blajovici, Roman Moldovan, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, şi membri ai guvernului. Au fost de faţă D. H. Vischer, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Irlandei la București, și membrii ambasadei. COMUNICAT cu privire la vizita in Olanda a preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer La invitaţia guvernului olandez, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, au făcut o vizită oficială în Olanda între 17 şi 21 iulie 1967. Invitaţia a fost făcută cu prilejul vizitei în România în cursul lunii ianuarie a acestui an, a ministrului olandez al afacerilor externe, J. M. A. H. Luns. Preşedintele Consiliului de Miniştri şi ministrul afacerilor externe au fost primiţi la Palatul Soesdijk de către Majestatea Sa Regina, care i-a reţinut la dejun. Preşedintele Consiliului de Miniştri şi ministrul afacerilor externe au făcut vizite primului ministru al Olandei şi preşedinţilor Primei şi celei de a doua Camere ale Statelor Generale. Cu ocazia vizitei în oraşul Amsterdam, preşedintele Consiliului de Miniştri al României a depus o Coroană la Monumentul Naţional în memoria morţilor din cel de-al doilea război mondial, în cursul şederii lor în Olanda, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, au vizitat lucrări de amenajări hidraulice şi poldere, precum şi unele întreprinderi industriale olandeze. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, au avut convorbiri cu primul ministru al Olandei, Piet de Jong, şi cu ministrul afacerilor externe, Joseph Luns, cu privire la dezvoltarea relaţiilor româno-olandeze şi la (Continuare în pag. a 4-a) Jurnal de campanie Pe întreg cuprinsul raionului Mediaş, ca şi în celelalte raioane din regiune, griul a ajuns la maturitate şi trebuie recoltat de urgenţă. Deşi, la Mediaş, datorită îndeosebi condiţiilor climatice, recoltatul orzului şi griului a început mai devreme decît în alte raioane, rezultatele înregistrate pnă în prezent nu sînt pe măsura forţelor şi posibilităţilor existente. Secerişul orzului, bunăoară, a început cu mai bine de două săptămîni,în urmă şi nu s-a terminat nici în prezent, iar în ceea ce priveşte treierişul, în unele unităţi nici n-a început. Sute de clăi cu snopi de orz se găsesc încă înşiruite pe mirişti, fără a fi transportate în stoguri la aici. Vineri dimineaţa se mai găsea netreierat orzul de pe o suprafaţă de peste 500 hectare. Sunt necesare măsuri urgente, pentru ca în maximum două zile toţi snopii de orz să fie transportaţi la arii şi treieraţi, continuîndu-se apoi cu treierişul griului. Pe o suprafaţă de peste 1.000 hectare orzul a fost recoltat cu combinele. Dar în timp ce producţia de boabe a fost transportată la magazii, paiele au rămas în multe locuri pe mirişti, împiedicînd executarea arăturilor. O bună parte din presele mecanice ale S.M.T. Tîrnava lucrează zilnic la balotat paie (în ziua de 20 iulie, două stăteau în curtea S.M.T.) însă nu dovedesc strîngerea urgentă a acestui produs. De aceea e necesar să fie mobilizat și un număr corespunzător de cooperatori, care să lucreze manual la strînsul şi transportatul paielor, în vederea eliberării de urgenţă a terenului. In raion, griul ocupă o suprafaţă mult mai mare decît orzul. Ca atare, la recoltat e necesar un volum sporit de muncă. Recolta de pe întreaga suprafaţă trebuie adunată în numai cîteva zile, pentru că orice întîrziere se soldează cu pierderi. Faptul că pînă vineri dimineaţa, din cele peste 12.000 hectare cultivate cu grîu-secară, s-a strîns recolta de pe numai 482 hectare (deşi lucrarea a început de o săptămînă) dovedeşte ritmul nepermis de lent în care se desfăşoară secerişul. Care sînt cauzele întîrzierii în unele locuri a recoltatului griului şi ce trebuie făcut pentru urgentarea acestei lucrări ? În unele unităţi s-a aşteptat şi se mai aşteaptă ca grîul să ajungă la maturitate deplină, pentru a fi recoltat numai cu combina. Indicaţia consiliului agricol regional, dată din timp, recomandă începerea secerişului atunci cînd griul a dat în pîrgă, utilizînd toate mijloacele existente. Or, în raionul Mediaş, această indicaţie n-a prea fost respectată. Iată şi cîteva exemple. „Recoltatul orzului pe cele 80 hectare planificate i-am terminat , iar în ziua de 19 iulie am început recoltatul griului, ne-a declarat ing. Grigore Lungu, de la cooperativa agricolă din Bratei, pe care l-am găsit în lanurile de grîu de la „Moara arsă“ unde lucrau trei combine. — Paralel cu combinele sînt folosite şi mijloacele simple — coase şi seceri la recoltat ? . — Astăzi (era joi, 20 iulie) n-avem nici un om la recoltat manual, dar o să mobilizăm un număr de cooperatori ! Intenţia e bună. Insă cînd va fi aplicată ? Grîul nu aşteaptă. Intîrzierea la seceriş şi treieriş se plăteşte scump. In lanul de la „Pietriş“ l-am găsit pe tov. I. Schuster, preşedintele cooperativei agricole din Aţei. „Avem grîu bun — ne-a relatat dînsul. De pe această tarla producţia se ridică la peste 3.200 kg. la hectar“. Dar omul era supărat, pentru că din două combine repartizate de S.M.T. Tîrnava, numai una funcţiona. „Ieri şi azi dimineaţa a funcţionat şi a doua — reluă interlocutorul. Numai ce ne trezim cu vreo trei tovarăşi de la Uzina de reparaţii Sibiu, care au luat tractorul de la combină, spunînd că i-au făcut unele reparaţii şi acum trebuie să-i facă revizia. S-au dus cu el pe drumul Bratdiului, lăsîndu-ne cu combina în lan şi nu s-au mai întors. Dacă mergeţi spre Mediaş şi-i vedeţi spuneţi-le că-i aşteptăm“. Nu i-am văzut, dar sperăm că organele în drept n-o să mai permită nimănui să ia tractoarele de la combine, în plină zi bună de lucru. Nici la Aţei,, recoltatul griului nu a fost început cu toate forţele. Joi, în afară de o combină, doar cîţiva cooperatori se găseau cu coasele îrt lanuri. Vineri dimineaţa, consiliul agricol regional a transmis din nou consiliilor agricole raionale recomandări privind campania, subliniind că grîul a ajuns la maturitate şi e necesar să se folosească la recoltat atît combinele cît şi secerători, coase, seceri, într-un cuvînt toate mijloacele existente. E de aşteptat ca această indicaţie să se aplice întocmai şi în raionul Mediaş. I. BRAGHEŞ MEDIAŞUL se mişcă încet la recoltat OAMENI AI MUNCII DIN AGRICULTURA REGIUNII BRAŞOV ! Grîul a ajuns la maturitate. Depuneţi toate eforturile, utilizaţi toate mijloacele existente, folosiţi din plin fiecare zi, pentru STRÎNGEREA LA TIMP ŞI FĂRĂ PIERDERI A NOII RECOLTE ! In lanurile de grîu ale cooperativei agricole din Bratei, raionul Mediaș. i imm DE-AR ŞTI AESCULAP! să prin mijlocirea medicamentelor, ca să zic, clasice : napotonul, hematodinul, cerebrolismul, carbaxinul, antideprinul, ciclobarbitalul . . . Fireşte, ştiinţa medicală n-a putut sta nepasătoare şi neputincioasă in faţa acestei situaţii alarmante. Trebuia găsit un nou medicament, cu însuşiri deosebite. Şi, în cele din urmă, a fost găsit şi experimentat cu succes. Noul medicament se cheamă voiajolin. In dorinţa de-a face larg cunoscut acest medicament şi, mai cu seamă de-a oferi suferinzilor de astenie date elementare despre modul de administrare a voiajolinului, am solicitat bunăvoinţa Luciei Danciu, oficiantă la ghişeul de mandate al P.T.T.R. Braşov, care foloseşte voiajolinul cu rezultate excepţionale. — La început vă rugăm o precizare : voiajolinul se prezintă sub stare solidă, sau lichidă ? — E solid şi pe roţi.. . — Medicament pe roţi ? ? — Pe patru roţi. — Se ia cu apă ? — Cu benzină, şi din mers, cu media orară de 80 km. — Ciudată doctorie ! Sunteţi amabilă să ne spuneţi modul de obţinere a voiajolinului ? — Eu l-am obţinut cu ardei iute. — Cum? — Luaţi un ardei iute şi vă duceţi la Policlinica nr. 1 din Braşov. Înainte de-a intra la medic, rupeţi vîrful ardeiului şi atingeţi puţin pleoapele de jos. Lacrimile pornesc şiroaie. Aţi obţinut plînsul artificial / Scoateţi batista şi intraţi la medic. Eu am găsit-o înăuntru pe dr. Georgeta Iacob. Lacrimile mele au dat-o gata. Mi-a dat voiajolin . .. — Cu toți ? — Nu. Am primit șapte zile concediu medical, fiind considerată neurastenică, cu manifestări deprimante. Abia acasă am pus concediul pe roți. — Cum ? — Goo, e atît de simplu ! Paşaportul era gata, nu mi-a mai rămas decît să-i spun soțului „Scoate dragă maşina, pune-i benzină, încarcă bagajele. Dacă-i voiajolin, voiaj Să fie" — Şi unde voiajolinaţi 7 zile ? _— Braşov — Berlin — Varşovia şi retur. — Păcat că aveţi doar 7 zile! — Nu-i nimic. Cînd mă întorc, mai stau la ghişeu, cît mai stau, şi iar mă duc la policlinică, după voiajolin. — Tot cu ardei iute? — Na, na, na! Schimb sortimentul. Pling pe bază de hrean. Lacrimile pe bază de hrean sunt mai abundente, și iese voiajolinul mai lung .. O ultimă întrebare : cei care împart voiajolin cum vor .. . plin- Z'? A. SOCACIU De la Aesculap încoace, astenia nervocirculatorie a dat mult de furcă oamenilor şi medicinei. In timpurile noastre moderne această maladie afectează îndeosebi pe cei ce lucrează cu intelectul, printre care cei mai predispuşi bolii sunt, (după toate statisticile), oficiantele de la ghişeele de mandate ale poştei. Istovitoarea trudă intelectuală de a înregistra şi ştampila mandatele a creat din acest loc de muncă cel mai fertil teren pentru neurastenie. Munca cercetătorului, savantului, scriitorului e floare la ureche pe lingă efortul şi suprasolicitarea nervoasă a lucrătoarei de la ghișeul de mandate. Astenia la această categorie de salariați este atît de păcătoasă încît nu poate fi răpit-