Drum Nou, aprilie 1970 (Anul 27, nr. 7849-7874)

1970-04-01 / nr. 7849

rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.C.R. 5­ AL CONSILULUI POPUL­AR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7849 Miercuri, 1 aprilie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi­*!! PREMIERA EA VOiVODENI Şl TELKI După zile schimbătoare, cu ploaie şi lapoviţă, vremea s-a mai aşezat. Brigadierul Bica Şofron, şeful brigăzii a II-a de cîmp, de la C.A.P. Voivodeni, a fost primul care s-a bucurat de această mult-aşteptată schim­bare. Două zile în şir a cer­cetat tarla cu tarla, străbătind în lung şi-n lat tot hotarul. în ziua a treia, gîndurile i s-au împlinit. A constatat că pe o porţiune mai ridicată de teren, de vreo cîteva zeci de hectare, se putea lucra. Seara, la şe­dinţa operativă, pentru planifi­carea muncii, a anunţat că a doua zi va pregăti primele hec­tare de teren şi va începe se­mănatul. Şi s-a ţinut de cuvînt. A semănat, începînd de la vre­mea amiezii, primele 6 hectare de ovăz. Cind am sosit noi, munca era în toi. Agregatul de semă­nat era deservit de mecaniz­a­­torul Laurian Cornea şi coope­ratoarele Viorica Munteanu şi Maria Bica. Conductorii de a­­telaje Gheorghe Aldeş şi Var­­tolomei lup, care asigurau a­­provizionarea cu sămînţă, toc­mai sosiseră cu un nou trans­port. Ceva mai departe, agre­gatele conduse de A. Pleşu şi Simion Ramba executau dis­cuitul ogoarelor de toamnă, în timp ce Ion Grancea adminis­tra îngrășămintele chimice.. în­treaga activitate se desfășura sub directa­­ supraveghere a brigadierului, pe care l-am gă­sit aplecat peste rînduri, efec­­tuînd controlul semănatului. Conştiinciozitatea cu care își îndeplineau sarcinile mecani­zatorii şi cooperatorii este o garanţie în plus că cele 70 hec­tare de ovăz vor fi însămînţate repede, respectîndu-se regulile agrotehnice. La plecare, briga­dierul Bica Şofron ne-a mai dat o veste. Şi la brigada a treia din Ludişor, condusă de N. Bica, s-a început semănatul. Primele seminţe introduse în pămînt au fost cele de orzoaica. Lucrările agricole de primă­vară se desfăşoară cu intensi­tate sporită şi la C.A.P. Teliu. Aici, în afară de faptul că s-a depăşit planul de transportare în cîmp a îngrăşămintelor na­turale, s-a terminat de semă­nat ovăzul şi s-au însămînţat primele 6 hectare cu mac, din 14 prevăzute. Ieri, s-a început şi semănatul sfeclei de zahăr. t Pe suprafeţele zvîntate BUNII GOSPODARI AU ÎNCEPUT INSĂMlNŢĂRILE. URMAŢI-LE EXEMPLUL!­­ Un adevăr stabilit de cercetare şi verificat de practică: Fertilizarea la întîmplare duce la pagubă nu la cîştig! Cooperativele agricole au pri­mit, în acest an, cantităţi sporite de îngrăşăminte chimice. Dar, pen­tru a se obţine creşterile de recol­tă scontate, ele trebuie utilizate cu eficienţă economică maximă. După cum se ştie, în judeţul nostru predomină solurile podzo­lice şi podzolite. Prima condiţie ca plantele cultivate să existe ,în aceste soluri, ca ele să poată fo­losi eficient îngrășămintele, este evacuarea excesului temporar de apă din orizontul radicular. Nu este vorba de evacuarea efectivă a apei din sol, ci de înmaga­­zinarea ei mai în profunzime, pen­tru a fi biologic utilă în momen­tele critice. Aplicarea de îngrășă­minte cu fosfor în cantitate mai mare măreşte rezistenţa plantelor la excesul de umiditate şi duce la o uşoară sporire a producţiei, dar nu rezolvă nici pe departe proble­ma. Solurile în discuţie sunt­ sărace şi în azot. Dar, din motive bine cunoscute, aplicarea unilaterală a azotatului de amoniu nu duce de­cit rareori la mărirea producţiei. Greşeala de a folosi numai azotat de amoniu o fac încă mulţi practi­cieni, fără a se gîndi la lipsa efi­cienţei sale şi la aspectele negati­ve pe care le determină. Spre e­­xemplu, este binecunoscut că bu­ruienile suportă mai bine decit plantele cultivate condiţiile de aci­ditate ridicată. Ca urmare, la în­­grăşarea podzolurilor cu azotat de amoniu, acestea se vor dezvolta excesiv în detrimentul culturilor agricole. Nici îngrăşămintele potasice nu au o eficienţă mai bună cînd sunt aplicate singure. Dimpotrivă, în astfel de condiţii ele măresc nejus­tificat preţul de cost, în schimb, dacă îngrăşămintele azotate, cosma­­tice şi potasice sunt administrate împreună în sol îşi îmbunătăţesc şi îşi măresc reciproc efectul asupra plantei cultivate. Pentru a se ob­ţine o eficienţă economică maxi­mă şi în acest caz trebuie să se ţină seama de anumite consideren­te. Dozele mici, de pildă, nu vor duce la mărirea producţiei, ci mai iutil la satisfacerea „foamei fizio­logice“ a plantelor. Abia după ce aceasta va fi satisfăcută, vor determina, în raport cu cantităţile administrate, creşterea recoltelor medii la hectar. Pentru acest mo­tiv, pe solurile podzolice, cu preci­pitaţii abundente, este necesar să se aplice doze mari de îngrăşămin­te. E MAI AVANTAJOS SA IN­­GRAŞĂM O SUPRAFAŢĂ MAI REDUSĂ, DAR CORECT ŞI REN­TABIL, DECIT TOATĂ SUPRAFA­ŢA INSĂ FĂRĂ RENTABILITATE. Gradul de aprovizionare al so­lului cu elemente fertilizante nu este același pe toate parcelele. El apare cu atît mai diferit, cu cit relieful este mai variat. Din a­­ceasta pricină nimeni nu poate da o formulă generală optimă de în­­grășare. Pentru solurile acide (pod­zolice şi podzolite) putem afirma însă că sistemul de îngrăşare tre­buie să fie complet, adică să se aplice azot, fosfor şi potasiu după ce am aplicat cantitatea de amen­dament potrivit recomandărilor precise făcute pentru fiecare tarla şi am aplicat şi gunoi de grajd. Abia în aceste condiţii se vor rea­liza producţii mari şi rentabile. Pe podzolul de la Vlădeni, de exemplu, cu suma de 1044 lei în­ Ing. N. MAXIM, şeful Laboratorului de agro­chimie Braşov (Continuare in pag. a 3-a) Tractoriştii Neculicioiu Dionisie, Pivodă Gheorghe şi Rusu Aurel, lucrînd la pregătirea­ terenului de 50 ha de la C.A.P. Cristian, ce va fi cultivat cu butaşi de sfeclă de zahăr. Foto­­ GH. BĂNUŢĂ Escrocii reprezintă cea mai ciudată şi adesea cea mai periculoasă spe­cie de parazit social — această povară penibilă pe umerii celor ce mun­cesc. Şi aceasta pentru că ei exploatează fără scrupule unul dintre ce­le mai generoase senti­mente omeneşti: buna credinţă. Trucurile şi tri­bulaţiile lor reuşesc cu atît mai mult cu cit de la buna credinţă şi pînă la naivitatea potrivit că­reia „tot ce zboară se mănîncă“, nu e decit un pas. Ştiind ca nimeni al­ţii acest lucru, escrocii se aruncă mereu în a­­faceri dubioase, se pră­buşesc, ispăşesc pedep­se, dau asigurări de în­dreptare, dar cînd revin în circuitul normal al existenţei nu găsesc re­sursele redresării mora­le, comiţînd din nou alte fapte penale mai grave, mai complicate, mai in­genios concepute. Şi ştiţi de ce? Pentru că gă­sesc mereu parteneri naivi, deşi se cred isteţi, oameni ce se bucură ne­spus la gîndul că vor realiza un chilipir. Un exemplu tipic în acest sens este János Kapitány zis Baby din Braşov. A­­cest tînăr şi seducător absolvent de liceu fără profesie şi surse precise de existenţă, fost zidar, chitarist, ospătar etc., se deplasa cu uşurinţă din­­tr-o localitate în alta, elegant, manierat și curtenitor, se însura de fiecare dată cînd râmî­­nea fără bani, gata ori­când să-ți vîndă pînă și pasărea din pom, pentru ca imediat să se facă nevăzut pentru a reapa­re intr-un alt hotel sau restaurant, mereu în căutarea altor compa­nii ... Cam în acest chip a cu­noscut-o pe Doina Ruset din Miercurea-Sibiu, ca­­re-i propune un voiaj la Tg. Mureş. O urmează dis­cret şi mulţumit de asi­gurările acesteia că nu va fi obligat la nici o cheltuială. S-au instalat amîndoi la un hotel con­fortabil pe care l-au pă­răsit pe furiş după vreo două săptămîni fără să achite camera. între timip, Baby reuşise să stoarcă 450 lei de la Ilie Dobre din Caracal, care voia să cumpere un magnetofon şi două ine­le. Cei doi fugari sunt semnalaţi la Deva, unde trag la hotel. Potrivit tradiţiei pleacă „uitând“ să achite nota de plată în valoare de vreo 800 lei. Poposesc la Petroşani şi se duc imediat la cel mai­ elegant restaurant. Doina îşi etalează talen­tele de femeie fatală, cochetează cu un consu­mator solitar, care ac­ceptă să chefuiască în trei. Agapa continuă la domiciliul acestuia în absenţa soţiei, aflată la serviciu. La plecare Baby ia ca amintire 900 lei, ceasul şi... pantalonii gazdei, lăsîndu-şi iubita amanet. Urmau să se în­tâlnească la Arad, dar pentru că Doina n-a mai apărut, János Kapitány s-a­­ urcat în trenul de Braşov. Păgubaşul nu s-a mai prins, nevoind să se facă de ocară, mulţu­mit că scăpase doar cu atît. La data de 7 aprilie 1969 se întâlneşte cu Ele­na Băleanu, cîntăreaţă la un local braşovean, căre­ia îi propune să-l urme­ze la Deva, unde el pre­tindea că este angajat şi că voia cu orice fireţ să o facă fericită. Fac o escală la Făgăraş, trag la hotel, iar după două zile nestatornicul Baby îşi lasă iubita în faţa unei frizerii şi dispare prin­­tr-o uşă dosnică, neuitînd să-i ia inelul, pardesiul şi alte obiecte pe care le-a vîndut în grabă la Sibiu. La 17 aprilie re­vine în Braşov unde cu­­noscîndu-l pe Hie Ră­­dună îi oferă în schim­bul a 3000 lei locuinţa ... bunicii sale. Primeşte 1000 de lei de la acest naiv şi o şterge la Cluj. De aici ajunge la Tîrgu- Mureş unde o cunoaşte pe Piroşky Preda, femeie trecută de a doua tine­reţe, care-i găzduieşte cu toată afecţiunea p­e... vii­torul soţ. Dar lui Baby, Constantin JINICHIU, judecător la Tribunalul judeţean (Continuare in pag. a 3-a) Ian Avatarurile unui parazit I S 6 premiere îndustriale ale Trustului 5 Constructorii de la Trustul 5 au avut prevăzut pentru tri­mestrul I a.c. predarea către be­neficiari a 6 obiective de in­­vestiţii. Toate cele 6 premiere industriale au avut loc înainte de încheierea trimestrului. Ast­fel, colectivul şantierului 501 a dat în folosinţă 148 noi aparta­mente în cartierul Steagul roşu, faţă de 104 apartamente plani­ficate. Printre celelalte obiecti­ve recent intrate în funcţiune amintim: a doua uzină de la Fa­­­­brica de geamuri Tîrnăveni, o capacitate de producţie de 1000 tone de aţă la Fabrica de aţă din Odorhei, fabrica de P.A.L. cu o capacitate de 85.000 tone pe an de la C.E.I.L. Reghin şi capacitatea de 48 milioane lei producţie globală anuală de la Fabrica 1 fie confecţii din Tîrgu Secuiesc. Încă 15 sortimente de coloranţi ! Uzina „Colorom" va introdu­ce în acest an în fabricaţie 15 sortimente noi de coloranţi, ce se vor utiliza în diverse ramuri ale industriei. în trimestrul I au fost asimilate primele sorti­mente, printre care colorantul albastru metacril F.M., care în­locuieşte importul. De remarcat că noii coloranţi ce se asimi­lează asigură o economie de 1.712.000 lei valută. Tot în acest an, uzina şi-a pr­opus să asimileze şase sorti­mente peste plan: trei pig­menţi organici, un colorant a­­cid şi două produse interme­diari organici. în prezent, chi­­miştii codleni pregătesc aceste produse pentru omologare şi trecerea la fabricaţia de serie. iv/////////////W/Z//////////////OT/W//Z//Z//////ff///Wm/"""""""""'"", MUZEUL ETNOGRAFIC DIN SĂCELE înainte de a trece la prezenta­rea temelor, concretizate în mu­zeu, este necesară o scurtă in­cursiune în trecutul acestei insti­tuţii. Instalat în clădirea din Tur­­cheş, numită de localnici „Karia“ sau Casa Dijmelor, sau Domus Do­­mihorum (Casa Domnilor), aşa cum este amintită în cronicile secolului al XVI-lea, Muzeul din Săcele şi-a deschis porţile pentru vizitatori în 8 martie 1964 ca uni­tate a Muzeului din Braşov, avînd un profil mnixt, determinat de e­­xistenţa în cuprinsul său a unei teme de etnografie, şi anume cea legată de păstorit. Astfel, a func­ţionat muzeul pînă în anul 1968. Proiectul reprofilării Muzeului din Săcele fiind discutat în cadrul lucrărilor primei sesiuni ştiinţi­fice de comunicări a Muzeului din Braşov, colectivul a trecut la con­cretizarea tematicii în actuala ex­poziţie care se desfăşoară în cele 8 săli, oglindind în procesul dez­voltării istorice cultura materiala şi spirituală a locuitorilor din cele 7 sate săcelene : Baciu, Cernatu, Turcheş, Satulung, Tărlungeni, Zi­­zin şi Purcăreni. Parcurgînd sălile noului muzeu, pentru început, vizitatorul este pus în curent cu documente privind convieţuirea de secole pe aceste meleaguri a populaţiei româneşti cu naţionalităţile conlocuitoare şi cu un scurt istoric al clădirii ce adăposteşte muzeul. Odată fixat — în linii foarte generale — cadrul istoric în care s-au dezvoltat aşezările săcelene (profilul actual al muzeului nici nu reclama o extindere mai mare a acestei teme) muzeul ne înfăţi­şează temele etnografice pe par­cursul cărora menţiunile documen­tare subliniază­ şi întregesc conţi­nutul fiecărei teme. Ca şi în alte ţinuturi, în sub­­zona Săcele, agricultura s-a prac­ticat necontenit alături de păsto­rit. Datele istorice precum şi va­rietatea şi funcţionalitatea unelte­lor agricole relevă vechimea a­­cestei ocupaţii favorizată de bo­gatul şes al Ţării Birsei. în salt rezervată agriculturii sunt prezen­tate diferite unelte agricole, săpă­­ligile de os şi brăzdarele din corn de cerb făcînd trecerea de la a­­gricultura incipientă la uneltele agricole, specifice orînduirii feu­dale. Prof. Ioan GHIRAN, preşedinte al Comitetului judeţean de cultură şi artă (Continuare in pag. a 2-a) r ­ in cuprins: AGENDA ETICA PENTRU­­ TINERET MOARTEA LENTA A NOR PROPUNERIs t ♦ PAȘI SPRE MATURIZARE (pag. a 2-a) t MILITIA NE INFOR­MEAZĂ * s \ i ♦ CAMBODGIA: INTEN-)­­ SIFICAREA ACȚIUNI­ l I AD IMDATDU/ A M/'M­I­LOR ÎMPOTRIVA NOI­LOR AUTORITĂȚI j (pag. a 4-a) ^ AGRAVAREA DIN SUDAN (pag. a 3-a) t SITUAȚIEI j \ U-1 i I--------­ s \­­ NOUL SISTEM DE SALARIZARE ŞI MAJORAREA SALARIILOR CE REFLECTĂ GRADUL DIFERIT DE ÎNDEPLINIRE A NORMELOR? -ANCHETĂ ECONOMICĂ- Aşa cum se ştie, generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor a fost precedată de o amplă ac­ţiune de reconsiderare, pe baze ştiinţifice, a normelor, în scopul transformării lor în pîrghii eficien­te de cointeresare a salariaţilor în Din datele enunţate se desprin­de ca o primă concluzie că în con­diţiile vechilor norme, ponderea salariaţilor care depăşeau norme­le cu peste 30 la sută era foarte ridicată, pe alocuri reprezentînd mai mult de jumătate din numărul total al salariaţilor. în acelaşi timp erau şi unii muncitori ce nu-şi realizau normele. Această disper­sie mare era o dovadă certă a caracterului empiric al majorităţii normelor, a varietăţii condiţiilor tehnico-organizatorice şi nivelul de calificare a salariaţilor de la un loc de muncă la altul. Normele nu aveau un caracter realist, mo­bilizator pentru realizarea sarci­nilor de productivitate. înlătura­rea acestor anomalii impunea, prin sporirea producţiei şi a producti­vităţii muncii. Iată cîteva date comparative, privind gradul de în­deplinire a normelor pe care vom încerca să le comentăm cu spriji­nul unor specialişti în normarea şi organizarea muncii, urmare, sporirea ponderii salariu­lui tarifar în totalul salariului, mă­surarea cit mai exactă a cantită­ţii de muncă necesară pentru exe­cutarea fiecărei operaţii, a fie­cărei piese, crearea unor condiţii optime pentru utilizarea cit mai deplină a timpului destinat pro­ducţiei — cerinţe materializate prin generalizarea noului sistem de salarizare. Gradul de îndeplinire a norme­lor în primele luni ale anului în întreprinderile analizate dove­deşte de altfel că dispersia în în­deplinirea normelor a scăzut, că ea se situează în jur de 100 la sută. Cu prilejul anchetei între­prinse a reieşit că şi în condiţiile noului sistem de salarizare mai există salariaţi care nu-şi reali­zează normele nici în proporţie de 70 la sută şi alţii care le depăşesc cu mai mult de 30 la sută, în ce măsură se justifică menţinerea unor astfel de extreme? Majoritatea celor care şi-au de­păşit normele cu peste 30 la sută sunt muncitori cu vechime înde­lungată în producţie, specialişti cu înaltă calificare, cu mare în­demânare. Pe de altă parte, o bună parte a celor care nu şi-au realizat normele nici in proporţie de 70 la sută sunt tineri absolvenţi ai şcolilor sau cursurilor de califi­care, noii angajaţi ai întreprinde­rilor. Prin urmare, existenţa unor extreme în îndeplinirea normelor este firească, însă aşa cum ne spu­nea ing. Marin Andronescu, in­spector general la centrul de or­ganizare şi normare a muncii, din cadrul Ministerului Muncii, pon­derea celor ce-şi realizează nor­mele sub 70 la sută sau peste 130 la sută, în condiţiile unor norme tehnice ştiinţific fundamentate, nu trebuie să depăşească 2 la sută. în acest context, situaţia de la Fa­brica de scule Rîşnov arată nece­sitatea restudierii unor norme. De altfel, după relatările ing. Mihai Kányádi, şeful serviciului de sala­rizare, normatorii au fost reparti­zaţi pe schimburi pentru a efec­tua cronometrări la faţa locului, în acelaşi scop interlocutorul nos­tru a propus crearea unei grupe de normatori care să se ocupe în exclusivitate de elaborarea de noi­ ing. Gheorghe ARON, directorul cabinetului județean O.S.P.M. (Continuare în pagina a 2*a)­ ­ ♦ SPORT u Extreme în îndeplinirea normelor (în %) Gata de start! în aceste rezervoa­re de 50 m.c. va fi depozitat amo­niacul necesar pentru tratamen­tul termic al pieselor de tractor. Meridiane Degreile s-a pierdut în pampas? Sub umbra stîncilor care urcă drept pînă în nori­­ ale Anzilor Cordilieri, pe orizontul împăienjenit de ierburile înalte ale pampasului sud­­american, se profilează nişte construcţii misterioase. Prin­­tr-o întâmplare, nu lipsită de senzaţional, s-a aflat că în cele cîteva curţi de taină, pă­zite de ziduri înalte şi de puş­caşi taciturni, se petrec în­­tîmplări groaznice. Existenţa acestor haciendas, retrase cit mai departe de curiozitatea oamenilor, e legată de nişte nume care inspiră dezgust şi oroare , al lui Borman, sinis­trul locţiitor al lui Hitler, al lui Mengele, medicul ale cărui crime, frizînd demenţa lucidă, au făcut din lagărele mor­ţii efigii ale fiarelor hitleriste. Nici poliţia, nici organele de anchetă, n-au bătut vreodată la porţile sinistrelor cetăţi, chiar atunci cînd unele victime au reuşit să evadeze şi să le ceară sprijin. Pe locurile aces­tea a fost prins Eichmann, şeful lagărelor naziste de ex­terminare, condamnat apoi la moarte şi executat. PALADINI HITLERIŞTI LA LUMINA ZILEI Mai sunt şi paladini hitle­­rişti care n-au căutat ascun­(Continuare în pag. a 4-a) s

Next