Drum Nou, aprilie 1970 (Anul 27, nr. 7849-7874)
1970-04-08 / nr. 7855
rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7855 Miercuri, 8 aprilie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, umiţi-vii Pentru însămînţarea în perioada optimă a tuturor culturilor se cer eforturi intense! O PRODUCŢIE BUNĂ ŞI EŞALONATĂ DE LEGUME PRETINDE LUCRĂRI RAPIDE ŞI DE CALITATE • Irigări pe brazde lungi la Hălchiu • Ceapa de Făgăraş reintră în... drepturi • Motivările de la Şercaia nu constituie un bun pat germinativ Timpul a devenit favorabil şi pentru executarea în ritm accelerat a lucrărilor în grădină. Cooperatorii, mecanizatorii şi specialiştii, toţi cei ce răspund nemijlocit de realizarea producţiei de legume, sunt chemaţi să-l folosească cu maximumde eficienţă, muncind intens, din zori şi pînă în noapte. Această necesitate au înţeles-o şi legumicultorii de la C.A.P. Hălchiu. Folosirea din plin a „ferestrelor“ bune de lucru la pregătirea patului germinativ le-a permis ca, sub îndrumarea permanentă a inginerei Viorica Ţetcu, şefa fermei legumicole, şi a lui Holom Visalon, ajutorul său direct, să termine de însămînţat rădăcinoasele şi ceapa, iar în prezent să zorească la plantatul ultimelor suprafeţe cu arpagic şi usturoi. Grăbirea semănatului şi plantatului legumelor de primă urgenţă nu i-a împiedicat pe conducătorii fermei, pe mecanizatori şi cooperatori să manifeste exigenţa cuvenită pentru calitatea lucrărilor. Important mai, este de arătat că, tehnologia folosită la pregătirea solului şi semănat permite mecanizarea completă a lucrărilor de întreţinere atît la rădăcinoase, cit şi la ceapă. Pe linia perfecţionărilor aduse tehnologiei, se înscrie şi nivelarea, încă din toamnă, a 50 ha de grădină. Din acestea, suprafaţa cultivată cu ceapă şi usturoi a fost astfel modelată, încît să permită introducerea pentru prima dată în unitate a irigării pe brazde lungi. După cum ne-a informat şefa fermei, se preconizează a fi pregătite în vederea irigării prin această metodă nouă alte 28 hectare, destinate cultivării castraveţilor. Eforturi susţinute pentru grăbirea ritmului de însăminţare şi plantare în cîmp a legumelor se fac şi la C.A.P. Făgăraş. Luni, de exemplu, în afară de mecanizatori şi conductorii de atelaje, se aflau la muncă în grădină circa 50 de cooperatoare. „Săptămîna trecută, nespunea brigadiera Maria Bulzan — cînd terenul a început să se usuce, am ieşit cu forţe sporite la nivelal şi pregătirea patului geriminativ. Vineri, am început semănatul rădăcinoaselor. Pentru recuperarea intîrzierilor, am lucrat şi duminică. Astăzi vom încheia semănatul morcovilor şi al pătrunjelului, în total pe 15 hectare“. Nu erau singurele lucrări efectuate pînă luni de legumicultorii de la C.A.P. Făgăraş. In afară de faptul că suprafaţa ocupată cu salată a fost prăşită în întregime, s-a plantat, şi ceapa roşie, destinată producerii de sămînţă. Întrucît în acest an, unitatea urmează să cultive şi 10 ha cu ceapă roşie de Făgăraş pentru consum, au fost luate, de asemenea, măsuri pentru producerea din sămînţă, pe 0,37 ha., a răsadului necesar. Menţionăm că o parte din cooperatoare pregăteau arpagicul şi usturoiul pentru plantat, lucrare care urma să înceapă a doua zi. Şi pe Maria Grepuly, brigadiera legumicolă de la C.A.P. Şercaia, am găsit-o tot la grădină. Sub directa ei supraveghere, circa 70 de cooperatori efectuau prăşitul cepei semănate încă din toamnă şi recoltatul spanacului, în imediata apropiere se însămânţa ceapa, cu o semănătoare cu tracţiune animală. Dintre realizări am mai consemnat plantarea cartofilor de vară pe 5 ha, a usturoiului pe 1,5 ha și a arpagicului pe 0,5 ha. Pînă aici, toate bune. Dar legumicultorii cunosc din practică că unele legume — rădăcinoasele, ceapa, usturoiul — dau recolte mari numai dacă se insămînţează din vreme. Se pare insă că la Şercaia, se trece prea uşor cu vederea peste această necesitate. Avem în vedere, mai ales faptul că, deşi există suficient teren pregătit, brigadiera legumicolă, conducerea unităţii, nu se gîndesc să ia măsuri pentru grăbirea însămînţărilor, prin folosirea tractorului R.S.- 0,9. Brigadiera ne spunea că s-au făcut pregătirile necesare pentru semănatul pătrunjelului, dar „condiţiile locale" nu permit încă şi semănatul morcovilor. Oare aşa să fie ? Noi credem mai degrabă că motivarea este menită să acopere deficienţele de organizare, în sprijinul afirmaţiei noastre mai vine şi următorul fapt: în timp ce o parte din tractoarele secţiei de mecanizare stăteau inactive, 3 hectare de grădină, rămase nelucrate din toamnă şi complet zvintate, aşteptau să fie arate !? !). Însămînţatul şi plantatul în perioada optimă sînt lucrări hotăritoare pentru realizarea şi depăşirea producţiei de legume. Iată un lucru asupra căruia trebuie să reflecteze cu toată răspunderea nu numai conducerea C.A.P. Şercaia, ci toate consiliile de conducere dinunităţile unde există rămîneri în urmă în pregătirea temeinică a viitoarei recolte de legume. Ing. C. ILIESCU în aceste zile, la Întreprinderea agricolă de stat din Prejmei se acordă o deosebită importanţă grăbirii lucrărilor de pregătire a solului şi a însămînţărilor. Foto ! GH. GOJOGARU în construcţie Prima unitate românească de producţie a utilajelor pentru industria de prefabricate In cadrul lucrărilor de dezvoltare a producţiei de prefabricate la I.P.EC. Braşov a început construcţia primei unităţi româneşti profilate pe producţia Utilajelor şi a pieselor de schimb necesare industriei de prefabricate. Executată de constructorii şantierului 502, aparţinînd de Trustul 5, noua secţie va avea o capacitate de 700.000 tone utilaje şi piese de schimb pe an. Obiectivul, în valoare de 11 milioane lei, este prevăzut să intre în funcţiune la mijlocul anului 1671. Condiţiile din această primăvară impun: MĂSURI OBLIGATORII PENTRU PREGĂTIREA CARTOFILOR DE SĂMÎNŢĂ! Dr. ing. M. BERINDEI, I.C.G.S. Braşov Condiţiile deosebite în care trebuie să se efectueze plantatul cartofilor în această primăvară — datorate în special insuficienţei materialului de sămînţă şi calităţii, pe alocuri, mai puţin corespunzătoare — impun să se acorde o mare atenţie modului de pregătire a acestui material. în general, el trebuie să răspundă la următoarele cerinţe : să asigure plantarea întregii suprafeţe prevăzute ; să se reducă perioada dintre plantare şi răsărire , să se obţină o răsărire uniformă şi lanuri bine încheiate. îndeplinirea acestor condiţii, esenţiale pentru obţinerea de recolte mari, este condiţionată de efectuarea, în perioada în care ne găsim, a unor lucrări obligatorii, înainte, însă, de a le aminti, am vrea să prezentăm, pe scurt, rezultatele unor cercetări făcute de noi, care considerăm că prezintă o deosebită importanţă pentru orientarea conducerilor de unităţi, a specialiştilor, la efectuarea în cele mai bune condiţii a plantării cartofilor, într-o experienţă efectuată pe un sol aluvionar, s-a constatat că nu mărimea cartofilor de săminţă determină producţia, ci desimea de plantare, care trebuie corelată cu mărimea materialului. Din alte cercetări, în care s-a căutat să se coreleze elementele care determină producţia de cartofi la unitatea de suprafaţă, a rezultat că cel mai important lucru este să se realizeze un număr sporit de tulpini principale (vreji), la hectar, care duc la o suprafaţă foliată mai mare. într-o altă experienţă, în care s-a urmărit rezolvarea problemei tăierii cartofilor de sămînţă, s-a constatat că bucăţile de tuberculi, de mărimea 30—35 g, plantate în aşa fel, încît să se asigure o densitate de 60.000 cuiburi la hectar, au dat practic aceeaşi producţie ca şi tuberculii întregi de mărimea 60—70 g., plantaţi la distanţele necesare pentru obţinerea de 45.000 cuiburi la hectar. Deoarece situaţia din acest an cere să se folosească atît tuberculii mici şi să se recurgă şi la tăierea cartofilor mai mari, se im(Continuare în pagina a 3-a) 1 31 S J . J In cuprins : _ Planul de activităţi - \ o simplă „hîrtie de a- \ coperire"? \ • Agendă etică pentru tineret. j # Teatrul studenţesc în- i tre reuşite şi viitoare... | reuşite. \ (pag. a 2-a) Răspundem cititorilor \ • Miliţia ne informează | | (pag. a 3-a) | j • După asasinarea am- \ 1 basadorului vest-ger ) \ man în Guatemala \ \ • Puternice acţiuni o-fensive ale patrioţilor ' \ (pag. a 4-a) ! \ L___________ SĂRBĂTORIREA ZILEI SĂNĂTĂŢII Ieri după-amiază, la Palatul culturii din Braşov, a avut loc adunarea festivă consacrată sărbătoririi Zilei sănătăţii. In sală erau prezente numeroase cadre medico-sanitare din oraşul Braşov, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, activişti de partid şi de stat, alţi invitaţi. Participanţii la adunare au fost salutaţi de către ing. Marin Decu, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal. In încheiere, formaţia artistică a uzinei „Metrom" a prezentat un interesant program dedicat sărbătoriților. Ne-am obişnuit — a devenit de fapt precept al idealului nostru de viaţă — cu acel microclimat al locului de muncă în care stimulăm inteligenţa fecundă, spiritul critic, obiectivitatea... Şi facem aceasta din dorinţa plenară de a ne perfecţiona, de a infringe şi lăsa deoparte balastul de obişnuinţe, mentalităţi, gesturi care frînează creativitatea, emulaţia profesională, etică. Aşa înţelegem în sensul cel mai bun al cuvântului reverberaţia microclimatului. In caz contrar, apar malformaţiile, situaţiile de culise, locul colaborării reciproce îl iau meschinăria, travesti-'Uil, locul inteligenţei, al competitivităţii în muncă îl iau linguşirea, muşamalizarea, adevărul e sacrificat. S-a prezentat într-o zi la redacţie Mircea Căciulă, care lucrează la Uzina nr. 2 şi ne-a făcut invitaţia să mergem să anchetăm cazul său. — Sunt maistru de profesie. Pînă acum 6 luni am condus un schimb de producţie în secţia fitinguri. Cînd s-a făcut reducerea personalului T.A., postul meu a fost desfiinţat şi mi s-a făcut propunerea dacă vreau să lucrez ca rectificator la atelierul mecanicului şef... Mircea Căciulă ne-a descris mai departe cum în secţie unele cadre de conducere au creat un climat de cocoroşire a lipsurilor; practică favoritismul ; fac chefuri în uzină , unii maiştri nu vin la lucru şi cite o săptămână, dar salariul îl primesc graţie „generozităţii" şefului de sector; conducerea secţiei tine ,,pe sub mină“ personal T.A. căruia salariul îi este realizat de către muncitorii de la maşini ... — Eu dezvăluiam astfel de fapte. Şi ea să scape de mine conducerea secţiei a hotărît să-mi desfiinţeze postul, ne spune în încheiere maistrul Căciulă. Am mers la fostul loc de muncă al acestui om. Primul interlocutor, ing. Teodor Totu, şeful de sector : — Abuzuri ? Ilegalităţi ? Nedreptate ? Să mi se demonstreze! Eu vă avertizez că acest Căciulă ne-a reclamat peste tot. S-au făcut verificări şi s-a constatat că nu are dreptate. Ar trebui dat de pămînt cu el pentru că pune lumea pe drumuri... Nu știm ce au constatat cei care au anchetat acest caz, dar iată ce aveam să aflăm timp de două zile cit am stat în uzină. Am cerut mai întâi pontajul maiștrilor pe acest an. Din pontaj rezultă că un maistru, Gh. Bugan, a lipsit în luna februarie o săptămînă, dar salariul l-a încasat integral. Inginerul Totu se grăbeşte cu explicaţii: — Eu am fost de acord. A avut omul o restanţă de concediu din anul trecut ... Luăm, legătura cu serviciul personal. Aflăm cu stupoare că Gh. Bugan şi-a făcut integral concediul pe '69. — N-o să se piardă nimic, „o întoarce“ inginerul Totu. Ii socotesc aceste zile la concediul pe '70. E de-a dreptul şocantă mentalitatea acestui conducător. Taxează drept mărunţişuri încălcări evidente ale legalităţii, lezări ale avutului statului. Şi după cum vom vedea, nu sunt singurele fapte de acest gen. Am cerut conducerii sectorului normativul de personal T.A. Ce aflăm ? Că un reglor este ţinut pe post de dispecer, iar o salariată este încadrată ca miezuitoare, dar lucrează ca secretară. Inginerul Totu se grăbeşte cu justificările : L. CIUTACU ANCHETA SOCIALA A fost bun pînă cînd a spus adevărul 353 autocamioane livrate în avans la export Preocuparea pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, satisfacerea promptă a doleanţelor beneficiarilor externi a permis Uzinei de autocamioane din Braşov să livreze la export, un număr de 353 de autocamioane în avans faţă de plan. Principalele taribeneficiare ale acestor produse : Republica Socialistă Cehoslovacă, Republica Socialistă Federativă Iugoslavia și Republica Populară Mongolă. 27.000 tone mărfuri peste plan înzestrarea unităţilor de cale ferată ale regionalei Braşov cu instalaţii şi utilaje mecanizate pentru încărcarea-descarcarea operativă a mărfurilor cunoaşte o largă şi permanentă dezvoltare. Pînă în prezent, magaziile de mărfuri şi secţiile de expediţii - camionaj au fost dotate cu numeroase electrostivuitoare, şnecuri transportoare, poduri rulante, macarale de mare capacitate etc. De curînd în dataria unităţilor de exploatare din cadrul Regionalei C.F.R. Braşov au intrat noi electrostivuitoare şi alte utilaje moderne. Datorită acestor dotări, precum și efortului susținut depus de ceferişti, s-a reuşit ca în primele 3 luni ale anului, pe regională să se realizeze la încărcări-descărcări mecanizate, un volum de mărfuri cu 27.000 tone mai mult decît prevederile planului. Z. LUPȘA, coresp. ODISEEA“ UNUI ŞANTIER CARE NU SE MAI TERMINĂ Să ştiţi că „Odiseea“ de faţă nu este o plăsmuire gazetărească. Un asemenea şantier există ; el e plasat chiar în centrul Braşovului, pe strada Armata Roşie. Cărămizile, scîndurile, nisipul, varul, mortarul, rogojinile, fiarele de tot felul au fost aduse aici încă din luna iulie a anului trecut. Atunci a început construcţia complexului de cleaturg — beneficiar U.J.C.M., executant — întreprinderea de construcţii locale. în trimestrul care l-am încheiat recent, acest nou obiectiv de investiţii urma, după planificarea iniţială, să fie dat în folosinţă. Nici vorbă de aşa ceva. Constructorul a reuşit să obţină când s-a replanificat această lucrare o scadenţă lejeră : septembrie a.c.... Şi nu se grăbeşte. Beneficiarul, ceva neîngrijorat, se zbate să obţină de la constructor devansarea execuţiei (respectiv pentru luna iunie) pentru ca acest şantier să se termine o dată. Să dăm însă cuvântul părţilor aflate în dispută. — Nu suntem mulţumiţi de constructor — ne mărturiseşte ing. Gheorghe Nletlescu, şeful serviciului investiţii la U.J.C.M. Chiar dacă s-a replanificat scadenţa, lucrările trebuiau să fie mult avansate. Or, constructorul nu prea s-a ţinut de acest şantier. Pe neobservate însă, inginerul Niculescu ia postura de... avocat al constructorului: — Să ştiţi că I.C.L.-ul n-a avut capacitate. Lucrarea asta e cu productivitate mică. Constructorul n-a putut să se organizeze. Apoi anul trecut noi l-am cam ţinut pe loc cu această lucrare. I-am cerut să ne facă în schimb alta. E bine să afle cititorii că aceste învoieli pe care beneficiarul le-a făcut cu constructorul, dacă aparent nu costă nimic, în realitate costă mult! Timpul cu lucrările la şantierul din strada Armata Roşie au fost tărăgănate, înseamnă de fapt bani care au stat imobilizaţi şi care se vor rambursa cu întîrziere. Dar nu numai această învoială a făcut ca şantierul respectiv să dureze mai mult decît oricare altul. Adevărul este că beneficiarul a pregătit cu multe „goluri“ această investiţie. (Lucrarea intră în fază finală, dar nici acum nu e lămurită problema pardoselii). Să-l ascultăm şi pe constructor pentru că el e „acasă“, cum s-ar zice , legat de pregătirea condiţiilor de execuţie a investiţiei. — Proiectele au fost lucrate cam de mîntuială, relatează maistrul Mihai Seywerth, conducătorul acestui şantier. S-au făcut omisiuni. Nu s-au prevăzut scurgerile de ape pluviale de pe terase, armarea unui întreg planşeu, reţeaua electrică n-a fost corelată cudetaliile de arhitectură, în plus detaliile la faţadă au rămas să fie făcute pe parcursul execuţiei. Pe noi toate astea ne-au cam ţinut pe loc. A luat întreprinderea asupra ei sarcina de a proiecta ceea ce nu s-a făcut, pentru ca să terminâm odalia acesta construcţie ... în legătură cu calitatea acestei documentaţii ne-a surprins şi următorul fapt. Am găsit în proiecte semnătura unor prestigioşi arhitecţi şi proiectanţi braşoveni: arhitectul I. Rădăcină, proiectantul ing. Firţa şi alţii de la C.S.A.P.G. Braşov. Execuţia documentaţiei a fost contractată de U.J.C.M. cu o cooperativă braşoveană. Aceasta a contractat-o şi ea cu nişte proiectanţi de la C.S.A.P.G. S-a convenit ca aceştia să lucreze în timpul liber acasă sau unde vor ei pentru că nu puteau fi salariaţi în două întreprinderi deodată. Cert este că proiectanţii şi-au luat banii, cooperativa şi-a încasat şi ea „dividendele“, iar U.J.C.M. a plătit .Ce a ieşit am văzut din cele relatate de şeful punctului de lucru. Necazurile cu documentaţia sunt însă o nimica toată faţă de ce a făcut şi mai ales nu a făcut constructorul pe acest, şantier. Reproducem dialogul pe care l-am avut, cu maistrul Seywerth. — Aţi atacat acest obiectiv în iulie anul trecut. Ce volum de lucrări aţi executat pînă acum ? Conducătorul şantierului se gîndeşte şi se tot gîndeşte, dar nu poate să ne spună. N-are nici un" fel de evidenţă pe această temă. Ne-a spus doar atît: — în tot cazul, nu ne-am făcut planul în nici o lună de cînd lucrăm aici. Ne-a invitat să luăm legătura cu... un ataşamentist de la şantierul 3 al I.C.L. care se ocupă cu urmărirea realizărilor. Noi vă întrebăm tovarăşe Seywerth, dumneavoastră după ce vă ghidaţi să organizaţi execuţia, din moment ce nici cit aţi făcut pînă acum din plan nu ştiţi? Vă orientaţi după soare? Este cazul să spunem că dacă acest şantier nu se mai termiiă, în mare parte se datoreşte constructorului, modului cum el s-a organizat şi a desfăşurat execuţia. Despre organizare, de altfel, nici nu poate fi vorba. Se lucrează cu improvizaţii prin excelenţă. Dacă acest şantier unde volumul lucrărilor de construcţii nu depăşeşte 875.000 lei, are toate şansele să devină construcţie record... ^ în materie de întîrziere, faptul se explică şi prin aceea că, constructorul mai mult a stat decît a lucrat la acest obiectiv. Uneori s-a stat din lipsă de materiale. Sub pretextul lipsei de forţă de muncă de mai multe ori şantierul a fost pur şi simplu închis, sau s-a lucrat cu 2—3 oameni. (în prezent sunt în acest punct de lucru V. IULIAN (Continuare în pag. a 3-a) (Continuare in pagina a 2-a) 1 Verticală arhitectonică Foto: GH. BANUTA Meridiane Se naşte un nou ocean Atlantic AFRICA PLUTEŞTE IN DERIVA, IAR MAREA ROŞIE SE LĂRGEŞTE AŢI MAI AUZIT DE CONTINENTUL GONDWANA ? „CAZANUL“ DE SUB APELE MĂRII ROŞII Şirul de cutremure catastrofale care s-au produs în ultimii trei ani au reactualizat unele descoperiri de dată mai recentă ale geofizicienilor, constatările lor în legătură cu mişcarea şi modificarea continuă a scoarţei terestre. Potrivit concluziilor acestora, Oceanul Atlantic semăna odinioară cu ceea ce este azi Marea Roşie. Aşa cum Marea Roşie cîndva, va semăna cu ceea ce este azi Atlanticul. Iar mîine, coasta orientală a Africii se va fracționa, probabil, într-o serie de insule asemenea Madagascarului, care vor „pluti“ spre nord, pentru a întâlni Asia. Cîndva... mîine... E vorba, bineînțeles, de zeci de milioane de ani. Dar, pentru interesul ce-l prezintă în legătură cu istoria globului terestru, această descoperire —■ cea m,a,i, recentă a geofizicii — poate avea o semnificaţie practică : tot ceea ce contribuie la desluşirea mecanismului fundamental, care modelează în(Continuare în pag. a 4-a)