Drum Nou, mai 1970 (Anul 27, nr. 7875-7899)
1970-05-23 / nr. 7892
Pag- 2 DRUM NOU EFECTELE CALAMITĂŢILOR DEPĂŞESC IN TRAGISM PRIMELE ESTIMĂRI Pămîntul românesc n-a cunoscut pînă acum o asemenea cumplită dezlănţuire a stihiilor Ştirile de vineri adaugă la bilanţul efectelor catastrofale ale revărsărilor de ape noi date privind daunele pricinuite economiei naţionale, aşezărilor omeneşti. Situaţia întocmită la Comisia centrală de apărare împotriva inundaţiilor arată că, de la declanşarea calamităţilor pînă vineri, apele au acoperit, total sau parţial, aproape 1 000 de localităţi. Inundaţiile au distrus şi avariat peste 32 000 case, precum şi aproximativ 10 000 de construcţii de alte categorii. Mai mult de 265 000 oameni au fost evacuaţi de furia apelor revărsate. Suprafeţele agricole total acoperite de ape însumau ieri peste 726 000 hectare ; o bună parte din această imensă suprafaţă era cultivată cu cereale, plante tehnice, legume. Alte mii de hectare, din care unele plantate cu vii și livezi, sunt distruse de alunecările de terenuri. Din calea apelor pustiitoare au fost evacuate peste 700 000 de animale. Identificările făcute pînă ieri consemnează că puhoaiele au dus la pierderea a peste 28 000 de animale. gerile provocate de inundaţii, aduugîndu-se uriaşelor pagube materiale anunţate anterior şi a căror identificare continuă în toate localităţile lovite de calamităţi. Sibiu. Pierderile de producţie la unităţile industriale din Mediaş şi Copşa Mică, greu lovite de calamităţi, se ridică la 70 milioane lei. La Mediaş continuă să nu funcţioneze uzinele „Automecanica“, „E- mailul Roşu“, ţesătoria „Tîrnava“ şi alte unităţi industriale ale oraşului Covasna. Din situaţia întocmită la Direcţia judeţeană de statistică reiese că principalele unităţi industriale din judeţ înregistrează mari pierderi de producţie. La întreprinderea minieră Căpeni, pătrunderea apelor în galerii, deteriorarea acestora şi a căilor de comunicaţie, s-au soldat cu un minus de 12.350 tone lignit. La unităţile de exploatare şi industrializare a lemnului din Tg. Secuiesc şi întorsura Buzăului, avarierea căilor de comunicaţie forestieră a întrerupt transportul buştenilor la gatere şi implicit procesul de producţie, pierderea de producţie se cifrează, între altele, la circa 2.000 mc, cherestea de fag şi răşinoase. Infectarea apelor industriale în timpul viiturilor a provocat uzinelor textile „Oltul“ din Sf. Gheorghe o pierdere de producţie de circa 16.000 m.p. ţesături. La întreprinderea de industrie locală „Bazaltul", apele au distrus importante cantităţi de materiale de construcţiei la producţia marfă se consemnează o restanţă de peste 700.000 cărămizi şi cable de teracotă. Din alte judeţe ale ţării ni s-au transmis ieri date despre distrumeiuş. Apele s-au retras, oamenii continuă ofensiva Răni dureroase pe trupul străvechiului Mediaş Episod din crîncena bătălie a Aradului Peisaj sinistru la Homorod Unda Tîrnavei la streşinile Sighişoarei Nr. 7892 st SOLIDARITATEA UMANA (Urmare din pagina 1) avîndu-i în frunte pe comunişti, ridică adevărate stavile vii, depun eforturi titanice pentru a vindeca rănile adinei lăsate în trupul ţării de muşcăturile nemiloase ale valurilor. Dar oamenii n-au timp să-şi plîngă amarul, oricît de intens ar fi acesta. Durerea s-a prefăcut în hotărîre, în hotărîrea de a şterge cit mai grabnic urmele catastrofei. Multe, neînchipuit de multe sînt faptele şi gesturile prin care cetăţenii judeţului Braşov, bătrîni, copii şi tineri, oameni aparţinînd celor mai diverse profesiuni îşi manifestă neobosita lor dragoste de patrie, aduc dovezi perene de solidaritate cu cei ce au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, în faţa lor condeiul se închină cu sfială, cu neţărmurită admiraţie. Iată : Ieri, sub cerul plumburiu al dimineţii, o maşină puternică a părăsit incinta Combinatului chimic Victoria, ducînd două echipe de lăcătuşi mecanici de întreţinere şi reparaţii, care vor participa la lucrările de refacere a Combinatului de îngrăşăminte azotoase de la Tîrnăveni. Din cele două echipe fac parte: ing. Marcel Bărbat, Nicolae Tudorăchescu, Cornel Nan, Aurel Stan, Vasile Vlad, Dumitru Cîndea, Vasile Minu, Gheorghe Otac, Virgil Şofaru, Aurel Halmaghi, Ion Gherman, Ion Miclea şi alţii. Privirile lor emană hotărîre şi dîrzenie. Vor lucra din zori şi pină-n noapte, vor face tot ce le va sta în puteri pentru ca inima zdrobită a întreprinderii de pe Tîrnavă să reînceapă iarăşi să bată. Alte echipe de electricieni şi mecanici de precizie lucrează intens la repararea aparatelor de măsură şi control aduse de la Combinatul chimic Tîrnăveni. Animaţi de aceleaşi gînduri, 18 zidari, lăcătuşi, electricieni participă de mai multe zile la înlăturarea pagubelor cauzate de inundaţii uzinei „6 Martie“ din Sighişoara, în acest străvechi burg transilvănean, greu încercat de stihiile dezlănţuite, lucrează acum şi alte echipe plecate din Braşov. Astfel, 6 salariaţi ai fabricii de tricotaje cu o motopompă scot apa din pivniţele caselor, în timp ce mai mulţi angajaţi ai Consiliului municipal echipaţi cu toate utilajele necesare curăţă mîlul de pe străzi. „N-am cuvinte să vă pot mărturisi amărăciunea. Imaginile pe care le-am văzut la televizor sunt pur şi simplu viziuni de coşmar... Sunt şi acum zguduită... Dar n-avem dreptul să ne pierdem cumpătul. Trebuie să muncim din răsputeri, să facem tot ce-i omeneşte cu putinţă pentru a înlătura suferinţele, pentru ca viaţa să-şi reintre în normal. Trebuie să muncim mai mult, să acoperim toate aceste pagube“. Vorbele înţelepte rostite de EUGENIA FLUERAŞ, de la Fabrica de stofe din Braşov, constituie leit-motivul acestor zile de elan, de efervescenţă, de dăruire, ele exprimă gîndurile tuturor oamenilor muncii din judeţ, din întreaga ţară. Pîraiele umflate au deschis zăgazurile unui fluviu uriaş, al cărui nume nu se află înscris în nici o hartă. Eroismul. Albia lui se întinde cu nu va putea nimeni să cuprindă vreodată cu ochii, iar undele sale poartă viaţă şi lumină. Eroismul cotidian, lucid, dinamic şi eficient nu este o metaforă, ci o realitate vie, autentică. Redăm mai jos cîteva fapte care atestă plenar această realitate a zilelor noastre. Intr-o scrisoare expediată redacţiei, colectivul C.S.A.P.C. Braşov se angajează să presteze „7000 ore muncă patriotică în proiectare reprezen- tind circa 70.000 lei pentru realizarea unor proiecte destinate loialităţilor calamitate. Vom proiecta 100 apartamente pentru municipiul Mediaş şi refacerea liniei C.F. a uzinei „Emailul roşu" din aceeaşi localitate". Tot în muncă patriotică s-au angajat să-şi aducă aportul lor şi studenţii din Braşov. Incepînd din ziua de 21 mai, cite 100 de studenţi lucrează zilnic la şantierul facultăţii de mecanică, iar contravaloarea muncii lor va fi depusă în contul central de ajutorare a sinistraţilor. Alţi 200 de elevi constituiţi in 5 brigăzi efectuează de ieri cite 6 ore de muncă patriotică pe şantierele de construcţii. Cea de-a doua dimensiune esenţială a conştiinţei poporului nostru, relevată cu prisosinţă în aceste zile, este extraordinarul sau spirit de sacrificiu. Zilnic în întreprinderi şi instituţii cadre de conducere, ingineri, maiştri, oameni cu diferite munci de răspundere anunţă hotărîrea lor de a contribui cu salariile lor la ajutorarea populaţiei sinistrate. Astfel 28 salariaţi ai C.S.A.P.C. Braşov au donat salariile lor pe o lună, 68 salariaţi salariul pe două săptămîni iar restul angajaţilor cite o zi pînă la sfîrşitul anului, într-o adunare recentă cadrele de conducere ale Inspectoratului judeţean de miliţie pînă la nivel de şef de formaţiune, au hotărît să doneze salariul pe o lună, restul ofiţerilor cite 2 zile, iar subofiţerii şi angajaţii civili cite o zi pînă la sfîrşitul anului. La Fabrica de tricotaje Braşov, 12 cadre de conducere, şefi de serviciu şi birouri au pus, de asemenea, la dispoziţia sinistraţilor salariul lor pe o lună. Valoarea totală a fondurilor donate pe anul acesta de salariaţii din întreprinderile şi instituţiile din municipiul Braşov pentru ajutorarea sinistraţilor s-a cifrat ieri la suma de 39.969.572 lei. La centrul de colectare a obiectelor pentru, sinistraţi organizat la Şcoala generală nr. 19 din Bulevardul Victoriei, am văzut, un spectacol de neuitat. Un bătrîn venise însoţit de o fetiţă cu părul bălai şi ochi neastîmpăraţi. Cînd a terminat de stivuit maldărul de cămăşi, flanele şi bluze, fetiţa a scos din buzunar o păpuşă mică, roz, cu părul cîrlionţat, a sărutat-o şi a aşezat-o deasupra. Apoi bunicul şi nepoata s-au îndepărtat liniştiţi ţinîndu-se de mină... CU de elocvenţă poate fi o asemenea scenă! Un om în vîrstă îşi încordează puterile, iar un copil trimite un sărut într-o păpuşă. Ge sisrt aceşti oameni şi alţi mii şi mii ca ei în asemenea clipe? „Vrem să-i ajutăm pe cei aflaţi în suferinţă. Ştim că se află undeva oameni rămaşi iară nimic care aşteaptă un sprijin“. la aceste vorbe rostite de MARIA ROTARU din Braşov str. Olteniei nr. 3, au subscris şi subscriu în aceste zile sute, mii, zeci de mii de oameni din judeţ. Hangu Ion din Bran a cumpărat 5 (cinci) costume noi şi le-a adus la centrul de colectare, consăteanul său Aron Băncilă a donat 5 ovine, iar Maria Cotinghi din aceeaşi localitate a adus 4 pături, un costum nou, 4 perechi de pantofi. în total comuna Bran a donat peste 2000 costume pentru bărbaţi, femei şi copii, 214 kg. de slănină 64 kg. brînză, 2334 ouă, 70 kg. de făină. Printre cei care au dus o parte din bunurile lor la centrul de colectare din Prejmer se numără Valeria Bobhăceanu, Roza Donat, Rodica Mărgineanu, Nicolae Reteacă, Ioan Zerbet, Gligor Boroş şi mulţi alţii. Pînă ieri la ora 12, la acest centru se colectaseră 326,10 kg. slănină, 30 kg. făină, 15 kg. orez, 12 kg. fasole, 15 kg. zahăr, plus două încăperi pline cu îmbrăcăminte. „ Fiecare categorie de oameni ai muncii contribuie în fel şi chip sporirea fondurilor de ajutorare a celor ce au avut de suferit de pe urma calamităţilor. Dintre ultimele iniţiative menţionăm, pentru reportajul de astăzi, hotărîrea Filialei Braşov a Uniunii artiştilor plastici de a organiza o expoziţie cu vînzare la sala „Arta“. Vor fi expuse lucrări de pictură, grafică, sculptură, gravuri şi artă decorativă. Fondurile realizate vor fi depuse la contul 2000. La ora la care citiţi aceste rînduri, mulţi copii vor fi primit cămăşuţele şi costumaşele aduse zilele trecutela centrele de colectare. Poate că acum se îndreaptă spre voi recunoştinţa lor pornită din adîncul sufletului. Cei aflaţi acum în suferinţă ştiu că sînteţi alături de ei, că veţi fi întotdeauna alături de ei. Dar alte familii, alţi bătrîni, alţi copii mai aşteaptă încă sprijin. Acţiunea de ajutorare a populaţiei sinistrate continuă. Manifestare a profundului ataşament (Urmare din pagina 1) celor pricinuite, muncitorii, inginerii şi tehnicienii, toţi lucrătorii din întreprinderile agricole de stat vor contribui cu suma de 1.802.364 lei, reprezentind contravaloarea a 1-2 zile din salariu, pînă la sfîrşitul anului". „Vom munci cu toată priceperea noastră — se arată în telegrama ţăranilor cooperatori din Săcele — pentru a realiza sarcinile ce ne revin la fondul centralizat al statului, să depăşim producţiile planificate pe cele 760 ha, cultivate cu grîu, cu 50 kg./ha, realizind o producţie suplimentară de 38.000 kg., să obţinem tot peste prevederi 21.500 kg. orzoaică, 20.000 kg. legume, 200 capete ovine şi un vagon de lapte“. Acelaşi spirit de deplină solidaritate umană explică şi gestul prin care cooperativa agricolă săceleană se oferă să livreze, necondiţionat, pentru ajutorarea populaţiei sinistrate, 15 tone grîu, 1000 kg. carne de porc, 50 tone cartofi, 200 lel. lapte, alte produse, precum şi contravaloarea a 1000 norme convenţionale, reprezentînd 32.000 Iei. „Ne angajăm totodată — se spune în telegramă — să dăm din produsele gospodăriilor noastre 2.460 kg. grîu, 3.700 kg. porumb, 7.900 kg. cartofi, 2.200 ouă şi suma de 7.500 lei, pentru localităţile sinistrate“. Asigurările de suplimentare a eforturilor pe linia obţinerii unor rezultate ,sporite în activitatea cotidiană, de ridicare, continuă a eficienţei muncii lor şi, implicit, a contribuţiei la vasta operă de refacere, sunt concretizate, prin limbajul lapidar al cifrelor, şi în telegrama trimisă Comitetului Central, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de constructorii de la I.C.L. Braşov: „Ferm hotărîţi să ne alăturăm eforturilor întregului popor pentru depăşirea greutăţilor şi diminuarea pagubelor pricinuite de inundaţii, ne angajăm să sporim angajamentele pe anul 1970 cu 3.000.000 lei la producţia de construcţii-montaj, cu 100.000 la beneficii şi să economisim în plus 25 tone metal. Totodată vom contribui la ajutorarea sinistraţilor cu 850.000 lei, reprezentînd contravaloarea unei zile de muncă, pină la finele anului“. Cifre, fapte, sentimente — puternic ecou al spiritului de dăruire şi umanism, al hotărîrii cu care oamenii muncii din judeţul nostru se aliniază frontului larg, de nebiruit, al solidarităţii umane, în jurul partidului, în uriaşa bătălie pentru progres şi civilizaţie. — Din pensia pe care o primesc — ne-a spus Nicolae Cocişiu, — am depus 500 lei. Doresc ca prin această mică sumă să contribui şi eu la sprijinirea celor loviţi de aceste năpraznice calamităţi. CONTUL 2000 Printr-o atît de fericitâ şi spontană inspiraţie cineva l-a botezat „Contul omeniei". Şi de atunci oamenii — minunaţii oameni ai ţării socialiste — işi depun prinosul in acest cont cu nume de simbol. Un simbol strămoşesc al solidarităţii umane ce urcă prin veacuri din străbune legende. Cum legendară este in aceste zile de vremelnică restrişte flacăra vie a dăruirii, a spiritului civic, a înaltului patriotism al întregii naţiuni. Pentru că omenia oamenilor este un fluviu larg şi fără matcă, mai puternic, mai viguros decit nedreptnicia naturii. Emoţionante gesturi se adună într-o impresionantă revărsare de căldură sufletească, de întrajutorare, de abligaţie — uriaş stăvilar in calea urgiei pustiitoare. Pînă aseară, 646.400 lei. Este contribuţia locuitorilor judeţului Braşov la contul 2000. La fiecare agenţie C.E.C. din comune şi sate, de la oraşe, de dimineaţa şi pină seara „Contul omeniei" işi sporeşte continuu avuţia. Depun oameni de toate categoriile: muncitori, ţărani cooperatori, mici meseriaşi, pensionari, elevi şi studenţi. De asemenea, cresc sumele donate de organizaţii obşteşti, in numerar sau prin virament. Mii de oameni, modeşti şi anonimi, contribuie după posibilităţile lor la ajutorarea celor sinistraţi, la vindecarea rănilor produse de puhoaiele dezlănţuite, la refacerea ţării. ... La Făgăraş câţiva pensionari şi-au donat pensia pe o lună. Studenţi merituoşi au renunţat la burse şi indemnizaţii de merit, uteciştii unei clase de la Liceul din Săcele au contribuit şi ei cu economiile lor modeste, elevii clasei a XlI-a de la Liceul de muzică şi arte plastice din Braşov au depus un grup, fiecare cite 50 lei. Ciţiva pionieri din Predeal şi-au descuiat puşculiţele aducind în pumni mărunţişul adunat cu răbdare. Şi „Contul omeniei" işi sporeşte ceas de ceas avuţia. Sporeşte din dorinţa oamenilor de a-şi ajuta semenii in suferinţă, uşurînd şi în acest fel povara grea a calamităţilor. D. R. /S////S////////SS//S/////SSS/SS/////////S,; 1 Spectacol | I artistic ^ ^ în folosul I I sinistraţilor ! Consemnăm o valoroa- $ ^ să iniţiativă a comitetu- % - lui sindicatului de la u- $ ^ zina „6 Martie" din Zăr- $ ^ neşti. ţ Joi, artiştii amatori de t 5 pe lingă clubul uzinei au § § organizat un frumos § S spectacol, cuprinzînd mo t S nsente muzicale, coregra- ° ^ fice, de brigadă şi solis- Ş Ş tice. Încasările realizate i Ş la acest spectacol — în ţ 5 sumă de 3.500 lei — auI Ş fost depuse în contul S 2000, destinat ajutorării ţ; ţ sinistraţilor.