Drum Nou, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7977-8002)

1970-09-17 / nr. 7991

Pag. 3 Nr. 7991 LE! Rodnic bilanţ gospodăresc Anul gospodăresc 1969 — 1970 s-a încheiat, edilii oraşelor şi comunelor ela­­borîndu-şi de-acum planuri­le unui nou an de activitate. Ce ni se pare semnificativ este faptul că şi în dome­niul gospodăririi şi înfru­museţării localităţilor, ase­menea altor sectoare ale vieţii social-economice, rea­lizările vin să confirme pe deplin eforturile depuse în această direcţie, angaja­mentul luat ca răspuns la Chemarea lansată de Consiliul popular al ju­deţului Constanţa fiind nu numai îndeplinit, ci şi depă­şit. Exprimate prin limbajul lapidar al­ cifrelor, realizări­le pe linia bunei gospodăriri şi înfrumuseţări însumează, Valoric, 105.589.300 lei, faţă de 90.735.200 lei cît repre­zenta angajamentul anual. Printr-o bună organizare a întrecerii patriotice, prin mobilizarea activă a mii şi mii de cetăţeni şi deputaţi, prin participarea nemijloci­tă la acţiunile de masă, în localităţile judeţului nostru s-au construit străzi şi tro­tuare în suprafaţă de peste 385.000 m.p., s-au amena­jat şi extins zone şi spaţii verzi pe aproape 267 ha, s-au dat în exploatare 124 baze sportive, locuri de joa­că pentru copii, s-au exe­cutat lucrări de îndiguiri pe o lungime însumînd peste 24 km, precum şi alte numeroase lucrări. Prin­tre localităţile în care s-au obţinut cele mai frumoase rezultate trebuie menţiona­te municipiul Braşov, oraşe­le Victoria şi Codlea, comu­nele Cincu, Hărman, Bran, Soarș ș.a. Comoditatea, lipsa de iniţiativă şi răspundere a unor cadre de conducere din întreprinderi (Urmare din pag. 1) tunci după insistentele organului financiar de control. Este, de ase­menea, inexplicabil de ce în ordi­nele elaborate de unele centrale nu se spune nici un cuvînt despre modalitatea de acordare de premii din economiile materiale şi de ma­noperă. Tot astfel, la C.E.I.L. Bra­şov, prevederile acestei hotărîri nu au fost aduse la cunoştinţa sala­riaţilor decit în luna iulie, iar la „Hidromecanica" pină nu de mult se aşteptau­ zadarnic nişte instruc­ţiuni de aplicare. Explicaţia acestei inerţii. . 2. LIPSA DE INIŢIATIVĂ, în a­­doptarea unor criterii adecvate de determinare şi evidenţiere, pe locuri de muncă, a economiilor materiale şi de manoperă. Unii din cei che­maţi să găsească formele de mă­surare a efortului gospodăresc s-au oprit la. . . inventarierea greutăţilor întîmpinate, declarind că „este im­posibilă evidenţierea economiilor realizate". Pe alocuri, pentru a dovedi acea­stă imposibilitate, s-a apelat la „sprijinul" unor forme de evidentă birocratice. Aşa, de pildă, la uzina „Hidromecanica", pe baza ordinu­lui 41 difuzat de conducerea uzinei, pentru ca o economie să fie recu­noscută se solicită autorului , o documentaţie înregistrată la condu­cerea uzinei, înregistrarea propune­rii la cabinetul tehnic, acesta din urmă la rîndul lui va cere avizul şefilor de servicii care au elaborat normele, de la constructor şef şi de la şeful serviciului C.T.C. Apoi propunerea „parafată" cu toate a­­ceste vize va fi analizată la condu­cerea uzinei şi transmisă pregătirii fabricaţiei care va întocmi o altă documentaţie pentru modificarea normelor. Şi, în sfîrşit, se va trece la urmărirea economiilor şi plata primelor. Desigur că acordarea pri­melor din economii de materiale şi manoperă implică o înaltă răs­pundere, dar de aici şi pină la calvarul birocratic experimentat la „Hidromecanica" e o cale lungă. 3. LIPSA DE RĂSPUNDERE a al­tora, „mascată" de o întreagă co­lecţie de „greutăţi", a făcut ca evidenţa consumului de materii pri­me şi manoperă — cu toate că pon­derea personalului T.A. este încă destul de ridicată­­ să prezinte nu­meroase lacune. Pentru acoperirea unor astfel de lacune, unii factori „responsabili" amină plata premii­lor pînă la finele anului pentru a vedea cum ies socotelile. O aseme­nea măsură de „prevedere" scu­tește intr-adevăr pe m­ii de dureri de cap, dar reduce la zero avan­tajele pe care le-ar putea oferi premiile date la timp, recompensa­rea operativă a faptelor deosebite. De altfel nu trebuie neglijat că premiile operative asigură o pro­pagare rapidă a exemplelor poziti­ve, „molipseşte“ de microbii iniţia­tivei şi pe cei din jur, asigurînd obţinerea unor rezultate bune la toate locurile de muncă, în tot cursul anului, ceea ce va influenţa fireşte şi rezultatele finale. Folosi­rea cu pricepere, echitabilă, a sti­­mulenţilor în tot cursul anului dă certitudinea recompensării eforturi­lor depuse, sporeşte preocuparea pentru punerea în valoare a rezer­velor existente, ceea ce contribuie la obţinerea unor beneficii mai mari. Cazul uzinei „Tractorul" este sem­nificativ pentru a ilustra efectul negativ al neglijării pîrghiilor de cointeresare materială. In această uzină faptul că la ora actuală nor­mele consumului de metal sînt de­păşite pe ansamblu nu poate con­stitui un motiv pentru amînarea re­compensării celor care fac econo­mii. O astfel de optică privează uzina de declanşarea unei iniţiati­ve gospodăreşti. Cei care gîndesc însă astfel uită probabil că obţi­nerea de economii de materii pri­me şi materiale, la fiecare loc de muncă, stimularea celor care le-au obţinut, contribuie la îmbunătăţirea situaţiei pe ansamblul întreprinde­rii şi nu la înrăutăţirea acesteia. De altfel, este bine de subliniat aici că pe baza H.C.M. 151 pre­miile pentru economii de materiale şi forţă de muncă se acordă inde­pendent de faptul dacă unitatea a realizat sau nu beneficii. In acea­stă situaţie desigur că este inex­plicabilă tărăgănarea folosirii pîr­­ghiilor coi­nteresării în marea ma­joritate a întreprinderilor braşovene. Se impune deci revizuirea aces­tei atitudini de comoditate, de lip­să de iniţiativă şi răspundere de care dau dovadă unele cadre de conducere din industrie. Economia noastră naţională este interesată de a se reduce pe toate căile consu­mul de metal, cocs, material lem­nos, bumbac, talpă, piei etc., pro­duse deficitare şi care se importă. Pentru atingerea acestui deziderat va trebui desigur apelat mai din plin atît la formele de recompen­sare morală cît și la cele materia­le. Nu trebuie uitat nici o clipă faptul că acordarea de premii din beneficiile realizate de fiecare uni­tate, precum și acordarea de pre­mii pentru realizarea de economii de materii prime, materiale şi forţă de muncă, îmbină în mod armo­nios interesul întreprinderilor în rea­lizarea unei eficienţe superioare, cu interesul fiecărui salariat de a ob­ţine un premiu individual cît mai mare. MEMENTO TIMPUL PROBABIL CINEMA PATRIA (telefon 1.18.18) - „Mayerling“ — orele: 9; 12,30; 16,30; 20. COSMOS (telefon 1.11.52) — „Frații Ba­­rdian" - orele: 9; 11; 14; 16,30; 19; " 21.­­ POPULAR (telefon 1.40.22) - „Ora hotă­­rîtoare" — orele: 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21. ARTA (telefon 1.23.63) - „Corabia nebu­nilor“ - orele: 11; 15; 19. TINERETULUI (telefon 1.48.27) - „Corul sergentului Grişa" — orele: 9; 11,30; 15; 17,30; 19.30. TELEVIZIUNE JOI, 17 SEPTEMBRIE 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiara. 18.00 Concursul şi Festivalul internaţional „George Enescu" — Recitalul flautis­tului Jean-Pierre Rampal. 18.45 Rapsodia română - „Hora la Pris­lop". 19.10 Anunţuri, publicitate, sumarul serii. 19.20 - 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seara. 20.00 Film serial: „Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn" („Gheţarii sunt în primejdie"). 20.30 Cadran internaţional. 21.10 Al cincilea Concurs şi Festival inter­naţional „George Enescu" - Concer­tul în Do major pentru violoncel şi orchestră de Haydn, interpretează Mstislav Rostropovici. 21.45 Poşta TV de Ion Bucheru. 21.55 Film artistic : „De unul singur" cu Harry Guardino şi Barbara McNair. Premieră pe ţară. 23.25 Telejurnalul de noapte. închiderea emisiunii. Pentru zilele de 18 şi 19 septembrie . Vremea se menţine frumoasa şi călduroa­să, cu cerul mai mult senin. Vîntul va su­fla potrivit pină la tare, din sectorul nord­­vest. Temperatura minimă va oscila între 9 şi 13 grade, iar cea maximă între 23 şi 26 grade. PRONOEXPRES Rezultatele concursului din 16 septembrie a.c. : Extragerea I : 32, 31, 17, 2, 42, 30. Fond de premii : 343.072 Iei, plus report la categoria I : 33.575 lei și plus re­port la categoria a Il-a : 33.575 lei. Extragerea a ll-a : 34, 33, 8, 38, 29, 22, 7, 44. Fond de premii : 305.376 lei, plus report la categoria A : 44.731 lei. MICA PUBLICITATE VÎNZARI-CUMPARĂRI Vind autoturism „OPEL RECORD" perfecta stare. Telefon: 1.37.90. 886 Vînd urgent „SKODA 1000", albastră, 33.000 km, stare excepțională. Vizibilă în str. Cerbului nr. 2, după ora 16. Telefon: 7.19.14. 892 Vînd urgent ..MERCEDES 190" Diesel, negru, cu radio. Informații: Telefon: 1.51.64, după orele 15. 896 Vînd „SKODA 1000 Telefon : 1.20.01 între orele 7-10 și 16-20. 897 Cumpăram minifon „PHILLIPS" sau „GRUNDING". Informații: telefon 1.42.92. SCHIMB DE LOCUINJA Cedez cameră de 30 m.p., bucătărie 6 m.p., cămară, dependințe şi garaj. Do­resc: garsonieră sau cameră şi bucătărie. Informaţii: str. Nisipului nr. 34, între orele 16-20. 893 OFERTE DE SERVICIU Caut femeie pentru îngrijirea unui co­pil (pentru 8 ore). Telefon: 2.17.81, ing. Nicolae. 898 DRUM NOU Sălile de operaţii de la Spitalul nr. 1 sunt înzestrate cu aparate pentru anestezie, de înaltă tehnicitate. Foto : GH. BANUTA Muzică şi proiecte (Urmată din pag. 1) Repertoriul axat pe creaţia cla­sică şi romantică cuprinde ce­le mai reprezentative lucrări ale secolului XVIII şi Prima jumă­tate a secolului XIX. Anul acesta vreau să deschid stagiunea cu dansurile de Theodor Rogalski, după care voi dirija Carmina Bu­­rana de Cari Orf şi Messias de Haendel. Aş dori mult să pot in­troduce şi în repertoriul orches­trei din Syracuse, Simfonia a IlI-a de Enescu, din păcate cu­noscut de publicul de peste ocean numai prin cele două rapsodii. In timpul rămas liber după munca cu orchestra, îmi continui studiile muzicologice. Astfel, în momentul de faţă termin un studiu în legătură cu o nouă organizare de material sonor, mergînd spre un sistem determinist matematic şi nu aleatorie. Colaborez şi la societatea de cercetări europene, care urmăreşte să vadă în ce mă­sură se manifestă în muzicologie şi îndeosebi în problemele crea­ţiei contemporane, gîndirea euro­peană. Printre primele studii a­­părute, menţionez interesantul studiu comparativ asupra muzi­cii bizantine şi gregoriene şi „A­­leatorism şi criza gîndirii muzi­cale în Europa". Ştiind că te interesează proble­mele de pedagogie muzicală, am să revin puţin, asupra muncii cu orchestra din Syracuse, pentru a face o completare privind concer­tele educative. Orchestra nefiind subvenţiona­tă de stat ci de particulari, for­marea şi educarea publicului con­stituie o problemă de a cărei re­zolvare depinde însăşi existenţa orchestrei. De aceea formaţia sus­ţine numeroase concerte educa­tive pentru copii, elevi şi stu­denţi. Concertele pentru copii, Ti­­my Tots Concerts, sunt dedicate copiilor între trei şi şase ani. Pen­tru a se trezi interesul copiilor, muzica se asociază cu povestirea, totul avînd un caracter improvi­­zatoric şi folosind frecvent cînte­­ce de copii transcrise pentru or­chestră şi de obicei la sfîrşitul concertului un copil este invitat să dirijeze. Aceast schiţare a activităţii peste ocean ar fi incompletă, da­că nu aş aminti că în 1972 mă voi întoarce în ţară, pentru a face un turneu cu filarmonica George E­­nescu în Austria şi R.F. a Ger­maniei şi pentru a dirija Simfo­nia a Ill-a de Enescu, pe care o consider una din capodoperele genului în epoca contemporană, şi în minunatul meu oraş natal, gazda mult elogiatului Festival de muzică de cameră. — Deci, invitaţia mea primeşte un răspuns favorabil? — Da, voi dirija la Braşov. DECESE Victoria soţie, Rodica şi Victor­­ii, Gicu ginere, Sorinei nepot, precum şi familiile Coloş, Ştefănescu şi Stoenescu au ne­mărginita durere de a anunţa încetarea fulgerătoare din viaţă a scumpului lor Col.­rez. POPESCU CONSTANTIN (Popic). Înmormîntarea va avea loc la Braşov, în ziua de 17 septembrie 1970, la Cimitirul Bisericii Române. 891 ANUNŢ FAMILIAL Eugen Poludianu mulţumeşte pe aceas­tă cale tuturor celor care prin prezenţă, flori, telegrame şi scrisori au ţinut să împărtăşească durerea pricinuită de moar­tea soţiei sale Lidia Poludeanu. 895 (Urmare din pag. 1) statat că nici domnia sa nu... auzise de H.C.M. 1009/69. A promis s-o ci­tească, a­ dispus măsuri dar tot „tărăboiul" pro­mis pare ridicol atîta timp cît cu multe luni în urmă dumnealui avea aşternută deja o sem­nătură de studiere şi lu­are la cunoştinţă a legii mai sus-menţionate. Să ne mai mirăm atunci de faptul că la serviciile constructor şef, proiec­tări sau la arhivă s-au găsit dulapuri neîncuia­te, deşi­ conţineau docu­mente secrete? O vină principală o poartă şi conducerea C.I.A.T. care nu a dis­pus efectuarea unor con­troale pe această linie, exemplu „urmat" şi de conducerile celor două uzine Dar ce să mai vor­bim de controlarea în­treprinderilor din sub­ordine cînd chiar în ca­drul C.I.A.T. normele legale de asigurare a se­cretului documentelor nu sunt respectate. Pînă şi funcţionarul însărcinat cu păstrarea şi manipu­larea documentelor cu caracter secret nu-şi poate exercita în bune condiţii prerogativele. In loc să-l sprijine, fac­torii de conducere din C.I.A.T. care răspund direct de această muncă nu acordă importanţa cuvenită legislaţiei ce defineşte regimul docu­mentelor secrete, igno­­rînd pînă şi probleme­le curente pe această li­nie. Din această cauză o serie de lucrări cu ca­racter secret sînt expe­diate prin delegaţi oca­zionali, fără nici o con­tingenţă cu aceste lu­crări. Situaţii similare de ne­­ cunoaştere a legislaţiei în vigoare am întîlnit şi la alte unităţi. La I­ C.P.A.T. bunăoară o salariată însărcinată cu manipularea unor docu­mente secrete, deşi lucra în acest loc de muncă de peste 6 luni, încă nu cu­noştea nimic din regle­mentările privitoare la asigurarea securităţii lor. De altfel la T.C.P.A.T. sunt încă destule cazuri în care, deşi anumitor persoane li s-a retras avizul pentru acces la documentele cu caracter secret, continuă şi în pre­zent să lucreze cu astfel de documente. Faptul a fost în repetate rînduri adus la cunoştinţă to­varăşului director Go­ran Kassarjian şi tot de atîtea ori domnia sa a promis că ,,va lua mă­suri“. Din păcate numai... a promis. Or, se ştie de către­­ orice conducător de instituţie că accesul la documentele cu caracter secret îl pot avea numai persoanele care prezintă garanţii depline de încre­dere şi siguranţă şi nu cei care manifestă negli­jenţă şi dezinteres. Aşa pot fi preîntîmpinate ace­le cazuri de încălcare a legilor, care au dus în unele unităţi (Insti­tutul „Proiect“, Uzi­na „6 Martie“, I.S.P.F.) la pierderea unor docu­mente, abatere deosebit de gravă în contextul atenţiei şi responsabili­tăţii cu care trebuie privit secretul acesto­ra. Un exemplu tipic de neglijenţă în ser­viciu a fost consta­tat la Direcţia comercia­lă judeţeană, (director Petre Teodorescu). Func­ţionara Ioana Constantin, avînd sarcina de a co­munica unele date impor­tante ministerului, nu a făcut la începutul trans­misiei prin telex obliga­toriul schimb de indicati­ve. La sfârşitul comuni­cării, de la celălalt capăt al firului i s-a răspuns : „Merci madame, ici Am­bassade de ..Cititorul a înţeles eroarea. Din neglijenţă comunicarea fusese transmisă unei ambasade din Bucureşti!!! Controlul care stă la baza articolului de faţă a fost extins însă şi la alte unităţi de pe raza oraşului.. în oraşul­Vic­­toria la un şantier de construcţii am găsit do­cumentele secrete ţinute pe un dulap în grija ... femeii de serviciu, care, atunci cînd ştergea pra­ful, le muta nevinovată de la un loc la altul. A doua zi factorii responsa­bili ridicau din umeri. Nici șeful de lot ing. De­cebal Şeiceanu, nici mai­strul Aurel Rădulescu nu cunoșteau prevederile le­gale după­ care trebuia ținută evidenta documen­telor. La Combinatul chi­mic Victoria „curiozita­tea profesională" a lucră­torilor din Inspectoratul judeţean de securitate a nimerit în plin. Vrînd să verifi­ce dacă „zvonul" este autentic, au constatat cu îndreptăţită surprin­dere că atît coresponden­ţa cu caracter secret cît şi probele pentru labora­torul din Făgăraş sînt tri­mise prin intermediul conducătorilor auto. Cul­mea este că această în­călcare a legii are apro­barea tov. director Virgil Fotea. Vigilența gazdelor a fost­ încercată și la uzina „6 Martie". La un servi­ciu cu competență pentru documente secrete ușa era bine încuiată dar che­ia se găsea ... sub preşul SECRETUL DE STAT de la intrare. La un alt serviciu un dulap cu documente secrete era bine încuiat dar cheia stătea într-un sertar la îndemîna oricui. De altfel, la această între­prindere aprobările pen­tru acces la documente secrete s-­au acordat cu uşurinţă, în număr mare şi fără o analiză temeini­că a calităţii persoanelor, care prin natura muncii lor trebuiau să le cu­noască. Şi cum avertis­mentul este valabil şi în cazul altor unităţi, îl subliniem încă o dată. Un rol deosebit trebuie acordat calităţii oameni­lor care au în sarcina lor păstrarea documentelor cu caracter secret, mul­tiplicarea şi transmiterea lor, pentru că, după cum am văzut, încălcarea dispoziţiunilor legii pri­vind securitatea secretu­lui acestor operaţiuni şi documente este preceda­tă mai întotdeauna de eludarea atribuţiunilor de serviciu ale celor în cauză. Iată de ce se im­pune în toate aceste do­menii de activitate res­pectarea cu stricteţe a disciplinei în muncă, o bună selecţie a cadrelor, sancţionarea promptă a tuturor abaterilor pri­vind securitatea secretu­lui de stat. Pentru că este un lucru ştiut de toată lumea . Apărarea secre­tului de stat este o sarci­nă a fiecăruia dintre noi, nu numai a organelor în­­sărcinate direct cu secu­ritatea lui. MILIJIAI INFORMEAZA ROZĂTORI AI AVUTULUI OBŞTESC Lanurile de porumb, intrate în perioada maturizării, au, din pă­cate, foarte mulţi duşmani. Lă­­sînd la o parte animalele sălba­tice, care sînt mai greu de pus la... respect, să ne oprim la se­menii noştri, aliaţi de nădejde ai rozătoarelor rodului toamnei, în noaptea de 10/11 septembrie, o patrulă de miliţieni aflaţi într-o acţiune pentru depistarea furtu­rilor din cîmp, a fost atrasă de nişte zgomote puternice, venite dinspre tarlaua cu porumb a I.A.S. Hărman, plasată în apro­pierea uzinei „Rulmentul". Să fii ajuns mistreţii atît de aproape de luminile oraşului!? Apropiindu-se, au pus mîna pe cîţiva răufăcători care încercau să dijmuiască avutul I.A.S.-ului. Toţi sînt angajaţi ai uzi­nei „Rulmentul" şi ieşiseră din schimbul doi de lucru. Să le dăm nu­mele, făcînd, totodată, un apel către colectivele lor de muncă şi organizaţiile de masă din care fac parte să le administreze o lecţie pe măsura faptelor săvîrşite. Ia­­tă-i: VASILE MINCU, laborant chimist, secţia 439, ION PARAS­­CHIV, operator prefabricate, MOI­­SE ŢEPOSU, strungar, DUMITRU ŢENE, muncitor necalificat, DUMI­TRU NEAGU, elev la şcoala pro­fesională cu calificare în produc­ţie, CONSTANTIN TIRILA, rectifi­cator, ION PARAVANA, ucenic, şi ION COSTEA, rectificator şi elev în clasa a XI-a seral. ÎNAPOI ÎN PUŞCĂRIE ! Individ cu patru condamnări la activ, dintre care trei pentru tîl-­hărie, la vîrsta de numai 21 de ani, CONSTANTIN DODU, din Codlea, str. Garoafelor nr. 22, a intrat din nou în conflict cu le­gea. Observînd că Maria Coman, muncitoare la C.A.P. Codlea, are la ea un geamantan frumușel și cunoscîndu-i drumul spre casă (lo­cuiește la grajdurile C.A.P., pla­sate în cîmp), a urmărit-o din umbră pas cu pas, încă de la ie­şirea din localul în care servise masa. Pe traseu, într-un loc întu­necos­­scena se petrecea noaptea( în jurul orelor 21,30), a ajuns-o din urmă şi i-a cerut geamanta­nul, sub ameninţarea cuţitului. Femeia a ţipat desperată după a­­jutor, luptîndu-se, totodată, cu vlăjganul din faţa ei. Văzînd că se apropie în grabă cîţiva oa­meni de la grajdurile din apropie­re, infractorul s-a lăsat păgubaş, pierzîndu-se prin grădini. Miliţia nu s-a lăsat însă păgubaşă şi l-a urmărit insistent, pînă l-a prins şi arestat. ÎN LAŢUL... ALCOOLULUI De două luni şi mai bine, me­canicul de locomotivă PETRE UR­­DEA, domiciliat în Braşov, Zona gării, bloc 7, sc. B, ap. 16, n-a mai avut trai bun în familie. Mo­tivul : aproape seară de seară ve­nea acasă în stare de ebrietate, stare care-i aducea prejudicii nu numai în familie, ci şi la servi­ciu. Recent, a sfîrşit printr-un gest necugetat, fatal: şi-a pus laţu-n gît în propria-i locuinţă. Şi nu a fost nimeni pe aproape să-l sal­veze. . . REGIONALA DE CAI FERATE Braşov ANUNŢĂ Ţinerea concursurilor de admitere pentru următoa­rele şcoli: Şc. Gr. I. M. ACAR, FRÎNAR, MANEVRANT, la Gru­pul şcolar Braşov, în data de 25 septembrie 1970, Şc. Gr. I. M. ACAR, FRSNAR, MANEVRANT, la sta­ţia Sibiu, în data de 18 septembrie 1970. CONDIŢII DE ADMITERE . Studii: 4-8 clase elementare. Vîrsta: 20—43 ani. Stagiul militar satisfăcut. Durata şcolii este de 3 luni. Pe timpul cursurilor elevii primesc gratuit rechizite şi manuale şcolare, transportul gratuit pe C.F.R, o da­tă pe lună la domiciliu şi media salariului tarifar pe ul­timele 3 luni pentru cei proveniţi din cadrele C.F.R. sau de la alte întreprinderi, sau bursa de 400 lei lunar pentru cei care nu provin din cîmpul muncii. Li se acordă cazare gratuită în limita locurilor, sau indemnizaţie de 10 lei pe zi pentru cazarea în me­diul urban şi 5 lei pe zi pentru cazarea în mediul rural. Informaţii suplimentare se primesc de la secreta­riatul şcolii, str. Karl Marx nr. 32, Braşov, sau la sta­ţiile de cale ferată. 456 Agenţia O.N.T. Braşov angajează pentru sezonul de iarnă : COLABORATORI EXTERNI - cunoscători de limbi străine (germană, engleză, franceză) cu studii superioare sau medii. Pentru funcţiile de INSTRUCTORI DE SCHI, GHIZI IN­TERPREŢI, SCHIMB VALUTAR şi VALORIFICĂRI Cererile se primesc la Serviciul turism internaţional, Hotel ,,Carpaţi", în zilele de 22 şi 23 septembrie 1970, între orele 8—14. 46. Combinatul de celuloză şi hîrtie Zărneşti angajează urgent muncitori în următoarele meserii : - LĂCĂTUŞI întreţinere şi reparaţii - OPERATORI CHIMIŞTI pentru fabricarea ce­lulozei şi hîrtiei - MODELURI - TIMPLARI - DULGHERI - ZIDARI - MUNCITORI NECALIFICAŢI Se asigură masa la cantină, iar pentru sala­riaţii calificaţi necăsătoriţi, se asigură şi cazare. Cei interesaţi se vor adresa la sediul unităţii, serviciul personal. 460 ORICE ȚESĂTURI DIN LUNA, MĂTASE, BUMBAC rochii-haine-bluze

Next