Drum Nou, octombrie 1970 (Anul 27, nr. 8003-8029)
1970-10-14 / nr. 8014
m Proletari din toate trile, uniţi-vit un nou ORGAN AL COMITETUIU JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. 5» AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 8014 Miercuri, 14 octombrie 1970 4 pagini 30 bani PENTRU GRĂBIREA LUCRĂRILOR AGRICOLE Toate maşinile şi tractoarele să funcţioneze neîntrerupt! Timpul trece, mecanizatorilor puţin le pasă! C.A.P. Rupea este mult rămasă in urmă cu semănatul griului. Cu toate acestea, ieri, trei tractoare staţionau, în timp ce alte două se pregăteau să plece la arat abia în jurul orei 10,15. Dacă colaborarea intre cooperatori şi mecanizatori va merge tot aşa, aici însămînţările se vor încheia după căderea zăpezii. O grabă care strică treaba! Calitatea semănatului este determinantă pentru obţinerea unei recolte bogate de grîu. Se pare, însă, că la C.A.P. Caţa organizatorii producţiei sunt de altă părere. Dovada o constituie agregatul din imagine care, datorită patului germinativ necorespunzător, mai mult împrăştie săminţa la suprafaţa solului, în loc să o încorporeze uniform. Grabă, grabă! dar de ce in detrimentul calităţii ? In următoarele zile trebuie terminat strînsul întregii recolte de cartofi! Pînă ieri dimineaţă recoltatul cartofilor s-a terminat în 15 cooperative agricole din judeţ, printre care se află C.A.P. Cristian, Codlea, Feldioara, Caţa, Măeruş, Bod ş.a. în cursul zilei de ieri alte unităţi au încheiat această lucrare, astfel că s-a creat posibilitatea certă ca în următoarele 3—4 zile strînsul cartofilor să se termine în toate cooperativele agricole din Ţara Birsei, precum şi în marea majoritate a celor situate în zonele Rupea şi Făgăraş. La ora actuală însă pe întregul judeţ au mai rămas de recoltat cartofii de pe circa 3000 ha., cele mai mari suprafeţe aflîndu-se la I.A.S. Prejmer şi Feldioara şi în unele cooperative agricole mari producătoare din Ţara Făgăraşului : Lisa, Recea, Berivoi, Şinca Veche, Voila etc. Aşa după cum s-a precizat ieri în şedinţele de zonă, strînsul întregii recolte de cartofi trebuie terminat în următoarele cîteva zile. Pentru aceasta este necesar ca peste tot să se accelereze la maximum ritmul de recoltare, în care scop maşinile din unităţile fruntaşe să fie de urgenţă transferate în cele rămase în urmă. Concomitent cu grăbirea recoltatului, consiliile de conducere, cu sprijinul organizaţiilor de partid, trebuie să ia măsuri pentru urgentarea predării obligaţiilor faţă de stat, ca şi pentru sortarea, transportarea şi însilozarea cartofilor de sămînţă, respectîndu-se întocmai indicațiile date de organele agricole. Cînd organizatorii nu-şi fac datoria, pînă şi maşinile lenevesc ieri, la C.A.P. Drăuşeni nu s-a insăminţat nici un an. Cauza ? Lipsa de teren eliberat şi pregătit. După cum apreciau conducătorii unităţii, nici în zilele următoare situaţia nu se va îmbunătăţi cu mult. De aceea, semănătorile secţiei de mecanizare stau ca la expoziţie ... IRIRIRIRIRIRIRIRII Prea mare pentru o piesă atît de mică Tot la Drăuşeni, pentru aducerea unui ax de grup conic necesar C.S.U. care se defectase, s-a folosit tractorul din fotografie, care a străbătut cale de cîteva zeci de kilometri pînă la sediul I.M.A. Rupea. Este, totuși, un mijloc de transport mult prea mare pentru o piesă atît de mică. IRIRSIBDIHIRIRII HIRIIRIRIRIaI HIRIRII Sosirea preşedintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, la New York REYKJAVIK — Trimisul special Agerpres, Nicolae Plopeanu, transmite : Toate ziarele din Reykjavik publică în primele pagini comentarii, ştiri şi fotografii în legătură cu scurta vizită făcută în Islanda de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, la invitaţia preşedintelui Republicii Islanda, Kristjan Eldjarn. După ce subliniază în titlu că preşedintele Nicolae Ceauşescu a adus „salutul prietenesc al poporului român", principalul ziar islandez „Morgunbladid" relatează despre primirea călduroasă făcută înaltului oaspete român şi atmosfera cordială în care s-a desfăşurat întîlnirea dintre cei doi şefi de stat, arătînd că „în ciuda marii distanţe ce separă cele două ţări, prietenia şi colaborarea dintre popoarele noastre sunt în continuă dezvoltare". „Relaţiile dintre România şi Islanda, arată ziarul, citind cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se dezvoltă în mod pozitiv, pe baza principiilor deplinei egalităţi în drepturi, respectului reciproc, independenţei şi suveranităţii. Aceasta deschide o bună perspectivă pentru dezvoltarea viitoare a acestor relaţii". Ziarul „Timin" relevă că „Islanda doreşte să întreţină relaţii bune cu toate naţiunile" şi că „între România şi Islanda există numai sentimente prieteneşti”. Un alt ziar, „Thjodviljinn" relatează în prima pagină cu fotografii primirea înaltului oaspete român pe aeroportul Keflavik şi de la reşedinţa prezidenţială Bessastadir. Presa islandeză publică, de asemenea, date biografice ale preşedintelui Consiliului de Stat al României, menţionînd puternica sa personalitate şi influenţă pe care o au principiile de pace şi colaborare pe care Ie promovează România în relaţiile internaţionale. ★ MONTREAL 13 — Trimisul special, Liviu Rodescu, transmite: în continuarea călătoriei spre New York, avionul prezidenţial a făcut, în seara zilei de 12 octombrie, escală la Montreal, unde tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi persoanele care îl însoţesc au rămas peste noapte. Pe aeroportul din Montreal, înalţii oaspeţi au fost salutaţi, în numele guvernului canadian, de Jean Pierre Cote, ministru, şi de alte persoane oficiale. Au fost prezenţi Bucur Şchiopu, ambasadorul Republicii Socialiste România în Canada, şi membri ai ambasadei. ★ NEW YORK 13 (Agerpres). — De la trimişii speciali : Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a sosit marţi la amiază la New York pentru a participa la lucrările sesiunii jubiliare a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Împreună cu preşedintele Nicolae Ceauşescu au sosit tovarăşii,Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Avionul prezidenţial a aterizat pe aeroportul internaţional „J. F. Kennedy" la ora 12 (ora locală). Ceremonia întîmpinării a avut loc în faţa salonului oficial, unde erau arborate drapelul de stat al României şi steagul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Erau prezenţi şefi de delegaţii ale ţărilor membre ale Naţiunilor Unite, reprezentanţi permanenţi acreditaţi la O.N.U., precum şi diplomaţi care iau parte la lucrările sesiunii Adunării Generale. Potrivit protocolului O.N.U. rezervat şefilor de stat care sosesc la Naţiunile Unite, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost salutat pe aeroport, în numele secretarului general U Thant, de şeful ceremonialului, Sinon Korle, iar în numele primarului New Yorkului, John Lindsay, de reprezentantul acestuia John Palmer. Au fost de faţă membrii delegaţiei române la sesiunea ordinară O.N.U., Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Maria Groza, vicepreşedintă a Marii Adunări Naţionale, ambasadorul Costin Murgescu, Gheorghe Diaconescu, reprezentantul permanent al României la Naţiunile Unite, şi Corneliu Bogdan, ambasadorul ţării noastre, la Washington. Ziarişti americani, corespondenţi străini, reporteri ai principalelor posturi de, radio, televiziune şi cinematografie au consemnat momentul sosirii la New York a şefului statului român. Răspunzînd solicitărilor reprezentanţilor presei, preşedintele Nicolae Ceauşescu a făcut o scurtă declaraţie. Am venit în Statele Unite ale Americii — a spus preşedintele Nicolae Ceauşescu — pentru a participa la sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Apreciem că Organizaţiei Naţiunilor Unite îi revine un rol de seamă în asigurarea unei lumi de cooperare şi de pace. Vin pentru prima oară în Statele Unite şi aş dori să adresez poporului american un salut călduros. Cu prilejul participării la reuniunea jubiliară, sper să am posibilitatea de a vizita unele centre ale Statelor Unite ale Americii şi să am o întîlnire cu preşedintele S.U.A., domnul Nixon. în încheiere, preşedintele Nicolae Ceauşescu a mulţumit reprezentantului municipalităţii New Yorkului, şefului protocolului O.N.U., tuturor celor prezenţi,, pentru primirea făcută. Un grup de copii ai diplomaţilor români au oferit buchete de flori tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale, Elena Ceauşescu. Coloana maşinilor oficiale s-a îndreptat apoi spre sediul misiunii române la Naţiunile Unite, reşedinţa preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, pe timpul şederii la New York. Marţi după-amiază, preşedintele Nicolae Ceauşescu va avea întrevederi cu preşedintele celei de-a 25-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., Edward Hambro, și cu secretarul general al O.N.U., U Thant. Despre aceste întrevederi vom relata în ziarul de mîine. In continuarea seriei de articole despre: DIMENSIUNILE UMANISMULUI INDUSTRIAL prof. dr. docent TRAIAN HERSENI pune în discuţie ÎNVĂŢĂMÎNTUL PROFESIONAL ■ Profesiunile nu mai pot fi însuşite pe căi empirice ■ Criteriu al orientării : ce ştiu să facă elevii, nu ceea ce ştiu să spună B Un examen psihologic al aptitudinilor practice ■ Şcoala nu se mai poate mulţumi cu un caracter recapitulativ ci cu unul net anticipativI Problema cheie : ce se va şti şi se va face miine Elevii să poată înfrunta prin puterile proprii exigenţele mereu ascendente ale vieţii profesionale moderne ■ O mentalitate capabilă să domine schimbarea, nu numai să fructifice tradiţia Cu cîteva decenii în urmă, a orienta pe cineva spre o profesie, în funcţie de aptitudinile fizice şi psihice, însemna, la nivel de masă, a-i indica o meserie pe care putea să şi-o însuşească direct, prin ucenicie (pe lîngă un meşter cu experienţă), dacă era în vîrsta copilăriei, sau prin practică (lucrînd direct în producţie), dacă era vorba de o persoană adultă. Individul în cauză era deci în măsură să verifice uşor şi repede valoarea recomandării care i s-a făcut de către laboratorul de orientare profesională. Astăzi lucrurile se prezintă diferit. Cele mai multe profesii — mă refer în special la cele industriale — au o fundamentare tehnică-ştiinţifică atît de avansată, încît nu mai pot fi însuşite pe căi strict empirice, „văzînd şi făcînd". Ele cer numeroase cunoştinţe, priceperi şi deprinderi intelectuale, unele prealabile, de natură pregătitoare, pentru atingerea anumitor trepte de dezvoltare mentală, altele implicate direct chiar în procesele de producţie, deci necesare, într-un fel sau altul, în tot decursul vieţii. Acest „echipament mental" nu se mai poate obţine decît prin şcoală, în cadrul unui învăţămînt special, anume conceput,şi experimentat pentru fiecare categorie mai importantă de profesii. Aşa a luat naştere învăţămîntul profesional din care o bună parte este constituit de învăţămîntul industrial (pentru lucrători calificaţi, maiştri, tehnicieni, subingineri, ingineri etc.). Din cauza aceasta, în zilele noastre a orienta pe cineva spre o profesie, înseamnă de regulă a-l orienta spre o şcoală care să-i dea posibilitatea să-şi însuşească în chip corespunzător profesia vizată. In acest caz, orientarea profesională devine de fapt o orientare şcolară. Cele două categorii de orientare nu diferă esenţial una de alta, totuşi unele deosebiri există şi, ceea ce este necesar să fie reţinut, ele creează, dacă nu neapărat dificultăţi teoretice, în mod sigur, dificultăţi practice, unele foarte greu de înlăturat. Nu voi aminti decît pe cele mai importante. Numărul profesiilor concrete este foarte mare. Maistru sau tehnician, de exemplu, nu spune nimic exact, pentru că există maiştri sau tehnicieni în cele mai variate ramuri de producţie, cu numeroasele lor subdiviziuni, ca : mineri, petrolişti, chimişti, energeticieni, mecanici, automatişti etc. Practic ar fi foarte greu. Ca fapt meteorologic, prima zăpadă a căzut deja la Braşov. Este un clopoţel de alarmă pentru gospodarii din întreprinderile, fabricile şi uzinele braşovene de a grăbi ritmul pregătirilor pentru iarnă, în legătură cu stadiul de realizare a măsurilor care să asigure condiţii de muncă optime pentru producţia pe anotimpul friguros — adevărate „ace" ale bunilor gospodari pentru „cojocul iernii" — am întreprins recent o anchetă în mai multe întreprinderi braşovene. La întreprinderea de transporturi Braşov, ing. Florea Cătrună, mecanicul şef, care răspunde de dacă nu imposibil, în orice caz foarte costisitor şi deci nerentabil, să se înfiinţeze atîtea tipuri de şcoli, cite profesii efective există într-o industrie avansată, la scară naţională. De aici necesitatea de a le grupa după gradul lor de înrudire, după temeiurile teoretice comune etc. ; totuşi, la nivelul decisiv al exercitării acestor profesii, s-ar putea să apară şi, deseori apar, diferenţe de aptitudini destul de simţitoare, care ar cere o orientare mult mai fină şi mai nuanţată. Specialistul în termoenergetică, de exemplu, se deosebeşte aptitudinal de colegul lui din domeniul electroenergeticei şi cu atît mai mult de cel din domeniul energeticii nucleare. Exact în aceeaşi specialitate, tehnicianul de concepţie, cercetare, proiectare angajează profesional aptitudini diferite faţă de colegul lui din producţie şi chiar faţă de colegul lui din domeniul controlului tehnic de calitate. Toţi aceştia trebuie să aibă totuşi unele cunoştinţe comune, pe lingă cele diferenţiale. Aceasta înseamnă că deseori orientarea şcolară capătă, vrîndnevrînd, un caracter mai larg, mai nediferenţiat şi deci mai nesigur decît orientarea profesională, care, după cum am văzut, nici ea mui are, din cauza trăsăturilor ei specifice (vîrsta celui orientat, caracterul de stat al operaţiei etc.), o certitudine prea apropiată de „absolut". Indiscutabil, orientarea ştiinţifică, fie profesională, fie şcolară, este mult superioară celei empirice și cu atît mai mult celei întîmplătoare, deci nu e vorba de a-i contesta valoarea, ci numai de a-i stabili aportul real, fără alimentarea unor iluzii nejustificate, care totdeauna sînt dăunătoare. Ceea ce se poate spune corect pregătirile pentru anotimpul friguros, ne relatează : „ Sîntem aproape pe terminate. S-a rezolvat încălzirea halei de revizie a autobuzelor, s-au revizuit instalaţiile de încălzire a autobuzelor şi troleibuzelor, la atelierul electric, la cel de motoare şi carburatoare s-au pus calorifere. Avem asigurate 80 de posturi pentru preîncălzirea autobuzelor în timpul iernii. într-adevăr, măsurile amintite de mecanicul șef sunt realizate. Dar acel „aproape pe terminate" este mult prea... optimist, ca să nu spunem altfel. Așa, de pildă,, o mare parte din măsurile prevăzute în graficul pregătirilor peneste că procedeele ştiinţifice nu sunt încă în măsură să elimine complet hazardul în alegerea unei profesii, dar micşorează domeniul acestuia , cu fiecare progres metodologic mai însemnat pe care îl realizează. Orice orientare profesională luată în considerare, în sensul că este efectiv urmată, înseamnă o opţiune pentru una singură din numeroasele posibilităţi existente, acceptarea unui drum care se face în detrimentul altora, dintre care unele pot fi tot atît de potrivite sau chiar mai potrivite, în ipoteza că s-a săvîrşit vreo eroare. De aici necesitatea de a se asigura, pentru orice eventualitate, posibilitatea unei întoarceri sau corectări a rutei şcolare, în aşa fel încît cel care a urmat o şcoală ce s-a dovedit nepotrivită pentru el, cu toate precauţiunile luate, să nu fie „condamnat fără drept de apel“, să aibă putinţa de a se răzgîndi şi a urma altă şcoală, fără pierderi de timp şi bani insurmontabile. E vorba deci de o organizare foarte deschisă sau elastică a întregului sistem de învăţămînt, ceea ce se înţelege de la sine, practic nu este uşor de realizat. Numărul locurilor într-o şcoală nu este nelimitat, pe de o parte din cauza posibilităţilor concrete de şcolarizare satisfăcătoare, pe de altă parte din cauza planificării sau, în ultimă analiză, a lipsei de necesitate socială pentru surplusurile numărului prevăzut. Aceasta înseamnă că orientarea şcolară este totodeauna dublată de o selecţie şcolară, proces continuu, care începe cu examenul (Continuat din pag. a 3-a) tru iarnă nu sînt îndeplinite decît în proporţie de 40—60 şi doar rareori pînă la 70 la sută. în această situaţie se află, bunăoară, revizuirea şi pregătirea sistemului de frînare pentru iarnă al autovehiculelor, chituirea şi vopsirea autovehiculelor, repararea şi etanşarea uşilor de la acestea, completarea geamurilor la întregul parc de maşini etc. Intr-o situaţie şi mai nesatisfăcătoare este asigurarea stocului de piese de rezervă pentru executarea reparaţiilor curente pe timp de iarnă la parcul de maşini al întreprinderii. Un raid pe teren, a relevat, de asemenea, şi alte minusuri ale gospodarilor de la I.T.Bv. Astfel, în jgheaburile de la sistemul de scurgere a apelor pluviale la clădirile din însuşi sediul întreprinderii, buruienile au crescut şi au ajuns să se scuture de flori şi frunze. La noua hală de troleibuze, două din uşile vechi, deteriorate, n-au fost înlocuite, deşi în graficul pregătirilor de iarnă era prevăzută montarea lor pînă la 30 septembrie a.c. Cea mai grea problemă pentru această hală este însă încălzirea pe timp de iarnă. Aburul furnizat de centrala termică, aparţinînd de întreprinderea de transporturi auto, nu este suficient ca temperatură şi presiune. Directorul I.T.Bv., Gh. NOVAC în pregătirea producţiei pentru iarnă OPTIMISMUL GOSPODARILOR NU ARE ACOPERIRE... ÎN FAPTE (Continuare în pag. a 3-a) Meridiane Aborigenii australieni, constrînşi să trăiască In rezervaţii Trei bărbaţi — cu pielea întunecată şi părul ondulat — au intrat într-un hotel din Armidale dorind să bea ceva. Barmanul s-a prefăcut că nu-i vede. După cîteva minute de aşteptare, unul dintre ei s-a enervat. Degeaba. In cele din urmă, barmanul a catadicsit să le răspundă : „Nu (Continuare în pag. a 4-a) ----------------------------------------------