Drum Nou, octombrie 1970 (Anul 27, nr. 8003-8029)

1970-10-14 / nr. 8014

m Proletari din toate t­rile, uniţi-vit un nou ORGAN AL COMITETUIU JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. 5» AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 8014 Miercuri, 14 octombrie 1970 4 pagini 30 bani PENTRU GRĂBIREA LUCRĂRILOR AGRICOLE Toate maşinile şi tractoarele să funcţioneze neîntrerupt! Timpul trece, mecaniza­torilor puţin le pasă! C.A.P. Rupea este mult rămasă in urmă cu semănatul griului. Cu toate acestea, ieri, trei tractoare staţionau, în timp ce alte două se pregăteau să plece la arat abia în jurul orei 10,15. Dacă colaborarea intre cooperatori şi mecaniza­tori va merge tot aşa, aici însămînţările se vor încheia după căderea zăpezii. O grabă care strică treaba! Calitatea semănatului este determinantă pentru obţine­rea unei recolte bogate de grîu. Se pare, însă, că la C.A.P. Caţa organizatorii producţiei sunt de altă părere. Dovada o constituie agregatul din imagine care, datorită patului ger­minativ necorespunzător, mai mult împrăştie săminţa la suprafaţa solului, în loc să o încorporeze uniform. Grabă, grabă! dar de ce in detrimentul calităţii ? In următoarele zile trebuie terminat strînsul între­gii recolte de cartofi! Pînă ieri dimineaţă recoltatul cartofilor s-a terminat în 15 coo­perative agricole din judeţ, prin­tre care se află C.A.P. Cristian, Codlea, Feldioara, Caţa, Măeruş, Bod ş.a. în cursul zilei de ieri alte unităţi au încheiat această lucrare, astfel că s-a creat posi­bilitatea certă ca în următoarele 3—4 zile strînsul cartofilor să se termine în toate cooperativele a­­gricole din Ţara Birsei, precum şi în marea majoritate a celor situate în zonele Rupea şi Fă­găraş. La ora actuală însă pe întregul judeţ au mai rămas de recoltat cartofii de pe circa 3000 ha., cele mai mari suprafeţe aflîndu-se la I.A.S. Prejmer şi Feldioara şi în unele cooperative agricole mari producătoare din Ţara Făgăraşu­lui : Lisa, Recea, Berivoi, Şinca Veche, Voila etc. Aşa după cum s-a precizat ieri în şedinţele de zonă, strînsul întregii recolte de cartofi trebuie terminat în următoarele cîteva zile. Pentru aceasta este necesar ca peste tot să se accelereze la maximum ritmul de recoltare, în care scop maşinile din unităţile fruntaşe să fie de urgenţă trans­ferate în cele rămase în urmă. Concomitent cu grăbirea recolta­tului, consiliile de conducere, cu sprijinul organizaţiilor de par­tid, trebuie să ia măsuri pentru urgentarea predării obligaţiilor faţă de stat, ca şi pentru sorta­rea, transportarea şi însilozarea cartofilor de sămînţă, respectîn­­du-se întocmai indicațiile date de organele agricole. Cînd organizatorii nu-şi fac datoria, pînă şi maşinile lenevesc ieri, la C.A.P. Drăuşeni nu s-a insăminţat nici un an. Cauza ? Lipsa de teren eliberat şi pregătit. După cum apre­ciau conducătorii unităţii, nici în zilele următoare situaţia nu se va îmbunătăţi cu mult. De aceea, semănătorile sec­ţiei de mecanizare stau ca la expoziţie ... IRIRIRIRIRIRIRIRII Prea mare pentru o piesă atît de mică Tot la Drăuşeni, pentru aducerea unui ax de grup conic necesar C.S.U. care se defectase, s-a folosit tractorul din fotografie, ca­re a străbătut cale de cî­­teva zeci de kilometri pînă la sediul I.M.A. Rupea. Es­te, totuși, un mijloc de transport mult prea mare pentru o piesă atît de mică. ­IRIRSIBDIHIRIRII HIRIIRIRIRIaI HIRIRII Sosirea preşedintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, la New York REYKJAVIK — Trimisul spe­cial Agerpres, Nicolae Plopeanu, transmite : Toate ziarele din Reykjavik publică în primele pa­gini comentarii, ştiri şi fotogra­fii în legătură cu scurta vizită făcută în Islanda de preşedinte­le Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, la invitaţia preşedin­telui Republicii Islanda, Kristjan Eldjarn. După ce subliniază în titlu că preşedintele Nicolae Ceauşescu a adus „salutul priete­nesc al poporului român", prin­cipalul ziar islandez „Morgunbla­­did" relatează despre primirea călduroasă făcută înaltului oas­pete român şi atmosfera cordială în care s-a desfăşurat întîlnirea dintre cei doi şefi de stat, arătînd că „în ciuda marii distanţe ce se­pară cele două ţări, prietenia şi colaborarea dintre popoarele noastre sunt în continuă dezvol­tare". „Relaţiile dintre România şi Islanda, arată ziarul, citind cu­vintele tovarăşului Nicolae Ceau­şescu, se dezvoltă în mod pozitiv, pe baza principiilor deplinei e­­galităţi în drepturi, respectului reciproc, independenţei şi suvera­nităţii. Aceasta deschide o bună perspectivă pentru dezvoltarea viitoare a acestor relaţii". Ziarul „Timin" relevă că „Is­landa doreşte să întreţină relaţii bune cu toate naţiunile" şi că „între România şi Islanda există numai sentimente prieteneşti”. Un alt ziar, „Thjodviljinn" re­latează în prima pagină cu foto­grafii primirea înaltului oaspete român pe aeroportul Keflavik şi de la reşedinţa prezidenţială Bessastadir. Presa islandeză publică, de a­­semenea, date biografice ale pre­şedintelui Consiliului de Stat al României, menţionînd puternica sa personalitate şi influenţă pe care o au principiile de pace şi colaborare pe care Ie promovează România în relaţiile internaţio­nale. ★ MONTREAL 13 — Trimisul special, Liviu Rodescu, transmite: în continuarea călătoriei spre New York, avionul prezidenţial a făcut, în seara zilei de 12 octom­brie, escală la Montreal, unde tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi persoanele care îl însoţesc au ră­mas peste noapte. Pe aeroportul din Montreal, înalţii oaspeţi au fost salutaţi, în numele guvernu­lui canadian, de Jean Pierre Cote, ministru, şi de alte persoane ofi­ciale. Au fost prezenţi Bucur Şchiopu­, ambasadorul Republicii Socialiste România în Canada, şi membri ai ambasadei. ★ NEW YORK 13 (Agerpres). — De la trimişii speciali : Preşe­dintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Ni­colae Ceauşescu, a sosit marţi la amiază la New York pentru a participa la lucrările sesiunii ju­biliare a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Împreună cu preşedintele Ni­colae Ceauşescu au sosit tovară­şii,Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne. Avionul prezidenţial a aterizat pe aeroportul internaţional „J. F. Kennedy" la ora 12 (ora locală). Ceremonia întîmpinării a avut loc în faţa salonului oficial, un­de erau arborate drapelul de stat al României şi steagul Organiza­ţiei Naţiunilor Unite. Erau prezenţi şefi de delegaţii ale ţărilor membre ale Naţiuni­lor Unite, reprezentanţi perma­nenţi acreditaţi la O.N.U., pre­cum şi diplomaţi care iau parte la lucrările sesiunii Adunării Ge­nerale. Potrivit protocolului O.N.U. re­zervat şefilor de stat care sosesc la Naţiunile Unite, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost salutat pe aeroport, în numele secreta­rului general U Thant, de şeful ceremonialului, Sinon Korle, iar în numele primarului New Yor­kul­ui, John Lindsay, de repre­zentantul acestuia John Palmer. Au fost de faţă membrii dele­gaţiei române la sesiunea ordi­nară O.N.U., Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Maria Groza, vicepreşe­dintă a Marii Adunări Naţionale, ambasadorul Costin Murgescu, Gheorghe Diaconescu, reprezen­tantul permanent al României la Naţiunile Unite, şi Corneliu Bog­dan, ambasadorul ţării noastre, la Washington. Ziarişti americani,­ corespon­denţi străini, reporteri ai princi­palelor posturi de, radio, televi­ziune şi cinematografie au con­semnat momentul sosirii la New­ York a şefului statului român. Răspunzînd solicitărilor repre­zentanţilor presei, preşedintele Nicolae Ceauşescu a făcut o scur­tă declaraţie. Am venit în Statele Unite ale Americii — a spus preşedintele Nicolae Ceauşescu — pentru a participa la sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. A­­preciem că Organizaţiei Naţiuni­lor Unite îi revine un rol de sea­mă în asigurarea unei lumi de cooperare şi de pace. Vin pentru prima oară în Sta­tele Unite şi aş dori să adresez poporului american un salut căl­duros. Cu prilejul participării la reu­niunea jubiliară, sper să am posi­bilitatea de a vizita unele centre ale Statelor Unite ale Americii şi să am o întîlnire cu preşedintele S.U.A., domnul Nixon. în încheiere, preşedintele Nico­lae Ceauşescu a mulţumit repre­zentantului municipalităţii New Yorkului, şefului protocolului O.N.U., tuturor celor prezenţi,, pentru primirea făcută. Un grup de copii ai diplomaţi­lor români au oferit buchete de flori tovarăşului Nicolae Ceauşes­cu şi soţiei sale, Elena Ceauşescu. Coloana maşinilor oficiale s-a îndreptat apoi spre sediul misiunii române la Naţiunile Unite, reşe­dinţa preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, pe timpul şederii la New York. Marţi după-amiază, preşedinte­le Nicolae Ceauşescu va avea în­trevederi cu preşedintele celei de-a 25-a sesiuni a Adunării Ge­nerale a O.N.U., Edward Hambro, și cu secretarul general al O.N.U., U Thant. Despre aceste întrevederi vom relata în ziarul de mîine. In continuarea seriei de articole despre: DIMENSIUNILE UMANISMULUI INDUSTRIAL prof. dr. docent TRAIAN HERSENI pune în discuţie ÎNVĂŢĂMÎNTUL PROFESIONAL ■ Profesiunile nu mai pot fi însuşite pe căi empirice ■ Criteriu al orientării : ce ştiu să facă elevii, nu ceea ce ştiu să spună B Un examen psihologic al aptitudinilor practice ■ Şcoala nu se mai poate mulţumi cu un caracter recapi­tulativ ci cu unul net anticipativI Problema cheie : ce se va şti şi se va face miine Elevii să poată înfrunta prin puterile proprii exigenţele mereu ascendente ale vieţii profesionale moderne ■ O mentalitate capabilă să domine schimbarea, nu nu­mai să fructifice tradiţia Cu cîteva decenii în urmă, a orienta pe cineva spre o profe­sie, în funcţie de aptitudinile fi­zice şi psihice, însemna, la nivel de masă, a-i indica o meserie pe care putea să şi-o însuşească di­rect, prin ucenicie (pe lîngă un meşter cu experienţă), dacă era în vîrsta copilăriei, sau prin practică (lucrînd direct în pro­ducţie), dacă era vorba de o persoană adultă. Individul în cauză era deci în măsură să ve­rifice uşor şi repede valoarea re­comandării care i s-a făcut de către laboratorul de orientare profesională. Astăzi lucrurile se prezintă di­ferit. Cele mai multe profesii —­­ mă refer în special la cele indus­triale — au o fundamentare teh­­nică-ştiinţifică atît de avansată, încît nu mai pot fi însuşite pe căi strict empirice, „văzînd şi fă­­cînd". Ele cer numeroase cunoş­tinţe, priceperi şi deprinderi in­telectuale, unele prealabile, de natură pregătitoare, pentru atin­gerea anumitor trepte de dezvol­tare mentală, altele implicate di­rect chiar în procesele de pro­ducţie, deci necesare, într-un fel sau altul, în­ tot decursul vieţii. Acest „echipament mental" nu se mai poate obţine decît prin şcoală, în cadrul unui învăţămînt special, anume conceput,şi expe­rimentat pentru fiecare categorie mai importantă de profesii. Aşa a luat naştere învăţămîntul pro­fesional din care o bună parte este constituit de învăţămîntul industrial (pentru lucrători cali­ficaţi, maiştri, tehnicieni, subin­­gineri, ingineri etc.). Din cauza aceasta, în zilele noastre a orienta pe cineva spre o profesie, înseamnă de regulă a-l orienta spre o şcoală care să-i dea posibilitatea să-şi însuşească în chip corespunzător profesia vizată. In acest caz, orientarea profesională devine de fapt o orientare şcolară. Cele două ca­tegorii de orientare nu diferă esenţial una de alta, totuşi unele deosebiri există şi, ceea ce este necesar să fie reţinut, ele cre­ează, dacă nu neapărat dificultăţi teoretice, în mod sigur, dificultăţi practice, unele foarte greu de în­lăturat. Nu voi aminti decît pe cele mai importante. Numărul profesiilor concrete este foarte mare. Maistru sau teh­nician, de exemplu, nu spune ni­mic exact, pentru că există maiş­tri sau tehnicieni în­ cele mai va­riate ramuri de producţie, cu nu­meroasele lor subdiviziuni,­­ ca : mineri, petrolişti, chimişti, ener­­geticieni, mecanici, automatişti etc. Practic ar fi foarte greu. Ca fapt meteorologic, prima zăpadă a căzut deja la Braşov. Este un clopoţel de alarmă pen­tru gospodarii din întreprinde­rile, fabricile şi uzinele braşove­ne de a grăbi ritmul pregătiri­lor pentru iarnă, în legătură cu stadiul de realizare a măsurilor care să asigure condiţii de mun­că optime pentru producţia pe­ anotimpul friguros — adevărate „ace" ale bunilor gospodari pen­tru „cojocul iernii" — am între­prins recent o anchetă în mai multe întreprinderi braşovene. La întreprinderea de transpor­turi Braşov, ing. Florea Cătrună, mecanicul şef, care răspunde de dacă nu imposibil, în orice caz foarte costisitor şi deci nerenta­bil, să se înfiinţeze atîtea tipuri de şcoli, cite profesii efective e­­xistă într-o industrie avansată, la scară naţională. De aici necesi­tatea de a le grupa după gradul lor de înrudire, după temeiurile teoretice comune etc. ; totuşi, la nivelul decisiv al exercitării a­­cestor profesii, s-ar putea să a­­pară şi, deseori apar, diferenţe de aptitudini destul de simţitoare, care ar cere o orientare mult mai fină şi mai nuanţată. Specialistul în termoenergetică, de exemplu, se deosebeşte aptitudinal de co­legul lui din domeniul electro­­energeticei şi cu atît mai mult de cel din domeniul energeticii nucleare. Exact în aceeaşi specia­litate, tehnicianul de concepţie, cercetare, proiectare angajează profesional aptitudini diferite faţă de colegul lui din producţie şi chiar faţă de colegul lui din domeniul controlului tehnic de calitate. Toţi aceştia trebuie să aibă totuşi unele cunoştinţe co­mune, pe lingă cele diferenţiale. Aceasta înseamnă că deseori o­­rientarea şcolară capătă, vrînd­­nevrînd, un caracter mai larg, mai nediferenţiat şi deci mai ne­sigur decît orientarea profesio­nală, care, după cum am văzut, nici ea mui are, din cauza trăsă­turilor ei specifice (vîrsta celui orientat, caracterul de stat al o­­peraţiei etc.), o certitudine prea apropiată de „absolut". Indiscutabil, orientarea ştiinţi­fică, fie profesională, fie şcolară, este mult superioară celei empi­rice și cu atît mai mult celei în­­­tîmplătoare, deci nu e vorba de a-i contesta valoarea, ci numai de a-i stabili aportul real, fără ali­mentarea unor iluzii nejustificate, care totdeauna sînt dăunătoare. Ceea ce se poate spune corect pregătirile pentru anotimpul fri­guros, ne relatează : „ Sîntem aproape pe termina­te. S-a rezolvat încălzirea halei de revizie a autobuzelor, s-au revizuit instalaţiile de încălzire a autobuzelor şi troleibuzelor, la a­­tel­ierul electric, la cel de motoa­re şi carburatoare s-au pus calo­rifere. Avem asigurate 80 de pos­turi pentru preîncălzirea autobu­zelor în timpul iernii. într-adevăr, măsurile amintite de mecanicul șef sunt realizate. Dar acel „aproape pe terminate" este mult prea... optimist, ca să nu spunem altfel. Așa, de pildă,, o mare parte din măsurile prevă­zute în graficul pregătirilor pen­este că procedeele ştiinţifice nu sunt încă în măsură să elimine complet hazardul în alegerea unei profesii, dar micşorează domeniul acestuia , cu fiecare progres meto­dologic mai însemnat pe care îl realizează. Orice orientare profesională luată în considerare, în sensul că este efectiv urmată, înseamnă o opţiune pentru una singură din numeroasele posibilităţi existente, acceptarea unui drum care se face în detrimentul altora, dintre care unele pot fi tot atît de potrivite sau chiar mai potrivite, în­ ipo­teza că s-a săvîrşit vreo eroare. De aici necesitatea de a se asi­gura, pentru orice eventualitate, posibilitatea unei întoarceri sau corectări a rutei şcolare, în aşa fel încît cel care a urmat o şcoală ce s-a dovedit nepotrivită pen­tru el, cu toate precauţiunile luate, să nu fie „condamnat fără drept de apel“, să aibă putinţa de a se răzgîndi şi a urma altă şcoală, fără pierderi de timp şi bani insurmontabile. E vorba deci de o organizare foarte des­chisă sau elastică a întregului sistem de învăţămînt, ceea ce se înţelege de la sine, practic nu este uşor de realizat. Numărul locurilor într-o şcoa­lă nu este nelimitat, pe de o par­te din cauza posibilităţilor concre­te de şcolarizare satisfăcătoare, pe de altă parte din cauza plani­ficării sau, în ultimă analiză, a lipsei de necesitate socială pen­tru surplusurile numărului pre­văzut. Aceasta înseamnă că orientarea şcolară este totodeauna dublată de o selecţie şcolară, proces con­tinuu, care începe cu examenul (Continuat­ d­in pag. a 3-a) tru iarnă nu sînt îndeplinite de­cît în proporţie de 40—60 şi doar rareori pînă la 70 la sută. în a­­ceastă situaţie se află, bunăoară, revizuirea şi pregătirea sistemu­lui de frînare pentru iarnă al au­tovehiculelor, chituirea şi vopsi­rea autovehiculelor, repararea şi etanşarea uşilor de la acestea, completarea geamurilor la între­gul parc de maşini etc. Intr-o si­tuaţie şi mai nesatisfăcătoare este asigurarea stocului de piese de rezervă pentru executarea repa­raţiilor curente pe timp de iarnă la parcul de maşini al întreprin­derii. Un raid pe teren, a relevat, de asemenea, şi alte minusuri ale gospodarilor de la I.T.Bv. Astfel, în jgheaburile de la sistemul de scurgere a apelor pluviale la clă­dirile din însuşi sediul întreprin­derii, buruienile au crescut şi au ajuns să se scuture de flori şi frunze. La noua hală de troleibu­ze, două din uşile vechi, deterio­rate, n-au fost înlocuite, deşi în graficul pregătirilor de iarnă era prevăzută montarea lor pînă la 30 septembrie a.c. Cea mai grea problemă pentru această hală este însă încălzirea pe timp de iarnă. Aburul furnizat de cen­trala termică, aparţinînd de în­treprinderea de transporturi au­to, nu este suficient ca tempera­tură şi presiune. Directorul I.T.Bv., Gh. NOVAC în pregătirea producţiei pentru iarnă OPTIMISMUL GOSPODARILOR NU ARE ACOPERIRE... ÎN FAPTE (Continuare în pag. a 3-a) Meridiane Aborigenii austra­lieni, constrînşi să trăiască In rezervaţii Trei bărbaţi — cu pielea întu­necată şi părul ondulat — au in­trat într-un hotel din Armidale dorind să bea ceva. Barmanul s-a prefăcut că nu-i vede. După cîteva minute de aşteptare, unul dintre ei s-a enervat. Degeaba. In cele din urmă, barmanul a ca­tadicsit să le răspundă : „Nu (Continuare în pag. a 4-a) ----------------------------------------------

Next