Drum Nou, aprilie 1971 (Anul 28, nr. 8157-8182)

1971-04-01 / nr. 8157

t frum nou ORGAN AL COM­ITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8157 Joi, 1 aprilie 1971 4 pagini 30 bani As Urile, uniţii! FRUMOS, DURABIL, CONFORT ABIL- atribute ce nu trebuie să lipsească din nici un apartament nou construit Ridicarea calităţii în domeniul construcţiilor de locuinţe are, du­pă cum bine se cunoaşte, o însem­nătate majoră pentru economia naţională. O construcţie de cali­tate înseamnă nu numai investi­rea ei cu atribute ce o înscriu în tonul şi realizările epocii, ci se înăaffinde pozitiv asupra eficienţei activităţii economice, pentru că aceasta concură la micşorarea cheltuielilor de întreţinere, o fia­bilitate ridicată. Trei sunt elementele principale care condiţionează calitatea lu­crărilor de construcţii, indiferent că este vorba de o lucrare cu ca­racter industrial sau­ un bloc de locuinţe. Este vorba de calitatea proiectului, de calitatea materia­lelor de construcţii şi de cea a execuţiei propriu-zise. Şantierul­ nostru, ca verigă a a­­ces­tui lanţ, are în cartea sa de vizită semnătura de constructor al celui mai iăiate cartier al Bra­şovului — „Steagul roşu". In a­­cest an noi trebuie să realizăm mai mult de 1000 apartamente. Ci­na din sarcinile noastre de bază este să executăm aceste­ locuinţe în condiţii de calitate corespun­zătoare, să facem în aşa fel ca a­­tributele frumosului, durabilului, confortabilului să nu lipsească din nici un apartament nou construit. O atare sarcină a angajat co­lectivul nostru pe variate planuri. Sub îndrumarea comitetului de partid, conducerea şantierului a abordat — ca problemă centrală de care depinde îmbunătăţirea calităţii în execuţie — factorul om, în acest context, am avut în vedere ridicarea nivelului de pre­gătire profesională a constructo­rilor noştri. O primă măsură lu­ată în acest sens este organizarea unor cursuri de ridicare a califi­cării pentru z­idari, betonişti, muncitori, în vederea ridicării cu­noştinţelor tehnice la personalul de specialitate,, cadrele de pe şan­tier au participat la o serie de „colocvii profesionale", organiza­te cu concursul forului nostru tu­telar. Astfel, specialiştii din ca­drul Trustului 5 au prezentat în faţa cadrelor tehnice de pe şan­tier noutăţile în tehnologia de exe­cuţie a construcţiilor noi, metode moderne, materialele noi. Aceste colocvii au fost urmate de semi­narizare, fapt care a ridicat şta­cheta exigenţei faţă de propria pregătire la fiecare inginer şi teh­nician. Fireşte însă că măsurile, inten­ţiile de ordin teoretico-profesio­­nal, oricît de bune ar fi, nu sunt suficiente, ele nu duc automat la ridicarea calităţii în execuţie, da­că nu sunt coroborate cu o activi­tate organizatorică, care să facili­teze materializarea practică, a cu­noştinţelor acumulate, iar pe a­­cest fond al problemei să creeze responsabilitatea fiecărei formaţii, a fiecărui constructor faţă de ca­litatea lucrului executat. In atin­gerea acestui deziderat, de un real sprijin a fost extinderea acordu­lui global, dar nu numai ea. Este interesant să amintesc în această ordine de idei o măsură, cu funcţii complexe, luată de con­ducerea şantierului. Respectiv s-a introdus metoda de predare-primi­­re a lucrărilor pe faze de execu­ţie între loturile de muncitori specializate. Practic cum dec­urg lucrările ? Se ştie că în execuţia unei construcţii intervine un flux de faze. După ce o formaţie a exe­cutat faza ce-i revenea, în prezen­ţa formaţiei ce o succede se face recepţia lucrărilor executate, sunt analizate şi consemnate toate de­ficienţele calitative, se trece la refacerea lor prompt. Printre mul­tele semnificaţii ale acestei me­tode este şi aceea că ea instituie controlul reciproc între echipe şi brigăzi, cu toate consecinţele po­zitive ce decurg din aceasta. O altă măsură de natură orga­nizatorică menită să înlesnească îmbunătăţirea calităţii lucrărilor şi în special a finisajelor, este exe­cutarea de „apartamente etalon”, care odată recepţionate de bene­ficiar constituie un model, un ghid, pentru realizarea celorlalte. Un astfel de apartament etalon am executat deja la blocul 85 din cvartalul Ilărman-Zizin. Legat de acest apartament etalon este de relevat că deşi executat în condi­ţii de calitate indiscutabile el a fost supus totuşi unui examen cri­tic, la care au participat atît spe­cialiştii din sfera proiectării cît şi din execuţie. Cu acest prilej s-au făcut noi propuneri pentru îmbunătăţirea calităţii apartamen­telor executate în cvartalul amin­tit. Colectivul şantierului, propunîn­­du-şi ca obiectiv în acest an ridi­carea nivelului calitativ al apar­tamentelor noi, a procedat şi la o nouă organizare a muncii de con­ducere şi control. S-a înfiinţat, bunăoară, un sector de pregătire a producţiei care verifică proiec­tele, stabileşte tehnologiile de exe­cuţie, întocmeşte proiecte de or- Cornel ZOTA, inginer-şef la Şantierul 501 Braşov (Continuare in pag. a 3-a) „Fraţii siamezi" Două blocuri şi peste 600 de locatari la Braşov, constructorii I.C.L. ridică un nou bloc pen­tru tineret, cu peste 420 locuri. Beneficiari vor fi tineri care lucrează în uzina „Rulmentul". Acelaşi constructor a început şi la Rîşnov un bloc pentru ti­neret cu peste 190 locuri. I.C.L. şi-a propus ca în tri­mestrul in a.c. să dea în fo­losință cele două blocuri. Noi sortimente de bomboane fine Colectivul de specialişti al fabricii „Dezrobirea“ din Bra­şov a elaborat două reţete pen­tru bomboane fine de ciocolată umplute cu piure de castane, în cursul anului 1971 vor mai fi introduse în reţeaua comer­cială alte 12 produse noi pur­­tînd marca amintitei întreprin­deri. VtY.coV CD iinimini Bian­ Un nou soi de orz „Cluj 230” este noul soi de orz creat de oamenii de ştiinţa de la Institutul agronomic ,,Dr. Petru Groza" care se cultivă pe mai multe mii de hectare. El are o productivitate de peste 5 000 kg la hectar, rezistenţă totală faţă de tăciune — unul din principalii dăună­tori - spic des şi boabe uniforme. Da­torită conținutului redus de proteină, noul soi se recomandă pentru produc­ţia de bere, experimentele de pînă a­­cum soldindu-se cu bune rezultate. (AGERPRES) Vizitele unor delegaţii sindicale de peste hotare la Braşov Delegaţia Uniunii Sindicatelor pentru­­ Eliberarea Vietnamului de sud, condusă de Huyun Van Than, membru al Comitetului Central al Uniunii, care a participat la lucră­rile Congresului U.G.S.R., a sosit miercuri la Braşov. Oaspeţii au fost primiţi de tovarăşul Ioan Mărcuş, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor, şi alţi activişti sindicali, cu care au avut o convorbire caldă, tovărăşească. Membrii delegaţiei au vizitat apoi Depoul şi Staţia C.F.R. Braşov, noile cartiere ale oraşului şi staţiunea turistică internaţională Poiana Braşov. D­in seara aceleiaşi zile, a sosit la Braşov delegaţia muncitorilor din China, condusă de Yei Pin-Kuei, membru al C.C. al Partidului Comu­nist Chinez, membru în­ conducerea Conferinţei reprezentanţilor munci­torilor din oraşul Anşan, provincia Liaonin. La sosire, oaspeţii au fost întîmpinaţi de tovarăşul Ioan Măr­­cuş, preşedintele Consiliului judeţean Braşov al U.G.S.R., şi alţi membri ai consiliului. 100 propuneri de inovaţii la uzina „Tractorul“ Ieri, la uzina „Tractorul"­­Braşov a fost înregistrată cea de-a 100-a propunere de ino­vaţie pe anul 1971. Inovaţia cu numărul 100 aparţine maistru­lui sculer Nicolae Suciu şi este intitulată „Dispozitiv de raba­tat simultan cu două cuţite şi dispozitiv de ridicat special pentru rabatat longeficiin­t“. Tot ieri au fost premiaţi în­­tr-un cadru festiv peste 150 de inovatori ai uzinei, a căror con­tribuţie a adus întreprinderii satisfacţia locului II cîştigat la concursul pe ţară dintre cabi­netele tehnice ale unităţilor aparţinînd Ministerului Indus­triei Construcţiilor de Maşini. Imperativul săptămînii pe ogoare, încheierea însămînţării plantelor furajere şi intensificarea plantării cartofilor Pretutindeni pe ogoarele jude­ţului, lucrările agricole de primă­vară se desfăşoară cu tot mai mare intensitate. în cooperativele agricole este evidentă, mai mult ca oricând, preocuparea comună a cooperatorilor şi mecanizatori­lor pentru fructificarea din plin a zilelor şi orelor bune de lucru. Acest interes este explicabil : a­­plicarea sistemului îmbunătăţit de organizare şi de plată a muncii îi cointeresează în obţinerea unor rezultate cît mai mari. Sub semnul acestui entuziasm se desfăşoară şi activitatea forma­ţiilor complexe de muncă de la cooperativa agricolă din Beclean. Ca urmare, aici s-a încheiat se­mănatul culturilor din prima ur­genţă, forţele fiind concentrate în prezent la plantatul cartofilor, pentru care există teren pregătit, iar materialul de sămînţă asigu­rat şi sortat, în ce priveşte apor­tul mecanizatorilor la efectuarea lucrărilor în perioada optimă, consemnăm amănunte îmbu­curătoare. Dacă pe Gh. Ludu îl prind umbrele înserării zorind la pregătirea în a­vans a terenului, nu mai puţin me­ritorii sunt eforturile făcute de Nicolae Zamora, Vasile Cîndea, Ioan Dene­ş, Petre Stanică sau­ An­drei Berszan pentru asigurarea unui bun pat germinativ şi acce­lerarea vitezei z­ilnice de semănat. „Azi, cînd am venit în această unitate , ne-a spus inginerul Ion Aleri, de la Direcţia generală ju­deţeană a agriculturii — pe Tudor Ştefan, inginerul şef al cooperati­vei, l-am găsit în primele ore ale dimineţii pe cîmp, între oameni, urmărind îndeaproape calitatea semănatului. Şi este firesc ca exemplul lui personal­­să aibă o influenţă hotărîtoare asupra ace­lora care muncesc la rosturile câmpului. în mod deosebit merită să fie scoasă în evidenţă grija manifes­tată de conducerea cooperativei pentru crearea premiselor care să con­ducă la echilibrarea balanţei furajiere. Nu este vorba numai de operativitatea cu care aici s-a în­cheiat semănatul plantelor de nu­treţ, ci şi de respectarea indica­ţiilor primite ca aceste culturi să fie amplasate în teren corespun­zător şi bine fertilizat. Din păcate, în această atmosferă de lucru, prielnică bunului mers al treburilor în sectorul vegetal, există şi un legitim motiv de ne­mulţumire. Din cauza întârzierii cu care Topitoria de in de la Cîrţa se hotărăşte să livreze în­tregul necesar de sămînţă, pînă acum nu s-a putut însămînţa cu in decît a cincea parte din supra­faţa prevăzută, în contrast cu activitatea fe­brilă ce se desfăşoară în majori­tatea unităţilor agricole din zona Făgăraşului pentru impulsionarea semănatului, la cooperativa agri­colă din Ucea de Jos am întâlnit şi unele excepţii nedorite. Apre­ciem cum se cuvine că aici semă­natul anului s-a încheiat de cîteva zile pe suprafaţa prevăzută, însă faptul că la ovăz lucrarea s-a sis­tat din lipsă de sămînţă nu î­i putem califica decît ca o insu­ficientă preocupare din partea conducerii cooperativei pentru pregătirea­­temeinică a campaniei agricole de primăvară. în spriji­nul afirmaţiei noastre stă încă un argument : deşi necesarul de să­mînţă se află în magazie, încă nu s-a început semănatul rădăcinoa­­selor furajere. De altfel, în această cooperativă organizarea defectu­oasă a muncii face casă bună şi cu lipsa de exigenţă a unor cadre de conducere pentru calitatea lu­crărilor executate de mecanizatori. Marţi, spre exemplu, dacă întâm­plarea nu făcea ca, inginera Dorina Muscan, abia atunci ieşită din spi­tal, să iasă la cîmp, sfecla de za­hăr s-ar fi însămînţat într-un te­ren pregătit necorespunzător. Mai sunt şi alte deficienţe ce trebuie neîntârziat lichidate. Ne referim şi la încetineala cu care se acţionează pentru ridicarea în totalitate — acum cînd este impe­rios necesar — a celor 70 tone de îngrăşăminte azotoase, ce i-au fost repartizate unităţii de la Combinatul chimic Făgăraş încă de la începutul trimestrului, cît şi la mai buna coordonare a ac­tivităţii secţiei de mecanizare, condusă de Constantin Băluţă. Ne­­fiind controlat, tractoristul Nicolae Samu a irosit luni şi marţi multe ore bune de lucru. Organizaţiei de partid a unităţii îi revine sarcina să tragă la răspundere pe preşe­dintele Florea Cristian şi pe bri­gadierii de cîmp pentru neajun­surile semnalate şi să ia măsuri pentru recuperarea grabnică a ră­­mînerilor în urmă. Timpul înaintat face necesară încheierea necondiţionată, pînă la sfîrşitul acestei săptămîni, a în­­sămînţării plantelor furajere şi în general a culturilor din prima ur­genţă. Pe măsură ce devin dis­ponibile, forţele trebuie dirijate la plantatul cartofilor. Experienţa I.A.S. Prejmer şi a altor unităţi fruntaşe din judeţ a dovedit nu o dată că numai atunci se obţin constant producţii mari şi sigure, când în afara celorlalte condiţii se asigură şi plantarea timpurie a tuberculilor. Ing. C. ILIESCU La ferma ,,Păn­icer“ din Rîşnov, aparţinînd de I.A.S. Codlea, se acordă o atenţie deosebită lucrărilor de îmbunătăţire a pajiştilor naturale. Obiectivul fotografic i-a surprins pe tractoristul Iulian Mînzală efectuînd lucrarea de nivelare pe una din tinetele unității. Foto : X. BRAGHES Caracterul ştiinţific al politicii partidului de edi­ficare a societăţii socialiste Prin întreaga sa politică inter­nă şi externă, Partidul Comunist Român — ca partid de guvernă­­mînt­­— a urmărit rezolvarea u­­nor probleme vitale pentru îm­plinirea idealurilor de libertate socială şi naţională, de progres şi demnitate umană a poporului nos­tru. Acordînd prioritate instaură­rii şi consolidării relaţiilor socia­liste de producţie la scara întregii economii, făuririi unei puternice şi moderne baze tehnico-materia­­le, partidul nostru s-a preocupat, în acelaşi timp, de formarea şi perfecţionarea suprastructurii so­cialiste, a tuturor raporturilor so­ciale. Astfel, într-un timp relativ scurt, România a devenit o ţară cu o economie în plină şi multi­laterală dezvoltare, cu o ştiinţă şi cultură înaintate, afirmîndu-se din ce în ce mai mult ca un fac­tor activ în viaţa internaţională. Sub conducerea înţeleaptă a partidului, poporul nostru a do­­bîndit succese remarcabile în toa­te domeniile vieţii sociale, in ri­dicarea bunăstării lui materiale şi spirituale. Numai în precedentul cincinal, prin munca şi eforturile oamenilor muncii — români, ma­ghiari, germani şi de alte naţio­nalităţi — producţia industrială a crescut într-un ritm anual de 11,8 la sută, cea agricolă cu 24 la sută, faţă de cincinalul 1960—1965, iar productivitatea muncii în indus­trie a fost în 1970 cu 45 la sută mai mare decît în 1965. Este sem­nificativ şi important de subli­niat că în numai 22 de zile din 1970 s-a realizat o producţie echi­valentă cu cea a întregului an 1938 — o reală performanţă a muncii creatoare. în acelaşi timp, ca ur­mare a creşterii venitului naţio­nal, salariul real a fost în 1970 cu 20 la sută mai mare faţă de 1965, cheltuielile social-culturale s-au ridicat la 5.500 lei în medie pe o familie, iar în perioada 1965—1970 numărul cetăţenilor care s-au mu­tat in apartamente construite p­in fondurile statului este egal cu populaţia a 7 oraşe de talia Bra­şovului. Toate aceste victorii şi succese obţinute de oamenii muncii din patria noastră în procesul con­struirii socialismului sunt indiso­lubil legate de realismul şi via­bilitatea politicii ştiinţifice, anar­­xist-leniniste, a Partidului Comu­nist Român. Instrument de cunoaştere şi ac­ţiune revoluţionară, marxism-le­­ninismul este o gîndire vie, acti­vă, ce studiază în permanenţă realitatea în toate componentele,ei şi se confruntă neîncetat cu a­­ceastă realitate, cu procesele şi tendinţele sociale ale lumii con­temporane. Astfel înţeles, mar­­xism-leninismul oferă criteriile ştiinţifice de analiză şi apreciere a fenomenelor sociale, de desci­frare a direcţiei dezvoltării isto­rice, respingînd prin însăşi esen­ţa sa schematismul şi dogmatis­mul în gândirea şi teoria revolu­ţionară. Aşa cum sublinia tova­răşul Nicolae Ceauşescu, înşişi clasicii marxism-leninismului au arătat că transformarea marxis­mului într-o dogmă lipsită de su­flet viu subminează însăşi baza lui teoretică — dialectica, teoria dezvoltării istorice multilaterale şi pline de contradicţii — legăturile lui cu problemele practice, con­crete ale epocii. In spiritul acestei concepţii, Partidul Comunist Român a lăr­git baza marxist-leninistă a poli­ticii sale, prin propriile concluzii şi teze teoretice, întemeiate pe studierea şi cunoaşterea realităţi­lor specifice fiecărei etape a pro­cesului construcţiei socialiste. Totodată, el a manifestat şi ma­nifestă receptivitate faţă de noi­le idei elaborate de celelalte par­tide comuniste şi muncitoreşti, în efortul pozitiv de dezvoltare crea­toare a marxism-leninismului. Da­torită politicii sale ştiinţifice, fun­damentată pe marxism-leninism, partidul nostru a reuşit­ să organi­zeze şi să conducă activitatea ma­selor de edificare a noii orînduiri în deplină concordanţă cu legile obiective ale dezvoltării sociale, cu­ necesitatea istorică, înţelegerea justă de către P.C.R. a marxism-leninismului se reflec­tă în îmbinarea dialectică a ge­neralului şi particularului, în a­­plicarea creatoare a principiilor generale ale revoluţiei şi construc­ţiei socialiste la condiţiile concret­­istorice, specifice ţării noastre. Originalitatea căilor şi formelor folosite în procesul industrializă­rii şi transformării socialiste a agriculturii, metodele şi formele de organizare, conducere şi plani­ficare a economiei naţionale, de îndrumare şi organizare a activi­tăţii de cercetare ştiinţifică, pre­cum şi metodele şi formele orga­nizatorice care asigură participa­rea în fapt a maselor la condu­cerea vieţii sociale, reprezintă tot atîtea contribuţii proprii ale par­tidului nostru la dezvoltarea crea­toare a teoriei şi practicii con­struirii socialismului pe plan mon­dial. Esenţial în activitatea partidu­lui de aplicare creatoare a mar­xism-leninismului la condiţiile şi particularităţile ţării noastre, a fost şi rămîne contactul perma­nent cu viaţa, studierea atentă şi cunoaşterea adecvată a realităţii sociale — cerinţă indispensabilă unei politici ştiinţifice. Studierea şi cunoaşterea temei­nică a situaţiei economice şi so­­cial-politice, a structurilor şi pro­ceselor vieţii sociale au constituit punctul de plecare în definirea, de către P.C.R., a obiectivelor şi sarcinilor fiecărei etape, în lua­rea deciziilor şi prospectarea şti­inţifică a viitorului. Pe baza cu­noaşterii realităţii, prin dezvălui­rea tendinţelor dezvoltării socie­tăţii, partidul nostru îşi propune sarcini reale, venind totodată cu soluţii transformatoare şi con-Asist. univ. Mihai COLEFF (Continuare in pag. a 3-a) Fabrica scule Rîşnov, unitate în continuă dezvoltare şi modernizare, în fotografie , bateria revenire a sculelor din cadrul secţiei tratament termic. Pregătiri pentru stupăritul pastoral Mai bine de 40 de apicultori, membri ai Filialei Braşov­ a A.C.A., au avut în mijlocul lor specia­lişti ai Direcţiei gene­rale judeţene a agri­culturii, care le-au dat îndrumări pri­vind pregătirea fami­liilor de albine pen­tru stupăritul pasto­ral. In schimbul de experienţă, organizat cu acest prilej, s-au făcut şi demonstraţii practice la stupina C.A.P. Măeruş.

Next