Drum Nou, iunie 1971 (Anul 28, nr. 8209-8234)
1971-06-10 / nr. 8217
Vstt. Dir. Jucu, Braşov Către Of. ptg?B tirgu MUREŞ 1 2 ab. 1 DRUM NOU Proletari din toate ţârii», uniţi-vâ! nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV al P.C.R. şi AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8217 Joi, 10 iunie 1971 4 pagini 30 bani a Din cuprins: O Sport (pag. a 3-a) • Lucrările Congresului P.P.R.M. • Delegația P.C.R. a fost primită de tovarăşul JUMJAAGHIM TEDENBAL (pag. a 4-a) ÎNCHEIEREA vizitei delegaţiei de partid Şi GUVERNAMENTALE ROMÂNE CONDUSE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ÎN REPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ PLECAREA DIN PEKIN A DELEGAŢIEI DE PARTID ¿1 GUVERNAMENTALE ROMÂNE CONDUSE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU PEKIN 9 — Corespondentul Agerpres, Ion Gălăţeanu, transmite : Delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi-a încheiat miercuri vizita oficială de prietenie în Republica Populară Chineză, efectuată la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chineze. Delegaţia a părăsit Pekinul, plecînd spre Phenian. De la reşedinţa oficială, delegaţia a fost însoţită de premierul Ciu En-lai, Huan Iu-sen şi alte persoane oficiale chineze. Aeroportul din Pekin este pavoazat sărbătoreşte. Sunt arborate drapelele de stat român şi chinez. Pe platoul central se află adunată o mulţime de locuitori ai capitalei, veniţi să-şi ia rămas bun de la înalţii oaspeţi români. Se află, de asemenea, prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în capitala R.P. Chineze. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Populare Chineze. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu premierul Ciu En-lai trec în revistă unităţile reprezentative ale trupelor terestre, marine şi aviaţiei, miliţiei populare şi gărzilor roşii aliniate pe aeroport. Miile de locuitori prezenţi izbucnesc în urale, scandează pentru prietenia dintre popoarele român şi chinez. Pe mari pancarte se află scrise în limbile română şi chineză cuvintele : „Călduroase urări de drum bun delegaţiei de partid şi guverna(Continuare in pag. a 3-a) Miercuri dimineaţa, la reşedinţa oficială a delegaţiei de partid şi guvernamentale române a avut loc ceremonia semnării comunicatului comun românochinez. Comunicatul a fost semnat, din partea română, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, iar din partea chineză de tovarăşul Ciu En-lai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze. La semnare se aflau de faţă membrii delegaţiei române — tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-secretar al Comitetului municipal București al Partidului Comunist Român, primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, George Macovescu, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, ambasadorul Republicii Socialiste România în Republica Populară Chineză, consilieri şi experţi. Erau prezenţi, din partea chineză, Huan Iu-sen, membru, al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, şef al Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Iao Wen-juan, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Li Sien-nien, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Yi-tso, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, adjunct al şefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, şeful Secţiei relaţii externe a Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Ci Pîniei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Cian Hai-fun, ambasadorul Republicii Populare Chineze în Republica Socialistă România. Au fost prezente, de asemenea, tovarăşa Elena Ceauşescu, precum şi tovarăşa Lim Cia-mei, soţia vicepreşedintelui Li Sien-nien. După semnare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ciu En-lai şi-au strîns cu căldură mîinile. (Agerpres) Semnarea comunicatului comun româno-chinez in pagina a 3-a COMUNICAT COMUN ROMÂNO-CHINEZ VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID SI GUVERNAMENTALE ROMÂNE, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, IN R.P.D. COREEANA CĂLDUROASA PRIMIRE FĂCUTĂ SOLILOR POPORULUI ROMÂN LA PHENIAN Capitala Republicii Populare Democrate Coreene a întîmpinat sărbătoreşte, cu sentimente de caldă prietenie, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat. Vizita oficială de prietenie a delegaţiei ţării noastre este apreciată aici, la Phenian, ca un eveniment memorabil în evoluţia ascendentă a relaţiilor de prietenie şi solidaritate militantă dintre cele două partide şi state frăţeşti, ca o înaltă expresie a legăturilor profunde care unesc popoarele român şi coreean. Ca o reflectare a acestor sentimente, cuvintele „prietenie", „coeziune" sînt înscrise sub imaginea a două mîini strînse viguros pe fondul drapelelor îngemănate coreean şi român. Asemenea panouri domină traseul pe care înalţii oaspeţi urmează să-l parcurgă şi de-a lungul căruia s-au înşiruit sute de mii de oameni încă din primele ore ale dimineţii. Aceeaşi atmosferă festivă domneşte la aeroportul Sun An, unde au fost arborate pretutindeni drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Populare Democrate Coreene. Numeroşi oameni ai muncii au venit cu portrete ale tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen, cu panouri pe care sunt înscrise urări de bun venit, cuvinte de salut închinate prieteniei dintre popoarele român şi coreean : „Trăiască Partidul Comunist Român", „Bun venit delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu". Baloane uriaşe au ridicat deasupra aeroportului steaguri ale României şi Coreei, precum şi lungi eşarfe de mătase cu urările : „Intîmpinăm cu căldură solia de prietenie a României", „Trăiască prietenia şi coeziunea frăţească statornicite între poporul coreean şi poporul român". Orele 11:30. Avionul oficial românesc îşi face apariţia pe cerul Phenianului, însoţit de reactoare ale forţelor aeriene militare coreene, care au alcătuit o escortă de onoare de la frontiera ţării. Salutaţi cu puternice aplauze, cu ovaţii şi uralele mulţimii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, membrii delegaţiei române coboară scara avionului. Ei sîunt întîmpinaţi cordial de secretarul general al C C. al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Cabinetului de Miniştri, tovarăşul Kim Ir Sen, împreună cu soţia sa, Kim Song E. Conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări îşi string cu căldură mîinile. Tovarăşul Kim Ir Sen salută, apoi, pe membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale române — tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal de partid București, primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. Un grup de pionieri, îmbrăcaţi în costume naţionale coreene, înconjoară cu voioşie pe oaspeţii români, le oferă buchete de flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa se fotografiază împreună cu pionierii. Ceremonia oficială a sosirii delegaţiei este marcată de momentul solemn al intonării imnurilor de stat ale României şi Coreei, în timp ce sunt trase 21 de salve de artilerie în cinstea delegaţiei române, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Kim Ir Sen şi Ion Gheorghe Maurer trec în revistă unităţile de infanterie, aviaţie şi marină care alcătuiesc garda de oroare aliniată pe aeroport. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi oaspeţi români sunt salutaţi de personalităţile coreene venite în întîmpinarea delegaţiei române : Kim Ir, Pak Sen Cer, Kim Jang Gin, O Jin U, membri ai Comitetului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, Ten Diun Theak, Yang Hyong Sop, Kim Man Ghen, membri supleanţi ai Comitetului Politic, Kan Rian Uk, vicepreşedinte al Prezidiului Adunării Populare Supreme, Pek Vam Un, preşedintele Adunării Populare Supreme, Hă Dam, ministru de externe, precum şi Kang Jong Săp, ambasadorul Republicii Populare Democrate Coreene la Bucureşti, membri ai Comitetului Central ai Partidului Muncii din Coreea, ai guvernului, conducători ai organizaţiilor de stat şi obşteşti, generali. Pe aeroport erau, de asemenea, prezenţi Aurel Mălnăşan, ambasadorul României la Phenian, membru al delegaţiei de partid şi guvernamentale române, şi membri ai ambasadei. Sunt prezentaţi şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Phenian. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen primesc defilarea gărzii de onoare. în încheierea ceremoniei, conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări rostesc scurte cuvîntări. Cuvîntarea de salut a tovarăşului mIR . Stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Stimată tovarăşă Elena Ceauşescu, Stimate tovarăşe Ion Gheorghe Maurer, Stimaţi şi distinşi oaspeţi români, Dragi tovarăşi şi prieteni, în numele Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, al guvernului Republicii Populare Democrate Coreene şi al întregului popor coreean, salut fierbinte vizita în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Poporul nostru vă intimpină astăzi cu nespusă bucurie pe dumneavoastră, solii prieteniei poporului frate român. Actuala vizită în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale române este o expresie elocventă a prieteniei și coeziunii dintre popoarele (Continuare în pag. a 4-a) Cuvîntarea de răspuns a tovarăşului NCOLAE CE/NESCU Stimate tovarăşe Kim Ir Sen, Stimată tovarăşă Kim Song E, Dragi tovarăşi şi prieteni, Sosit pe pămîntul Republicii Populare Democrate Coreene prietene, doresc să adresez Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, Prezidiului Adunării Populare Supreme şi guvernului ţării dumneavoastră, întregului popor coreean, un călduros salut tovărăşesc din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii Socialiste România, a întregului popor român. Doresc să exprim vii mulţumiri Comitetului Central al Partidului Muncii şi Cabinetului de Miniştri, personal tovarăşului Kim Ir Sen, pentru invitaţia ca o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România să facă o vizită oficială de prietenie în Coreea frăţească. Suntem bucuroşi, dragi tovarăşi, că avem astfel posibilitatea de a (Continuare in pag. a 4-a) i La S.M.A. Hîrseni Slaba organizare şi indisciplina frînează ritmul reparaţiilor în ziarul de duminică vom veni cu noi precizări privind stadiul reparaţiilor Potrivit planificării, repararea maşinilor destinate recoltărilor de vară trebuie să se încheie azi. La S.M.A. Hîrseni, însă, stadiul acestor lucrări este cu totul necorespunzător. Lipsa unui atelier mecanic înzestrat cu strictul necesar, deficitul de tractorişti, resimţit mai ales de secţia de mecanizare din Hîrseni, precum şi neocuparea postului vacant de inginer mecanic cu reparaţiile, sunt greutăţi reale pe care le întîmpină conducerea staţiunii. Dar, răminerea în urmă a fost cauzată îndeosebi de slaba organizare a muncii şi indisciplina ce se manifestă în secţiile subordonate. Spre exemplu, în secţia de mecanizare ce deserveşte C.A.P. din Hîrseni, reparaţiile se fac cu încetinitorul, timpul de lucru nu-i judicios folosit, multe ore în care s-ar putea efectua asemenea operaţii nefiind utilizate din plin. Dar nu numai atît. Acum cînd trebuie recuperate anumite rămineri în urmă, unii dintre tractorişti absentează nemotivat de la datorie, aşa cum s-a întîmplat luni cu Gh. Faraga şi în alte dăţi cu V. Negriţă şi Ion Pulpea. Exemplele citate întăresc opinia inginerului şef al C.A.P., Matei Cristea, potrivit căreia, aici, reparaţiile puteau să se apropie de sfîrşit dacă, înainte de a fi intrat în concediul de odihnă (!?!) şeful secţiei Andrei Ganea s-ar fi interesat mai îndeaproape de organizarea judicioasă a muncii, fără a scăpa ,însă din vedere şi aspectul disciplinar al problemei. Judecind după numărul combinelor de cereale, batozelor şi preselor de balotat reparate, s-ar părea că la secţia de mecanizare din Berivoi treburile merg mai bine decit la vecina din Hîrseni. Falsă impresie. Fără justificare şi aici vor mai trece încă multe zile pînă se vor încheia definitiv reparaţiile. Şeful secţiei, Gh. Şerban, ne spunea că are la dispoziţie un atelier mecanic mai bine dotat decit cel de la Hîrseni, iar efectivul de mecanizatori este aproape complet. Atunci cum se explică rămînerile în urmă? Potrivit termenelor stabilite, la ora actuală aici trebuia să se treacă la recepţionarea reparaţiilor, precum şi la remedierea în timp util a eventualelor deficienţe. Aşa însă acum se lucrează „în asalt", situaţie în care, o ştim bine, calitatea poate fi periclitată ! Luni, inginerul Nicolae Moşu, directorul S.M.A. Hîrseni, împreună Ing. C. ILIESCU (Continuare în pag. a 2-a) Întreţinerea culturilor in pas cu timpul Simţindu-se în egală măsură răspunzători de soarta recoltei, cooperatorii şi mecanizatorii de la C.A.P. din Viştea de Jos manifestă o deosebită grijă pentru buna întreţinere a culturilor prăşitoare. Executînd la timp şi în succesiunea firească erbicidarea, prăşitul manual şi cel mecanic, ca şi restul lucrărilor necesare, ei au reuşit să asigure plantelor condiţii optime de creştere şi dezvoltare pe toate cele 410 ha cultivate cu cartofi, sfeclă de zahăr şi porumb. Aplicarea acordului global i-a cointeresat pe toţi cooperatorii în rezultatele muncii lor. Alături de tractoriştii Moise Gridan, Imre Kovács N. Stanciu şi Vichente Epure, s-au remarcat printr-un plus de hărnicie Maria Mocanu, Aurelia Vulcan, Ana Crrstea şi alte cooperatoare. La ferma din Hălchiu a I.A.S. Prejmer se lucrează intens la prășitul porumbului siloz. Foto: I. BRAGHES BIODETERIORAREA INDUSTRIALĂ în dezbaterea simpozionului naţional de la Braşov Zilele trecute, Braşovul a găzduit o nouă manifestare de elevată ţinută ştiinţifică : „Simpozionul naţional de biodeteriorare", organizat de Consiliul Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor, de Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, de Institutul de cercetare şi proiectare pentru industria electrotehnică şi de Societatea de ştiinţe biologice din R. S. România. Atraşi de originalitatea acestei manifestări, ne-am adresat tovarăşului dr. ION PITIŞ, cercetător ştiinţific la Institutul de cercetare şi proiectare pentru industria electrotehnică (I.C.P.E.), preşedintele comitetului de organizare a simpozionului, cu rugămintea să ne relateze despre imperativele care au determinat organizarea acestui simpozion. — Creşterea exportului de produse industriale româneşti a determinat orientarea comerţului ţării noastre nu numai spre ţările cu care întreţinem tradiţionalele legăturicomerciale, ci şi spre acelea care păşesc de dată mai recentă pe drumul dezvoltării lor libere pe teren economic. Dar majoritatea acestor ţări se află în zone geografice caracterizate prin căldură ori umiditate excesivă, ceea ce influenţează în mod sensibil buna funcţionare şi randamentul optim al acestor maşini. De aceea, constructorilor români le-a revenit dificila sarcină de a tropicaliza aceste produse, adică de a le adapta noilor condiţii, astfel ca şi în aceste împrejurări maşinile româneşti să dea dovadă de calităţi tehnice superioare şi să fie competitive cu produsele similare străine. Prin această tropicalizare se înţelege nu numai prevenirea biodeteriorării produselor, ci uneori şi redimensionarea şi chiar reproiectarea anumitor piese, care pot suferi modificări datorate noilor factori de climă. Şi dacă mai adăugăm că biodeteriorarea este un domeniu nou de activitate ştiinţifică, legat de conservarea materialelor, a produselor industriale şi a construcţiilor de pe sol ori imersate, care pot fi degradate de agenţi biologici, înţelegem că simpozionul nostru şi-a găsit o deplină justificare. — Ce ne puteţi spune despre audienţa in lumea oamenilor de ştiinţă a acestui simpozion ? — Numeroasele probleme pe care le ridică exportul produselor româneşti în zone geografice cu climă caracteristică, ori conservarea unor valori de importanţă naţională, au determinat o largă participare a oamenilor de ştiinţă români la acest simpozion. De reţinut că la această manifestare tehnico-ştiinţifică au participat reprezentanţi a 60 de întreprinderi şi 9 institute de cercetări din ţară, totalizînd un număr de peste 140 de ingineri, biologi, chimişti şi alţi reprezentanţi ai ştiinţei şi tehnicii româneşti. Prezenţa la lucrări a unor personalităţi proeminente ca : ing. Ion Crişan, director general în Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, ing. dr. Florin Tănăsescu, directorul Institutului de cercetări şi proiectări electrotehnice, ing. Anton Constantinescu, director general în Ministerul Industriei Chimice și reprezentarnt al comisiei de coroziuni a Aca- Interviu realizat de Gh. ȘELARU (Continuare în pag. a 2-a)