Drum Nou, iulie 1971 (Anul 28, nr. 8235-8261)
1971-07-01 / nr. 8235
C&IXQ X&GU 2 ab. ■Staşov Dípíípjí b&KBS x Rroji Proletari din toate ţările, uniţi vul frunt nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P*CR* 50 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8235 Joi, 1 iulie 1971 4 pagini 30 bani VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, IN FINLANDA Convorbiri oficiale între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen In dimineaţa zilei de 30 iunie, la Palatul prezidenţial din Helsinki au avut loc convorbiii oficiale între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen. Din partea română, la convorbiri au participat : János Fazekas, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Mircea Bălănescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Helsinki, Constantin Mitea, consilier. Corni») .irîitt.dUP^^'trctfir în Afacerilor Externe. Din partea finlandeză, au participat: Ahii Karjalainen, primul ministru, Vaino Leskînen, ministrul afacerilor externe, Richard Totterman, secretar de stat în M.A.E., Risto Hyvarinen, şeful Direcţiei politice din M.A.E., Pentiî Uusiviria, şeful Direcţiei comerţului exterior din M.A.E., Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la Bucureşti. In cursul convorbirilor, a fost subliniată evoluţia pozitivă pe care o cunosc relaţiile multilaterale româno-finlandeze, a fost relevată dorinţa ambelor părţi de a dezvolta aceste relaţii. De asemenea, s-a făcut un schimb de păreri în legătură cu unele aspecte ale Vieţii internaţionale actuale. (. ţ-fin desfăşurat dintr-o atmosferă caldă, prietenească, de stimă şi înţelegere reciprocă, la începutul celei de-a doua zile a vizitei sale în Finlanda, preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, s-a întîlnit cu preşedintele Parlamentului, Rafael Paasio, şi au alţi membri ai forului legislativ suprem finlandez. împreună cu şeful statului român se aflau tovarăşii János Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram şi ambasadorul României în Finlanda, Mircea Bălănescu. In cursul vizitei la Parlament, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de Vaino Kesinnen, ministrul afacerilor externe, Olavi J. Mattila, ministrul comerţului exterior, Olavi Salonen, ministrul industriei, Kaarlo Makela, ambasadorul Finlandei în România, de ministrul plenipotenţiar Heikki Hannikainen, şeful protocolului, şi de ştenerar-maior firmei Kamii- nea. La intrarea în Parlament, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost întîmpinat cordial de preşedintele Parlamentului, Rafael Paasio, liderul Partidului Social-Democrat, d® prim-vicepreşedintele Johannes Virolainen şi de alţi înalţi reprezentanţi ai forului legislativ suprem. Oaspeţilor români le-au fost prezentaţi preşedinţii comisiilor Parlamentului. Exprimîndu-şi satisfacţia pentru această vizită, Rafael Paasio a adresat preşedintelui Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi o caldă urare de bun venit. Sunt convins — a spus el — că vizita dumneavoastră va prilejui un schimb de opinii asupra multor probleme, în interesul naţiunilor noastre, al tuturor popoarelor. In continuare, Rafael Paasio a prezentat privitatea şi structura ■ i'cîlaî&ti Sluti: 'saiteânhardul şi importantele sale atribuţii în viaţa politică a ţării. Răspunzînd, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a spus : Aş dori să mulţumesc domnului preşedinte al Parlamentului pentru salutul ce mi-a fost adresat, îmi exprim satisfacţia pentru faptul că, în cadrul vizitei pe care o facem în Finlanda, putem să cunoaştem unele aspecte reprezentative din activitatea Parlamentului finlandez. De asemenea, îmi exprim satisfacţia că între Parlamentul finlandez şi Marea Adunare Naţională a României există relaţii bune şi, după cum ştim, domnul preşedinte urmează să viziteze ţara noastră, în fruntea unei delegaţii. Noi apreciem mult rolul parlamentelor în viaţa popoarelor şi considerăm că în rezolvarea problemelor europene, cum ar fi, de pildă, cea a securităţii pe conti- nentul nostru, parlamentele pot juca un rol important. Sunt convins că dezvoltarea relaţiilor dintre parlamentele noastre, dintre (Continuare in pag. a 3-a) ÎNTILNIRE CU Al MEMBRI PARLAMENTULUI FINLANDEZ La Consiliul al capitalei Miercuri la amiază, preşedintele Nicolae Ceauşescu, soţia sa, Elena Ceauşescu, şi persoanele oficiale care îl însoţesc, împreună cu preşedintele Urho Kekkonen, au fost oaspeţii Consiliului Municipal al capitalei finlandeze. La sosirea la Palatul Primăriei — unul din edificiile monumentale de o deosebită valoare arhitectonică ale oraşului — înalţii oaspeţi au fost întîmpinaţi de preşedintele Consiliului Municipal Helsinki, J. Saukkonen, de primarul Teuvo Aura şi de ceilalţi membri ai Consiliului. Preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale, Elena Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi le-au fost prezentate activitatea administraţiei locale, problemele cele mai importante care-i preocupă pe edili, precum şi cîteva lucrări valoroase de artă, special amenajate în incintă pentru a accentua cadrul sărbătoresc al primirii. Cu prilejul vizitei în Finlanda a şefului statului român, preşedintele Consiliului Municipal Helsinki, J. Saukkonen, a oferit, în onoarea înaltului oaspete român şi a soţiei sale, un dejun oficial. Au participat tovarăşii János Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram, Mircea Bălănescu, ambasadorul României în Finlanda. Au fost prezenţi preşedintele Consiliului de Miniştri, Yhti Karjalainen, ministrul de externe, Vaino Leskinen, alţi membri ai guvernului şi ai Consiliului Municipal, precum şi ambasadorul Finlandei la Bucureşti, Kaarlo Makela. Salutînd pe înalţii oaspeţi români, preşedintele Consiliului Municipal a spus : Stimate domnule preşedinte şi doamnă Ceauşescu, Vă adresez dumneavoastră şi celor care vă însoţesc un cordial bun venit în capitala ţării noastre. Vizita dumneavoastră in Helsinki face ca ţara dumneavoastră să fie tot mai cunoscută locuitorilor oraşului nostru, care au multe lucruri plăcute de povestit din călătoriile lor în România. Evocînd trecutul de intensă activitate comercială al capitalei finlandeze, vorbitorul a spus: Tradiţia comerţului şi circulaţia maritimă continuă şi în zilele noastre între oraşele româneşti şi Helsinki, legături care sunt tot mai intense şi mai active. Acest lucru îl constat cu plăcere. Vă vom prezenta mai îndeaproape oraşul nostru în cursul vizitei dumneavoastră. Dorim să vă simţiţi bine în Helsinki şi în ţara noastră. Domnule preşedinte al Consiliului de Stat, Vă rugăm să primiţi, în amintirea vizitei dumneavoastră în capitala Finlandei, medalia de onoare a oraşului Helsinki. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-a fost înmînată apoi medalia de onoare conferită de Consiliul Municipal al capitalei finlandeze. Răspunzînd, preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU a spus : Stimate domnule preşedinte al Consiliului Municipal, Aş dori să vă mulţumesc, dumneavoastră şi tuturor locuitorilor oraşului Helsinki, pentru ospitalitatea cu care suntem întîmpînaţi în capitala Finlandei. Aţi vorbit de istoria oraşului dumneavoastră; este adevărat că relaţiile dintre România şi Finlanda sînt vechi, că astăzi navele circulă destul de des între ţările noastre, contribuind la dezvoltarea schimburilor economice, la apropierea dintre cele două popoare. Ne simţim deosebit de bine in capitala ţârii dumneavoastră, în Finlanda. Mi-a făcut o deosebită plăcere să mă reîntîlnesc cu preşedintele Republicii Finlanda, domnul Urho Kekkonen, să avem convorbiri la care au participat primul ministru şi miniştri din guvernul ţării dumneavoastră. Sperăm că vizita pe care o făcem acum în Finlanda va contribui, ca şi vizita preşedintelui Kekkonen în România, la dezvoltarea şi mai puternică a relaţiilor de colaborare dintre ţările noastre. Vă mulţumesc pentru medalia pe care mi-aţi înmînat-o şi pe care o voi păstra ca pe o frumoasă amintire a vizitei în capitala Finlandei, şi vă urez dumneavoastră, ca gospodari ai acestui frumos oraş, noi succese în eforturile de a-i face şi mai frumos, viaţa populaţiei cit mai plăcută. La încheierea dejunului, preşedintele J. Saukkonen a toastat în sănătatea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, în sănătatea preşedintelui Urho Kekkonen. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a răspuns, toastînd în sănătatea preşedintelui Urho Kekkonen, a preşedintelui Consiliului de Miniştri, a preşedintelui Consiliului Municipal, în sănătatea tuturor persoanelor oficiale prezente la dejun. Municipal Finlandei Vizitarea capitalei şi a unor centre de învăţămînt în cursul după-amiezii de miercuri, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, au vizitat oraşul Helsinki, precum şi centre de învăţâmînt, cultură şi urbanistice din apropierea capitalei. Oaspeţii au fost însoţiţi de Teuvo Aura, primarul oraşului, şi de general-maior Ermei Kanninen. Parcurgînd principalele artere ale oraşului, înalţii oaspeţi români au fost salutaţi de mii de locuitori. Primul popas a fost la Otaniemi, localitate în apropiere de Helsinki, unde se află un mare centru universitar. După vizitarea unuia din marile laboratoare ale facultăţii de chimie, oaspeţii au fost primiţi de numeroşi studenţi ai clubului denumit „Dipoli". „Vă salutăm cu bucurie şi vă spunem din inimă bun sosit la noi", a spus preşedintele Asociaţiei studenţeşti, Alers Kusala. în continuare se vizitează frumoasa aşezare din apropierea capitalei Espoo-Tapiola, care a dus faima arhitecţilor finlandezi în întreaga lume. La înapoierea la Helsinki, înalţii oaspeţi români au vizitat Teatrul municipal, o construcţie de mare valoare arhitectonică. La reîntoarcerea spre reşedinţa sa, şeful statului român şi soţia sa sunt aşteptaţi de grupuri compacte de locuitori care fac solilor poporului român o vie manifestaţie de simpatie, salutîndu-i cu multă căldură. ★ Seara, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, au oferit un dineu în cinstea preşedintelui Republicii Finlanda, Urho Kekkonen, şi a soţiei sale, Sylvi Kekkonen. ?] O CONTRIBUŢIE DE MAXIMĂ IMPORTANŢA LA CAUZA UNITĂŢII ŢĂRILOR SOCIALISTE, A FORŢELOR ANTIIMPERIALISTE PRIN LUĂRI DE POZIŢIE ÎN ADUNĂRI, PRIN SUTE DE TELEGRAME ŞI SCRISORI, OAMENII MUNCII DIN JUDEŢUL BRAŞOV, ALĂTURI DE ÎNTREGUL NOSTRU POPOR, ÎŞI EXPRIMA UNANIMA ADEZIUNE ŞI DEPLINA SATISFACŢIE FAŢĂ DE REZULTATELE VIZITEI DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ÎN ŢĂRILE SOCIALISTE DIN ASIA. pag. a 3-a 11 Ieri, la Consiliul de Stat Solemnitatea decorării unor cadre didactice cu prilejul „Zilei învăţătorului", la Consiliul de Stat a avut loc, miercuri la amiază, solemnitatea decernării unor titluri şi ordine ale Republicii Socialiste România. Intuitele distincţii au fost înminate de tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat. La solemnitate au asistat tovarăşii Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Mircea Malija, ministrul învăţămîntului, Dan Marţian, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, în semn de preţuire a personalului didactic pentru activitatea meritorie în domeniul instruirii şi educării elevilor şi studenţilor şi a contribuţiei aduse la dezvoltarea învăţămîntului şi culturii din patria noastră, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a conferit numeroase titluri, ordine şi medalii. Asemenea înalte distincţii au fost conferite şi următoarelor cadre didactice din judeţul Braşov : Titlul de ,,Profesor emerit" al Republicii Socialiste România, tovarăşilor : Constantin Gh. Cuza, Maja W. Philippi Florea F. Saivan şi Petre Gh. Ştefănescu ; „Ordinul Muncii" clasa a lll-a tovarăşilor : Vasile Al. Andreescu, Elena V. Gabor, Otmar-Erwin E. Weiss ; Ordinul „Meritul Cultural" clasa a lll-a tovarăşei : Olga Gh. Brebu. Cu prilejul Zilei învăţătorului s-a conferit, de asemenea, „Medalia muncii" unui număr de 10 cadre didactice din judeţul Braşov. Adresindu-se celor decoraţi, tovarăşul Emil Bodnaraş a spus : Atît eu cit şi ceilalţi tovarăşi prezenţi la această solemnitate încercăm un sentiment de dublă satisfacţie. In primul rînd, pentru că un număr remarcabil de oameni de valoare ai învăţămîntului nostru de toate gradele ne-au oferit prilejul de a le înmîna, în această zi de sărbătoare a şcolii româneşti, înalte titluri şi distincţii de stat, datorită muncii, vredniciei, devotamentului şi priceperii lor, şi, în al doilea rind, pentru că bilanţul cu care s-a încheiat anul şcolar este îmbucurător. (Continuare in pag. a 3-a) SĂRBĂTORIREA ÎNVĂŢĂTORULUI" Cu prilejul „Zilei învăţătorului", ieri a avut loc la Palatul culturii din Braşov o adunare festivă la care au participat educatoare, învăţători şi profesori din şcolile generale, liceale şi profesionale, membri ai comitetelor judeţean şi municipal de partid, ai comitetelor executive ale consiliilor populare judeţean şi municipal, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti şi ai Ministerului învăţămîntului. La adunare a luat parte tovarăşul Constantin Drăgan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Braşov, preşedintele Consilliului popular judeţean. Adunarea festivă a fost deschisă de prof. Elena Georgescu, inspector şcolar general al judeţului Braşov, care a făcut o amplă trecere în revistă a activităţii rodnice desfăşurate de cadrele didactice din şcolile municipiului şi judeţului Braşov în anul şcolar încheiat recent. In continuare, au fost comunicate titlurile, ordinele şi distincţiile conferite de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România unor cadre didactice care au adus o contribuţie deosebită la dezvoltarea învăţămîntului, gradaţiile de merit şi titlurile de evidenţiat atribuite de Ministerul învăţămîntului unui mare număr de educatoare, învăţători şi profesori din judeţul nostru. Ca simbol al dragostei şi preţuirii pe care o nutresc şcolarii noştri educatoarelor, învăţătorilor şi profesorilor care le îndrumă paşii spre minunata cetate a cunoaşterii şi ştiinţei, un grup de pionieri le-au oferit flori, adresîndu-le cuvinte de caldă recunoştinţă. Emoţionante au fost şi cuvintele de mulţumire adresate conducerii partidului şi statului de cadrele didactice care au fost distinse cu ordine şi medalii. Primit cu aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul Constantin Drăgan, care, în numele Comitetului judeţean de partid, a felicitat pe cei distinşi şi a adresat tuturor învăţătorilor şi profesorilor români, maghiari şi germani — din municipiul Braşov, un călduros salut, unindu-le noi şi însemnate succese în nobila lor misiune de pregătire pentru muncă şi viaţă a tinerei generaţii. După ce a prezentat un amplu tablou al dezvoltării vieţii economice şi social-culturale a judeţului, vorbitorul a trecut în revistă succesele dobîndite de cadrele noastre didactice în munca de instruire şi educaţie a elevilor, de culturalizare a maselor de oameni ai muncii, dînd totodată preţioase îndrumări cu privire la coordonatele majore ale activităţii de viitor. Informarea omului nou, în spiritul înaltelor valori politice şi ideologice marxist-leniniste, ale partidului nostru — a subliniat tovarăşul Constantin Drăgan — un rol important il au cadrele didactice. De modul în care dv. dăruiţi tot ce aveţi mai bun pentru instruirea şi educarea elevilor, va depinde în cea mai mare măsură concepţia lor despre viaţă, nivelul lor de pregătire, pentru a fi cadre de nădejde ale edificării socialiste multilaterale. In continuare, după ce a relevat că politica partidului nostru este înfăptuită cu succes în toate domeniile de activitate, vorbitorul a subliniat că o expresie elocventă a ataşamentului oamenilor muncii faţă de această politică o constituie în aceste zile sutele de telegrame, scrisori şi luări de cuvînt în Attila SOCACIU (Continuare în pag. a 2-a) XMIflilKiRNIIRIIBIH I Ri »+I IIHIIBIRIlIHiSIHiMiniBiillH I ■i’RMTW'WWflNTM'i'K Pe şantierul Zona gării forul tutelar, beneficiarul şi proiectantul pun „beţe în mare constructorului De aproximativ două luni, şantierul de locuinţe de la Zona gării, aparţinînd de I.C.L., înregistrează în graficul de şantier numeroase „spaţii albe". La finele primului trimestru, am reuşit să realizăm 28 la sută din planul pe 1971. (Acest procent a mai scăzut însă cu ceva pentru că, între timp, I.C.L.-ul a majorat în trimestrul II planul şantierului — n.n.). La sfîrşitul semestrului am realizat mai puţin de 50 la sută din planul anual — observa inginerul ADRIAN DUMITRU, şeful şantierului Interlocutorul ne-a relatat o situaţie mult mai critică în ceea ce priveşte executarea pe faze, potrivit graficului de şantier, a obiectivelor planificate pe acest an. „ La o parte din lucrări s-au creat serioase semne de întrebare privind respectarea scadenţelor, în această situaţie se află un bloc de 40 de apartamente, scadent la 30 septembrie, şi un altul cu 40 de apartamente, cu termen la 31 august. Lista obiectivelor asupra cărora plutesc incertitudinile nu se epuizează cu cele două exemple prezentate de inginerul Dumitru. Examinarea graficului de şantier a relevat că şi blocul 28 A din Zona gării, blocul cu 30 apartamente de pe Calea Bucureşti, un bloc de pe str. Berzei, altul cu 40 de apartamente construit pentru feroviarii braşoveni şi segmentul de drum care va lega Bulevardul gării de şoseaua Hatmanului se află în întîrziere fie cu eliberarea amplasamentelor, fie cu începerea montajului. Iată, de altfel, detaliile care ni le-a dat conducerea șantierului: — La blocul de pe strada Zorilor era planificat să înceapă montajul panourilor mari in 10 iunie. L-am pregătit cu o luna mai devreme pentru montaj. Am stat însă din pricină că n-am avut o capră pentru macara. Blocul 28 A trebuia atacat la 1 iunie, dar nu s-a putut pentru că amplasamentul este încă ocupat. La blocul de pe str. Berzei lucrările erau prevăzute să înceapă la 1 aprilie. Documentaţia am primit-o însă de la Institutul „Proiect" Braşov în 6 iunie... Dacă însumăm aceste zile pierdute (şi specificăm că am dat doar cîteva exemple de lucrări întîrziate) se desprinde că de ■ aproximativ două luni şantierului de locuinţe despre care vorbim îi merg treburile „în gol", ca să zicem așa. L. CIUTACU (Continuare in pag. a 2-a) I Delegaţia de activişti ai U.C.I. a vizitat Braşovul Delegaţia de activişti ai Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, condusă de Miloş Radokin, secretar al Comitetului regional al U.C.I. din Voivodina, care la invitaţia C.C. al P.C.R. face o vizită pentru schimb de experienţă în ţara noastră, a fost în zilele de 29 şi 30 iunie oaspetele Braşovului. Membrii delegaţiei au vizitat cooperativa agricolă de producţie din Ghimbav,unde au avut o discuţie cu conducerea unităţii, apoi au vizitat oraşul Braşov şi staţiunea turistică internaţionala Poiana Braşov. In timpul vizitei la Braşov, delegaţia a fost însoţită de tov. Pavel Aron, secretar al Comitetului municipal de partid. Delegaţia municipalităţii oraşului Roma în vizită la Braşov Marţi şi miercuri, Braşovul a primit vizita delegaţiei municipalităţii oraşului Roma, condusă de Alberto Di Segni, vice-primar, care se află în ţara noastră la invitaţia Consiliului popular al municipiului Bucureşti, însoţiţi de Vasile Drăgoiescu, secretarul Consiliului popular al Capitalei, şi Horia Coman, vicepreşedinte al Consiliului popular al municipiului Braşov, oaspeţii au vizitat Muzeul culturii româneşti din Şchei, Biserica Neagră, noile cartiere ale oraşului şi staţiunea turistică internațională Poiana Brașov.