Drum Nou, iulie 1971 (Anul 28, nr. 8235-8261)

1971-07-01 / nr. 8235

C&IXQ X&GU 2 ab. ■Staşov Dí­­píípjí b&KBS x Rroji Proletari din toate ţările, uniţi­ vul frunt nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P*CR* 50 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8235 Joi, 1 iulie 1971 4 pagini 30 bani VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, IN FINLANDA Convorbiri oficiale între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen In dimineaţa zilei de 30 iunie, la Palatul prezidenţial din Hel­sinki au avut loc convorbiii ofi­­ciale între preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşes­cu, şi preşedintele Republicii Fin­landa, Urho Kekkonen. Din partea română, la convor­biri au participat : János Fazekas, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei con­strucţiilor de maşini, Mircea Bălă­­nescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Helsinki, Constantin Mitea, consilier. Cor­ni») .irîitt.dUP^^'trctfir în Afacerilor Externe. Din partea finlandeză, au par­ticipat: Ahii Karjalainen, primul ministru, Vaino Leskînen, minis­trul afacerilor externe, Richard Totterman, secretar de stat în M.A.E., Risto Hyvarinen, şeful Di­recţiei politice din M.A.E., Pentiî Uusiviria, şeful Direcţiei comerţu­lui exterior din M.A.E., Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Fin­landei la Bucureşti. In cursul convorbirilor, a fost subliniată evoluţia pozitivă pe care o cunosc relaţiile multilate­­rale româno-finlandeze, a fost re­levată dorinţa ambelor părţi de a dezvolta aceste relaţii. De asemenea, s-a f­ăcut un schimb de păreri în legătură cu unele aspecte ale Vieţii interna­ţionale actuale. (. ţ-fin desfăşurat d­in­tr-o atmosferă caldă, prieteneas­că, de stimă şi înţelegere reci­procă, la începutul celei de-a doua zile a vizitei sale în Finlanda, preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, s-a întîlnit cu preşedintele Parlamen­tului, Rafael Paasio, şi au alţi membri ai forului legislativ su­prem finlandez. împreună cu şeful statului ro­mân se aflau tovarăşii János Fa­zekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram şi ambasadorul României în Finlanda, Mircea Bălănescu. In cursul vizitei la Parlament, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de Vaino Kesinnen, ministrul afacerilor externe, Olavi J. Mattila, ministrul comerţului exterior, Olavi Salonen, ministrul industriei, Kaarlo Makela, amba­sadorul Finlandei în România, de ministrul plenipotenţiar Heikki­ Hannikainen, şeful protocolului, şi de ştenerar-maior firmei Kamii-­ nea. La intrarea în Parlament, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu a fost întîmpinat cordial de preşe­dintele Parlamentului, Rafael Pa­asio, liderul Partidului Social-De­mocrat, d® prim-vicepreşedintele Johannes Virolainen şi de alţi înalţi reprezentanţi ai forului le­gislativ suprem. Oaspeţilor români le-au fost prezentaţi preşedinţii comisiilor Parlamentului. Exprimîndu-şi satisfacţia pentru această vizită, Rafael Paasio a adresat preşedintelui Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi o caldă urare de bun venit. Sunt convins — a spus el — că vizita dumneavoastră va prilejui un schimb de opinii asupra multor probleme, în interesul naţiunilor noastre, al tuturor popoarelor. In continuare, Rafael Paasio a prezentat pri­vitatea şi structura ■ i'cîlaî&ti Sluti: 'saiteân­ha­­rd­ul şi importantele sale atribuţii în via­ţa politică a ţării. Răspunzînd, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a spus : Aş dori să mulţumesc domnului preşedinte al Parlamentului pen­tru salutul ce mi-a fost adresat, îmi exprim satisfacţia pentru fap­tul că, în cadrul vizitei pe care o facem în Finlanda, putem să cunoaştem unele aspecte repre­zentative din activitatea Parla­mentului finlandez. De asemenea, îmi exprim satis­facţia că între Parlamentul finlan­dez şi Marea Adunare Naţională a României există relaţii bune şi, după cum ştim, domnul preşedin­te urmează să viziteze ţara noas­tră, în fruntea unei delegaţii. Noi apreciem mult rolul parla­mentelor în viaţa popoarelor şi considerăm că în rezolvarea pro­blemelor europene, cum ar fi, de pildă, cea a securităţii pe conti-­­ nentul nostru, parlamentele pot juca un rol important. Sunt con­vins că dezvoltarea relaţiilor din­tre parlamentele noastre, dintre (Continuare in pag. a 3-a) ÎNTILNIRE CU Al MEMBRI PARLAMENTULUI FINLANDEZ La Consiliul al capitalei Miercuri la amiază, preşedinte­le Nicolae Ceauşescu, soţia sa, Elena Ceauşescu, şi persoanele oficiale care îl însoţesc, împreu­nă cu preşedintele Urho Kekko­nen, au fost oaspeţii Consiliului Municipal al capitalei finlandeze. La sosirea la Palatul Primăriei — unul din edificiile monumen­tale de o deosebită valoare ar­hitectonică ale oraşului — înalţii oaspeţi au fost întîmpinaţi de pre­şedintele Consiliului Municipal Helsinki, J. Saukkonen, de prima­rul Teuvo Aura şi de ceilalţi membri ai Consiliului. Preşedintelui Nicolae Ceauşes­cu şi soţiei sale, Elena Ceauşes­cu, celorlalţi oaspeţi le-au fost prezentate activitatea administra­ţiei locale, problemele cele mai importante care-i preocupă pe edili, precum şi cîteva lucrări valoroase de artă, special ame­najate în incintă pentru a accen­tua cadrul sărbătoresc al pri­mirii. Cu prilejul vizitei în­ Finlanda a şefului statului român, preşedin­tele Consiliului Municipal Hel­sinki, J. Saukkonen, a oferit, în onoarea înaltului oaspete român şi a soţiei sale, un dejun oficial. Au participat tovarăşii János Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram, Mircea Bălănescu, amba­sadorul României în Finlanda. Au fost prezenţi preşedintele Consiliului de Miniştri, Yhti Kar­jalainen, ministrul de externe, Vaino Leskinen, alţi membri ai guvernului şi ai Consiliului Mu­nicipal, precum şi ambasadorul Finlandei la Bucureşti, Kaarlo Makela. Salutînd pe înalţii oaspeţi ro­mâni, preşedintele Consiliului Mu­nicipal a spus : Stimate domnule preşedinte şi doamnă Ceauşescu, Vă adresez dumneavoastră şi celor care vă însoţesc un cordial bun venit în capitala ţării noas­tre. Vizita dumneavoastră in Hel­sinki face ca ţara dumneavoastră să fie tot mai cunoscută locuito­rilor oraşului nostru, care au mul­te lucruri plăcute de povestit din călătoriile lor în România. Evocînd trecutul de intensă ac­tivitate comercială al capitalei finlandeze, vorbitorul a spus: Tra­diţia comerţului şi circulaţia ma­ritimă continuă şi în zilele noas­tre între oraşele româneşti şi Hel­sinki, legături care sunt tot mai intense şi mai active. Acest lucru îl constat cu plăcere. Vă vom prezenta mai îndea­proape oraşul nostru în cursul vi­zitei dumneavoastră. Dorim să vă simţiţi bine în Helsinki şi în ţara noastră. Domnule preşedinte al Consi­liului de Stat, Vă rugăm să primiţi, în aminti­rea vizitei dumneavoastră în ca­pitala Finlandei, medalia de o­­noare a oraşului Helsinki. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-a fost înmînată apoi medalia de onoare conferită de Consiliul Mu­nicipal al capitalei finlandeze. Răspunzînd, preşedintele NI­COLAE CEAUŞESCU a spus : Stimate domnule preşedinte al Consiliului Municipal, Aş dori să vă mulţumesc, dum­neavoastră şi tuturor locuitori­lor oraşului Helsinki, pentru os­pitalitatea cu care suntem­ întîm­­pînaţi în capitala Finlandei. Aţi vorbit de istoria oraşului dum­neavoastră; este adevărat că re­laţiile dintre România şi Finlanda sînt vechi, că astăzi navele cir­culă destul de des între ţările noastre, contribuind la dezvolta­rea schimburilor economice, la apropierea dintre cele două po­poare. Ne simţim deosebit de bine in capitala ţârii dumneavoastră, în Finlanda. Mi-a făcut o deosebită plăcere să mă reîntîlnesc cu pre­şedintele Republicii Finlanda, domnul Urho Kekkonen, să avem convorbiri la care au participat primul ministru şi miniştri din gu­vernul ţării dumneavoastră. Spe­răm că vizita pe care o făcem acum în Finlanda va contribui, ca şi vizita preşedintelui Kekkonen în România, la dezvoltarea şi mai puternică a relaţiilor de colabo­rare dintre ţările noastre. Vă mulţumesc pentru medalia pe care mi-aţi înmînat-o şi pe care o voi păstra ca pe o fru­moasă amintire a vizitei în capi­tala Finlandei, şi vă urez dum­neavoastră, ca gospodari ai a­­cestui frumos oraş, noi succese în eforturile de a-i face şi mai frumos, viaţa populaţiei cit mai plăcută. La încheierea dejunului, pre­şedintele J. Saukkonen a toastat în sănătatea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, în sănătatea preşe­dintelui Urho Kekkonen. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a răspuns, toastînd în sănătatea preşedintelui Urho Kekkonen, a preşedintelui Consiliului de Mi­niştri, a preşedintelui Consiliului Municipal, în sănătatea tuturor persoanelor oficiale prezente la dejun. Municipal Finlandei Vizitarea capitalei şi a unor centre de învăţămînt în cursul după-amiezii de miercuri, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşes­cu, şi soţia sa, Elena Ceauşes­cu, au vizitat oraşul Helsinki, precum şi centre de învăţâmînt, cultură şi urbanistice din apro­pierea capitalei. Oaspeţii au fost însoţiţi de Teuvo Aura, primarul oraşului, şi de general-maior Er­mei Kanninen. Parcurgînd principalele artere ale oraşului, înalţii oaspeţi ro­mâni au fost salutaţi de mii de locuitori. Primul popas a fost la Otani­­emi, localitate în apropiere de Helsinki, unde se află un mare centru universitar. După vizita­rea unuia din marile laboratoare ale facultăţii de chimie, oaspeţii au fost primiţi de numeroşi stu­denţi ai clubului denumit „Di­poli". „Vă salutăm cu bucurie şi vă spunem din inimă bun sosit la noi", a spus preşedintele Aso­ciaţiei studenţeşti, Alers Kusala. în continuare se vizitează fru­moasa aşezare din apropierea capitalei Espoo-Tapiola, care a dus faima arhitecţilor finlandezi în întreaga lume. La înapoierea la Helsinki, înalţii oaspeţi români au vizitat Teatrul municipal, o construcţie de mare valoare arhitectonică. La reîntoarcerea spre reşe­dinţa sa, şeful statului român şi soţia sa sunt aşteptaţi de grupuri compacte de locuitori care fac solilor poporului român o vie manifestaţie de simpatie, salu­­tîndu-i cu multă căldură. ★ Seara, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, au oferit un dineu în cinstea preşe­dintelui Republicii Finlanda, Urho Kekkonen, şi a soţiei sale, Sylvi Kekkonen. ­?] O CONTRIBUŢIE DE MAXIMĂ IMPORTANŢA LA CAUZA UNITĂŢII ŢĂRILOR SOCIALISTE, A FORŢELOR ANTIIMPERIALISTE PRIN LUĂRI DE POZIŢIE ÎN ADUNĂRI, PRIN SUTE DE TELEGRAME ŞI SCRISORI, OAME­NII MUNCII DIN JUDEŢUL BRAŞOV, ALĂTURI DE ÎNTREGUL NOSTRU POPOR, ÎŞI EXPRI­­MA UNANIMA ADEZIUNE ŞI DEPLINA SATISFACŢIE FAŢĂ DE REZULTATELE VIZITEI DE­LEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ÎN ŢĂRILE SOCIALISTE DIN ASIA. pag. a 3-a 1­1 Ieri, la Consiliul de Stat Solemnitatea decorării unor cadre didactice cu prilejul „Zilei învăţătorului", la Consiliul de Stat a avut loc, miercuri la amiază, solemnitatea decernării unor titluri şi ordine ale Republicii Socialiste România. Intuitele distincţii au fost în­minate de tovarăşul Emil Bodnaraş, mem­bru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat. La solemnitate au asistat tovară­şii Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Constantin Stătescu, se­cretarul Consiliului de Stat, Mircea Malija, ministrul învăţămîntului, Dan Marţian, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, în semn de preţuire a personalu­lui didactic pentru activitatea meri­torie în domeniul instruirii şi edu­cării elevilor şi studenţilor şi a con­tribuţiei aduse la dezvoltarea învă­­ţămîntului şi culturii din patria noas­tră, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a conferit nu­meroase titluri, ordine şi medalii. Asemenea înalte distincţii au fost conferite şi următoarelor cad­re di­dactice din judeţul Braşov : Titlul de ,,Profesor emerit" al Re­publicii Socialiste România, tovară­şilor : Constantin Gh. Cuza, Maja W. Philippi Florea F. Saivan şi Pe­tre Gh. Ştefănescu ; „Ordinul Muncii" clasa a lll-a to­varăşilor : Vasile Al. Andreescu, E­­lena V. Gabor, Otmar-Erwin E. Weiss ; Ordinul „Meritul Cultural" clasa a lll-a tovarăşei : Olga Gh. Brebu. Cu prilejul Zilei învăţătorului s-a conferit, de asemenea, „Medalia muncii" unui număr de 10 cadre didactice din judeţul Braşov. Adresindu-se celor decoraţi, tova­răşul Emil Bodnaraş a spus : Atît eu cit şi ceilalţi tovarăşi prezenţi la această solemnitate încercăm un sentiment de dublă satisfacţie. In primul rînd, pentru că un număr re­marcabil de oameni de valoare ai învăţămîntului nostru de toate gra­dele ne-au oferit prilejul de a le în­­mîna, în această zi de sărbătoare a şcolii româneşti, înalte titluri şi distincţii de stat, datorită muncii, vredniciei, devotamentului şi price­perii lor, şi, în al doilea rind, pen­tru că bilanţul cu care s-a încheiat anul şcolar este îmbucurător. (Continuare in pag. a 3-a) SĂRBĂTORIREA ÎNVĂŢĂTORULUI" Cu prilejul „Zilei învăţătorului", ieri a avut loc la Palatul culturii din Braşov o adunare festivă la care au participat educatoare, învăţători şi profesori din şcolile generale, licea­le şi profesionale, membri ai comi­tetelor judeţean şi municipal de partid, ai comitetelor executive ale consiliilor populare judeţean şi muni­cipal, reprezentanţi ai organizaţii­lor de masă şi obşteşti şi ai Minis­terului învăţămîntului. La adunare a luat parte tovarăşul Constantin Drăgan, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului jude­ţean de partid Braşov, preşedintele Consilliului popular judeţean. Adunarea festivă a fost deschisă de prof. Elena Georgescu, inspector şcolar general al judeţului Braşov, care a făcut o amplă trecere în re­vistă a activităţii rodnice desfăşu­rate de cadrele didactice din şcoli­le municipiului şi judeţului Braşov în anul şcolar încheiat recent. In continuare, au fost comunicate titlurile, ordinele şi distincţiile confe­rite de Consiliul de Stat al Republi­cii Socialiste România unor cadre didactice care au adus o contribu­ţie deosebită la dezvoltarea învăţă­­mîntului, gradaţiile de merit şi titlu­rile de evidenţiat atribuite de Mi­nisterul învăţămîntului unui mare număr de educatoare, învăţători şi profesori din judeţul nostru. Ca simbol al dragostei şi preţui­rii pe care o nutresc şcolarii noştri educatoarelor, învăţătorilor şi profe­sorilor care le îndrumă paşii spre minunata cetate a cunoaşterii şi ştiinţei, un grup de pionieri le-au oferit flori, adresîndu-le cuvinte de caldă recunoştinţă. Emoţionante au fost şi cuvintele de mulţumire adresate conducerii partidului şi statului de cadrele di­dactice care au fost distinse cu or­dine şi medalii. Primit cu aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul Constantin Drăgan, ca­re, în numele Comitetului jude­ţean de partid, a felicitat pe cei distinşi şi a adresat tuturor învăţă­torilor şi profesorilor­­ români, ma­ghiari şi germani — din municipiul Braşov, un călduros salut, unindu-le noi şi însemnate succese în nobila lor misiune de pregătire pentru muncă şi viaţă a tinerei generaţii. După ce a prezentat un amplu tablou al dezvoltării vieţii econo­mice şi social-culturale a judeţului, vorbitorul a trecut în revistă succe­sele dobîndite de cadrele noastre di­dactice în munca de instruire şi edu­caţie a elevilor, de culturalizare a maselor de oameni ai muncii, dînd totodată preţioase îndrumări cu pri­vire la coordonatele majore ale ac­tivităţii de viitor. In­formarea omu­lui nou, în spiritul înaltelor valori politice şi ideologice marxi­st-leni­niste, ale partidului nostru — a sub­liniat tovarăşul Constantin Drăgan — un rol important il au cadrele didactice. De modul în care dv. dă­ruiţi tot ce aveţi mai bun pentru instruirea şi educarea elevilor, va depinde în cea mai mare măsură concepţia lor despre viaţă, nivelul lor de pregătire, pentru a fi cadre de nădejde ale edificării socialiste multilaterale. In continuare, după ce a relevat că politica partidului nostru este înfăptuită cu succes în toate do­meniile de activitate, vorbitorul a subliniat că o expresie elocventă a ataşamentului oamenilor muncii faţă de această politică o consti­tuie în aceste zile sutele de tele­grame, scrisori şi luări de cuvînt în Attila SOCACIU (Continuare în pag. a 2-a) XMIflilKiRNIIRIIBIH I Ri »+I IIHIIBIRIlIHiSIHiMiniBiillH I ■i’RMTW'WWflNTM'i'K Pe şantierul Zona gării forul tutelar, beneficiarul şi proiectantul pun „beţe în mare constructorului De aproximativ două luni, şan­tierul de locuinţe de la Zona gă­rii, aparţinînd de I.C.L., înregis­trează în graficul de şantier nu­meroase „spaţii albe".­­ La finele primului trimestru, am reuşit să realizăm 28 la su­tă din planul pe 1971. (Acest pro­cent a mai scăzut însă cu ceva pentru că, între timp, I.C.L.-ul a majorat în trimestrul II planul şantierului — n.n.). La sfîrşitul semestrului am realizat mai pu­ţin de 50 la sută din planul anual — observa inginerul ADRIAN DUMITRU, şeful şantierului Interlocutorul ne-a relatat o si­tuaţie mult mai critică în ceea ce priveşte executarea pe faze, potrivit graficului de şantier, a obiectivelor planificate pe acest an. „ La o parte din lucrări s-au creat serioase semne de întreba­re privind respectarea scadenţe­lor, în această situaţie se află un bloc de 40 de apartamente, scadent la 30 septembrie, şi un altul cu 40 de apartamente, cu termen la 31 august. Lista obiectivelor asupra căro­ra plutesc incertitudinile nu se epuizează cu cele două exemple prezentate de inginerul Dumitru. Examinarea graficului de şantier a relevat că şi blocul 28 A din Zona gării, blocul cu 30 aparta­mente de pe Calea Bucureşti, un bloc de pe str. Berzei, altul cu 40 de apartamente construit pentru feroviarii braşoveni şi seg­mentul de drum care va lega Bu­levardul gării de şoseaua Hat­manului se află în întîrziere fie cu eliberarea amplasamentelor, fie cu începerea montajului. Iată, de altfel, detaliile care ni le-a dat conducerea șantierului: — La blocul de pe strada Zo­rilor era planificat să înceapă montajul panourilor mari in 10 iunie. L-am pregătit cu o luna mai devreme pentru montaj. Am stat însă din pricină că n-am a­­vut o capră pentru macara. Blo­cul 28 A trebuia atacat la 1 iunie, dar nu s-a putut pentru că am­plasamentul este încă ocupat. La blocul de pe str. Berzei lucrările erau prevăzute să înceapă la 1 aprilie. Documentaţia am primi­t-o însă de la Institutul „Proiect" Braşov în 6 iunie... Dacă însumăm aceste zile pier­dute (şi specificăm că am dat doar cîteva exemple de lu­crări întîrziate) se desprin­de că de ■ aproximativ două luni şantierului de locuinţe des­pre care vorbim îi merg tre­burile „în gol", ca să zicem așa. L. CIUTACU (Continuare in pag. a 2-a) I Delegaţia de activişti ai U.C.I. a vizitat Braşovul Delegaţia de activişti ai Uni­unii Comuniştilor din Iugoslavia, condusă de Miloş Radok­in, se­cretar al Comitetului regional al U.C.I. din Voivodina, care la in­vitaţia C.C. al P.C.R. face o vi­zită pentru schimb de experienţă în ţara noastră, a fost în zilele de 29 şi 30 iunie oaspetele Bra­şovului. Membrii delegaţiei au vizitat cooperativa agricolă de produc­ţie din Ghimbav,­­unde au avut o discuţie cu conducerea uni­tăţii, apoi au vizitat oraşul Bra­şov şi staţiunea turistică inter­naţionala Poiana Braşov. In timpul vizitei la Braşov, de­legaţia a fost însoţită de tov. Pa­vel Aron, secretar al Comitetului municipal de partid. Delegaţia municipalităţii oraşului Roma în vizită la Braşov Marţi şi miercuri, Braşovul a pri­mit vizita delegaţiei municipalităţii oraşului Roma, condusă de Alberto Di Segni, vice-primar, care se află în ţara noastră la invitaţia Consi­liului popular al municipiului Bucu­reşti, însoţiţi de Vasile Drăgoiescu, se­cretarul Consiliului popular al Ca­pitalei, şi Horia Coman, vicepre­şedinte al Consiliului popular al municipiului Braşov, oaspeţii au vi­zitat Muzeul culturii româneşti din Şchei, Biserica Neagră, noile car­tiere ale oraşului şi staţiunea turis­tică internațională Poiana Brașov.

Next