Drum Nou, august 1971 (Anul 28, nr. 8262-8286)
1971-08-01 / nr. 8262
. I . s res,"Di.Jud.Brașov Către Of. POMS TIPGU MÜHES 1 2 ab . beim NOUm nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8262 Duminică, 1 august 1971 :-" Proletari din toate tarile, uniţi-va! 6 pagini 30 bani Concomitent cu grăbirea secerişului Operativitate şi răspundere pentru pregătirea celei de-a doua recolte! Recoltatul în flux continuu asigură cultivarea eficientă a culturilor duble Printre unităţile agricole care în actuala campanie au obţinut cele mai bune realizări la semănatul plantelor furajere în cultură dublă, se află şi ferma nr. 5 Şercaia, aparţinînd de I.A.S. Codlea. în legătură cu modul cum s-a acţionat aici pentru aplicarea la recoltat a metodei în flux continuu, care a permis obţinerea rezultatelor amintite, am avut recent o convorbire cu ing. GH. ZAHARIA, şeful fermei. „ Deşi condiţiile pedologice nu sunt la fel de bune ca în multe alte unităţi agricole din judeţ, în ferma pe care o conduceţi stadiul vegetativ al porumbului furajer, însămînţat în cultură succesivă, demonstrează limpede cri de lipsite de temei sunt justificările acelor conducători de unităţi care pînă acum n-au însămînţat cu culturi duble nici măcar un ar, sau se prezintă cu realizări mai mult simbolice. Care este explicaţia ? — Poate şi ferma noastră ar fi ajuns într-o astfel de situaţie de neinvidiat. Dar, toţi cei care muncim aici am înţeles din capul locului că numai organizarea recoltatului în flux continuu poate asigura însămînţarea eficientă a celei de-a doua culturi. La însămînţarea culturilor duble în perioada optimă au concurat trei factori: calitatea bună a reparaţiilor, utilizarea maşinilor cu randament maxim şi dăruirea cu care mecanizatorii au muncit în schimburi prelungite. — Experienţa fermei poate servi drept ghid în activitatea viitoare şi altor unităţi interesate. Vă rugăm să dezvoltaţi mai pe larg ideile amintite. — Funcţionarea ireproşabilă a agregatelor în lanuri, preocuparea tractoriştilor de a valorifica cu eficienţă maximă fiecare clipă bună de lucru, remedierea operativă la faţa locului a defecţiunilor ce s-au ivit în timpul muncii, ne-au permis să realizăm la recoltatul păioaselor o viteză zilnică de 30—60 hectare. Aşa se explică cum recoltatul celor 136 hectare de orz pe care le-am avut în cultură s-a încheiat de mai bine de două săptămîni, pe sfîrşite fiind această lucrare şi în lanurile de grîu care au ocupat 290 ha. Şi mai important mi se pare însă de reţinut că, între recoltatul cerealelor păioase şi însămînţarea porumbului furajer în cultură dublă, decalajul n-a fost mai mare de o zi, maximum două. Cum a fost posibilă o asemenea performanţă este simplu de ex* Convorbire consemnată de C. ILIESCU (Continuare In pag. a 27 a) //////////////////w/////////////////r _ 154.014.000 lei beneficii peste plan etei activităţii J nia judeţului s-au angajat să 3 realizeze în acest an benefi- 5 cii suplimentare în valoare de 15 ......I5.525.000 lei. Preocupările sus- i s**- -------------ri economice au Ș * “ sunt a unor beneficii suplimen- s în valoare de 113 tare ^ lei. Cele mai bune 154.054.000 $ rezultate i § s-au dobîndit la uzina „Trac- § 3 torul" (28.428.000 lei) si uzina § (19.424.000 lei). s iN CUPRINS: 9 Adunarea generală — înaltă şcoală de educaţie comunistă, pag. a 2-a 9 Creaţia originală trebuie să revină pe scena Teatrului muzica! din Braşov. ® imperativul artei: o mai largă afirmare a mesajului ei social, pag. a 3-a 9 Aveţi o problemă personală ? Să căutăm răspunsul împreună... # Sport. pag. a 5-a 0 iniţiativă lăudabilă tratată cu indiferenţă în anul acesta, Direcţia generală judeţeană a agriculturii a luat iniţiativa lăudabilă de a procura şi pune la dispoziţia cooperativelor agricole o însemnată cantitate de seminţe de napi de mirişte pentru a fi semănată în cultură dublă, înţelegînd importanţa acestei măsuri pentru asigurarea unor importante rezerve de furaje, conducerile a numeroase cooperative agricole — Beclean, Tărlungeni, Feldioara, Recea etc. — au adus din timp seminţele în unităţi. Alte cooperative însă, printre care Hărman, Hălchiu, Măeruş, Stupini, Budila, Săcele nu şi-au trimis nici pînă ieri de- alegaţi să ridice cantităţile de material semincer repartizat, cu toate că au fost invitate insistent să facă acest lucru. Mai mult, Direcţia generală a agriculturii a recurs la soluţia expresă de a transporta cu maşinile proprii sămînţa în unele unităţi din zonele Rupea şi Făgăraş. Toate acestea vorbesc cu claritate despre, indisciplina de care dau dovadă unii specialişti şi preşedinţi de C.A.P. în realizarea unei acţiuni de certă valoare economică. Este timpul să se pună capăt acestei situaţii! Restanţe păgubitoare Continuarea în ritm susţinut a secerişului a determinat şi sporirea, în unele cooperative agricole, a suprafeţelor semănate cu plante furajere în cultură dublă. Astfel, pînă ieri, la C.A.P. Voila s-au însămînţat cu asemenea culturi 67 ha., la Şercaia şi Rîşnov cite 48 hectare, la Veneţia, Homorod, Tărlungeni şi Feldioara cite 40 ha. Suprafeţe asemănătoare s-au realizat şi la C.A.P. din Prejmer, Sînpetru şi alte cooperative. Pe ansamblul unităţilor agricole cooperatiste din judeţ, culturile duble ocupă la ora actuală aproape 900 hectare din care circa 600 ha. au fost semănate cu porumb masă verde, iar 200 ha. cu floarea-soarelui. Aceste realizări, însă, sunt departe de a satisface. Aproape jumătate din cooperativele agricole din județ n-au semănat nici un lic cu asemenea culturi. Este necesar ca în perioada ce urmează să se intensifice eliberarea solului şi semănatul, respectîndu-se indicaţiile date de specialişti. „JUR SA FIU DEVOTAT POPORULUI MUNCITOR, PATRIEI MELE..." Tinerii militari ai ciclului întîi, de pe întreg cuprinsul patriei, au trăit ieri momente de vibrantă emoţie: ei au depus jurămîntul militar. La solemnitatea care a avut loc într-una din unităţile militare din judeţul nostru, au participat tovarăşii : Constantin Dragan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Braşov, preşedintele Consiliului popular judeţean, general-locotenent Vasile Milea, general-maior Marin Dragu, general-maior Aurel Ştefănescu. La solemnitate au asistat, de asemenea, membri ai gărzilor patriotice, ai detaşamentelor de pregătire militară a tineretului, pionieri. Despre importanţa şi semnificaţiile jurămîntului militar, despre responsabilităţile şi obligaţiile pe care le incumbă tinerilor chemaţi sub arme acest înalt legămînt, a vorbit, cu acest prilej, locotenent-colonel Oituz Dumitrescu. Tinerilor militari le-au fost adresate, apoi, cuvinte de salut din partea celor care au asistat la solemnitate. Depunerea jurămîntului a prilejuit celor mai tineri ostaşi momente de vibrantă emoţie, angajamentul solemn luat faţă de patrie şi popor, faţă de conducerea de partid şi de stat primind, în acest context, putere de simbol. Cu miinile încleştate pe urmă, sub faldurile drapelului tricolor al unităţii, aceşti fii de muncitori, ţărani sau intelectuali au jurat să-şi unească destinele cu cel al ţării, să apere şi să dezvolte cuceririle revoluţionare socialiste ale poporului român. „Jur să fiu luptător dîrz, cinstit, curajos, disciplinat şi vigilent...", cuvinte încărcate de sensuri, care deschid mari răspunderi existenţei acestor tineri, chemaţi să-şi pună fiinţa drept pavăză cuceririlor, dintotdeauna, de azi şi de mîine ale poporului, înfloririi patriei socialiste. Se spune, îndeobşte, că depunerea jurămîntului militar reprezintă o treaptă a majoratului politic şi cetăţenesc, pe care fiecare tînăr trebuie să o treacă în devenirea sa spre maturitate. Şi se poate afirma impresi certitudine că militarii ciclului întîi au trecut-o cu succes. Le-am descifrat aceasta in hotărirea din. . glas, în emoţia cuvintelor rostite sub faldurile drapelului, în sinite împărtăşite ulterior. In încheierea solemnităţii de depunere a jurămîntului, a luat cuvîntul tovarăşul Constantin Dragan. Adresîndu-le un cald salut din partea Comitetului judeţean de partid, a Consiliului popular judeţean, vorbitorul i-a îndemnat pe tinerii militari să nu precupeţească nici un efort pentru a-şi îndeplini aşa cum se cuvine nobila misiune ce le-a fost încredinţată de popor, să-şi însuşească, temeinic, toate cunoştinţele care privesc perfecţionarea pregătirii lor militare şi politice. L. MUNTEANU Ieri, moment solemn într-una din unităţile militare din judeţul Braşov. Una din sarcinile de primă importanţă pe care partidul şi statul nostru le-au pus în faţa colectivelor din întreprinderile constructoare de maşini este aplicarea unor ample măsuri tehnice şi organizatorice pentru economisirea metalului. In acest sens, specialiştii întreprinderii noastre au iniţiat, încă de anul trecut, stabilirea şi aplicarea eşalonată a unui program concret de activitate. Principalul lui obiectiv îl constituie atragerea în circuitul economic a resurselor existente în diferite secţii, ateliere şi locuri de muncă pentru optimizarea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, îndeosebi de metal. Programul de activitate amintit s-a bazat, în principal, pe procedeele şi metodele devenite, să spun aşa, clasice, cum sunt perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie, aplicarea altora noi, mai moderne, modificarea constructivă a unor produse, în special a celor supradimensionate etc. N-am să enumăr toate acţiunile întreprinse prin aceste căi pentru economisirea metalului, deşi s-au realizat multe lucruri noi şi de mare eficienţă cum sunt, de pildă, aplicarea preformării prin laminare periodică la gama cheilor duble, modernizarea tehnologiei de forjare a cheilor tubulare şi a celor speciale pentru tractoare, optimizarea constructivă a cutiilor de la trusele de scule, extinderea debitării prin croire după modele perfecţionate la numeroase repere de serie mare etc. Şi ar mai fi multe de spus la acest capitol. Important este însă că investiţia de inteligenţă şi efort organizatoric concretizată în aceste acţiuni s-a materializat, în primele trei luni ale anului, în economisirea a peste 30 tone de metal. Fireşte că nu era un rezultat care să ne ducă la automulţumire, resursele economiilor de metal nefiind nici pe departe epuizate De aceea, o parte a activităţii noastre în gospodărirea metalului şi-au găsit continuitatea în aplicarea unor noi măsuri cît mai eficiente pentru diminuarea consumurilor specifice de metal. De altfel, la încheierea a șase luni din anul în curs, numai prin aplicarea măsurilor prevăzute în planul M.T.O. s-au economisit aproape 40 de tone de metal. La ora actuală ne-am propus aplicarea unor măsuri suplimentare de economisire a metalului. Ele se referă la executarea unor utilaje prin autoutilaje care să permită extinderea unor tehnologii de mare randament privind economiile de metal. Așa este, spre exemplu, realizarea unor piese de mare capacitate pentru deformarea la rece a unor semifabricate. In prezent, de pildă, avem executate deja proiectele unei astfel de prese de 300 de tone pentru forjare la rece, care elimină formarea barurilor şi duce la economisirea unei însemnate cantităţi de metal, care altfel se pierdea în mod inutil. In cursul acestei luni este prevăzut să începem execuţia ei. De asemenea, ne-am propus pregătirea documentaţiei şi tuturor celor necesare pentru realizarea unei alte prese de acest fel cu o capacitate de 3000 de tone, care va fi executată tot prin autouti Ioan VOINESCU, inginer şef la I.U.S. Braşov Gh. NOVAC (Continuare în pag. a 2-a) IN ECONOMISIREA METALULUI O investiţie continuă de inteligenţă şi efort organizatoric îau lot de pompe centrifuge pentru stropit şi prăfuit sunt gata să ia drumul spre unităţile agrcole. HIKiMIHIHiMIHIHIHIHIHIHIHIHIHIHIHIHIHIHIHIHIHIHIHIHIHII SiHIHIHIHIHIHIHIHTHtHIHt'HiHIHIHIHIHI HIHIHI HI HI llff Fericirea se cu munca Trăiesc printre noi oameni pentru care munca a devenit o pasiune puternică, clocotitoare, ce le mobilizează toate resursele şi energiile în slujirea unei cauze care le conferă înţelepciune, nobleţe şi demnitate. Au găsit izvorul fericirii in înţelegerea importantului rol pe care-l are fiecare dintre ei, indiferent de meseria pe care o practică, in bunul mers al uriaşului angrenaj care este societatea noastră socialistă. De obicei, trec neobservaţi. Vasile Teoc, maistru la secţia mecanic-şef a uzinei ,, Metrom", este unul dintre acei mulfi oameni şi poate că nu aş fi avut curiozitatea să-l cunosc dacă nu mi-ar fi vorbit despre el cu atita căldură colegii lui. L-am căutat la locul de muncă. Cind i-am spus că vreau să scriu despre el a zîmbit stinjenit și a început să-mi vorbească despre lucrarea pe care o avea in,,execufie - Sirhem în faza finală a montării unui reductor nou, primit de la uzina ,, Progresul" Brăila. Astăzi ii introducem uleiul. Este un reductor mare. Numai pinionul cîntărește 18 tone. . . - A fost greu? - Nu există greutați care să nu poată fi învinse! Dacă viața ar fi un bulevard neted, fără gropi şi fără cotituri, ne-am plictisit, îmi răspunde Vasile Teoc. Şi în privirea lui deschisă, în vorba lui domoală, descifrez siguranţa omului care ştie să lupte, care nu dă niciodată înapoi. Îmi vorbeşte despre laminorul flexibil pe care echipa lui il măreş, te, modernizează şi recondiţionează şi pe care a stabilit ca „băieţii" să-l dea in folosinţă înainte de termen, îmi arată cu justificată mîndrie masa cu role, realizată in întregime în secţie. Vorbeşte despre prelungirea vieţii utilajelor ca un părinte. Se dă pauza de prînz şi mă invită să ne continuăm discuţia undeva afară. Traversăm curtea uzinei. Pe locul acela era un mic atelier cind am venit în uzină, îmi spune el arătindu-mi o hală modernă. Secţia noastră avea doar o raboteză şi două strunguri. Vă imaginaţi drumul parcurs? S-a muncit, nu glumă! De peste 20 de ani, viaţa lui se împleteşte cu a uzinei. A urcat aici toate treptele meseriei, de la muncitor necalificat la maistru, li cunoaşte fiecare colţişor, simte pulsul tuturor maşinilor. Observ că toţi oamenii îl salută cu respect. Pentru fiecare are un zimbet, o vorbă bună. De ce vă iubesc oamenii, tovarăşe Teoc? — Eu am un crez. In viaţă nu trăieşti singur, problemele tale personale, bucuriile şi necazurile se inlânţuiesc cu cele ale semenilor lui şi eşti dator să le împărţi cu ei. Eşti dator să te bucuri, aşa cum eşti dator să le întinzi o mină de ajutor atunci cind este nevoie. Am mare încredere in oameni! Nu există om 'Eduard HUIDAN (Continuare în pag. a 2-a) COMENTARIU Oglinda succintă a racilelor economiei americane Cifrele publicate de guvernul american privitoare la evoluţia economiei S.U.A. reprezintă un bun prilej de meditaţie asupra problemelor interne din America. Căci, vicisitudinile economiei americane oglindesc succint afecţiunile cronice ale unui sistem perimat, constituie fundamentul marilor conflicte sociale şi exacerbează disputele politice la aproape un an depărtare de alegerile prezidenţiale. Statisticile cu privire la evoluţia economiei în luna iunie şi în primul semestru al anului evidenţiază un număr de recorduri care merită să fie consemnate. Pentru prima oară în ultimii 25 de ani, se înregistrează un deficit comercial semestrial. Mai e- N. RATES (Continuare în pag. a 6-a)