Drum Nou, august 1971 (Anul 28, nr. 8262-8286)

1971-08-01 / nr. 8262

. I ­ . s res,"­­Di­.Jud.Brașov Către Of. POMS TIPGU MÜHES 1 2 ab . beim NOUm nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8262 Duminică, 1 august 1971 :-" Proletari din toate tarile, uni­ţi-va! 6 pagini 30 bani Concomitent cu grăbirea secerişului Operativitate şi răspundere pentru pregătirea celei de-a doua recolte! Recoltatul în flux continuu asigură culti­varea eficientă a culturilor duble Printre unităţile agricole care în actuala campanie au obţinut cele mai bune realizări la se­mănatul plantelor furajere în cultură dublă, se află şi ferma nr. 5 Şercaia, aparţinînd de I.A.S. Codlea. în legătură cu mo­dul cum s-a acţionat aici pen­tru aplicarea la recoltat a meto­dei în flux continuu, care a per­mis obţinerea rezultatelor amin­tite, am avut recent o convorbire cu ing. GH. ZAHARIA, şeful fer­mei. „ Deşi condiţiile pedologice nu sunt la fel de bune ca în mul­te alte unităţi agricole din judeţ, în ferma pe care o conduceţi stadiul vegetativ al porumbului furajer, însămînţat în cultură suc­cesivă, demonstrează limpede cri de lipsite de temei sunt justifi­cările acelor conducători de uni­tăţi care pînă acum n-au însă­mînţat cu culturi duble nici mă­car un ar, sau se prezintă cu realizări mai mult simbolice. Ca­re este explicaţia ? — Poate şi ferma noastră ar fi ajuns într-o astfel de situaţie de neinvidiat. Dar, toţi cei care muncim aici am înţeles din capul locului că numai organizarea re­coltatului în flux continuu poate asigura însămînţarea eficientă a celei de-a doua culturi. La însămînţarea culturilor du­ble în perioada optimă au con­curat trei factori: calitatea bună a reparaţiilor, utilizarea maşini­lor cu randament maxim şi dă­ruirea cu care mecanizatorii au muncit în schimburi prelungite. — Experienţa fermei poate servi drept ghid în activitatea viitoare şi altor unităţi interesa­te. Vă rugăm să dezvoltaţi mai pe larg ideile amintite. — Funcţionarea ireproşabilă a agregatelor în lanuri, preocupa­rea tractoriştilor de a valorifica cu eficienţă maximă fiecare cli­pă bună de lucru, remedierea o­­perativă la faţa locului a defec­ţiunilor ce s-au ivit în timpul muncii, ne-au permis să realizăm la recoltatul păioaselor o viteză zilnică de 30—60 hectare. Aşa se explică cum recoltatul celor 136 hectare de orz pe care le-am a­­vut în cultură s-a încheiat de mai bine de două săptămîni, pe sfîrşite fiind această lucrare şi în lanurile de grîu care au ocupat 290 ha. Şi mai important mi se pare însă de reţinut că, între re­coltatul cerealelor păioase şi în­sămînţarea porumbului furajer în cultură dublă, decalajul n-a fost mai mare de o zi, maximum două. Cum a fost posibilă o asemenea performanţă este simplu de ex­* Convorbire consemnată de C. ILIESCU (Continuare In pag. a 27 a) //////////////////w/////////////////r­ _ 154.014.000 lei beneficii peste plan­ e­tei activităţii J nia judeţului s-au angajat să 3 r­ealizeze în acest an benefi- 5 cii suplimentare în valoare de 15 ......I­­5.525.000 lei. Preocupările sus- i s**- -------------r­i economice au Ș * “ s­­unt a unor beneficii suplimen- s în valoare de 113 tare ^ lei. Cele mai bune 154.054.000 $ rezultate i § s-au dobîndit la uzina „Trac- § 3 torul" (28.428.000 lei) si uzina § (19.424.000 lei). s iN CUPRINS: 9 Adunarea generală — înaltă şcoală de educa­ţie comunistă, pag. a 2-a 9 Creaţia originală trebu­ie să revină pe scena Teatrului muzica! din Braşov. ® imperativul artei: o mai largă afirmare a mesa­jului ei social, pag. a­ 3-a 9 Aveţi o problemă per­sonală ? Să căutăm răs­punsul împreună... # Sport. pag. a 5-a 0 iniţiativă lăudabilă tratată cu indiferenţă în anul acesta, Direcţia generală judeţeană a agricul­turii a luat iniţiativa lăuda­bilă de a procura şi pune la dispoziţia cooperativelor agri­cole o însemnată cantitate de seminţe de napi de mirişte pentru a fi semănată în cul­tură dublă, înţelegînd impor­tanţa acestei măsuri pentru asigurarea unor importante re­zerve de furaje, conducerile a numeroase cooperative agrico­le — Beclean, Tărlungeni, Fel­­dioara, Recea etc. — au adus din timp seminţele în unităţi. Alte cooperative însă, printre care Hărman, Hălchiu, Măeruş, Stupini, Budila, Săcele nu şi-au trimis nici pînă ieri de- a­legaţi să ridice cantităţile de material semincer repartizat, cu toate că au fost invitate insistent să facă acest lucru. Mai mult, Direcţia generală a agriculturii a recurs la soluţia expresă de a transporta cu maşinile proprii sămînţa în u­­nele unităţi din zonele Rupea şi Făgăraş. Toate acestea vorbesc cu claritate despre, indisciplina de care dau dovadă unii spe­cialişti şi preşedinţi de C.A.P. în realizarea unei acţiuni de certă valoare economică. Es­te timpul să se pună capăt a­­cestei situaţii! Restanţe păgubitoare Continuarea în ritm susţinut a secerişului a determinat şi sporirea, în unele cooperative agricole, a suprafeţelor semă­nate cu plante furajere în cul­tură dublă. Astfel, pînă ieri, la C.A.P. Voila s-au însămînţat cu asemenea culturi 67 ha., la Şercaia şi Rîşnov cite 48 hec­tare, la Veneţia, Homorod, Tărlungeni şi Feldioara cite 40 ha. Suprafeţe asemănătoare s-au realizat şi la C.A.P. din Prejmer, Sînpetru şi alte coo­perative. Pe ansamblul unită­ţilor agricole cooperatiste din judeţ, culturile duble ocupă la ora actuală aproape 900 hec­tare din care circa 600 ha. au fost semănate cu porumb ma­să verde, iar 200 ha. cu floa­­rea-soarelui. Aceste realizări, însă, sunt departe de a satisface. A­­proape jumătate din coopera­tivele agricole din județ n-au semănat nici un lic­ cu ase­menea culturi. Este necesar ca în perioada ce urmează să se intensifice eliberarea solu­lui şi semănatul, respectîn­­du-se indicaţiile date de spe­­­cialişti. „JUR SA FIU DEVOTAT POPORULUI MUNCITOR, PATRIEI MELE..." Tinerii militari ai ciclului întîi, de pe întreg cuprinsul patriei, au trăit ieri momente de vibrantă emoţie: ei au depus jurămîntul militar. La solemnitatea care a avut loc într-una din unităţile militare din judeţul nostru, au partici­pat tovarăşii : Constantin Dragan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului judeţean de partid Braşov, preşedintele Consiliului popular ju­deţean, general-locotenent Vasile Milea, general-maior Marin Dragu, general-maior Aurel Ştefănescu. La solemnitate au asistat, de aseme­nea, membri ai gărzilor patriotice, ai detaşamentelor de pregătire mi­litară a tineretului, pionieri. Despre importanţa şi semnifica­ţiile jurămîntului militar, despre res­ponsabilităţile şi obligaţiile pe ca­re le incumbă tinerilor chemaţi sub arme acest înalt legămînt, a vorbit, cu acest prilej, locotenent-colonel Oituz Dumitrescu. Tinerilor militari le-au fost adresate, apoi, cuvinte de salut din partea celor care au asistat la solemnitate. Depunerea jurămîntului a prilejuit celor mai tineri ostaşi momente de vibrantă emoţie, angajamentul so­lemn luat faţă de patrie şi popor, faţă de conducerea de partid şi de stat primind, în acest context, pu­tere de simbol. Cu miinile încleştate pe urmă, sub faldurile drapelului tricolor al unităţii, aceşti fii de muncitori, ţărani sau intelectuali au jurat să-şi unească destinele cu cel al ţării, să apere şi să dezvolte cuceririle revoluţionare socialiste ale poporului român. „Jur să fiu luptă­tor dîrz, cinstit, curajos, disciplinat şi vigilent...", cuvinte încărcate de sensuri, care deschid mari răspun­deri existenţei acestor tineri, che­maţi să-şi pună fiinţa drept pavăză cuceririlor, dintotdeauna, de azi şi de mîine ale poporului, înfloririi pa­triei socialiste. Se spune, îndeobşte, că depune­rea jurămîntului militar reprezintă o treaptă a majoratului politic şi ce­tăţenesc, pe care fiecare tînăr tre­buie să o treacă în devenirea sa spre maturitate. Şi se poate afirma impre­si certitudine că militarii ciclului întîi au trecut-o cu succes. Le-am descifrat aceasta in hotărirea din. . glas, în emoţia cuvintelor rostite sub faldurile drapelului, în sinite împărtăşite ulterior. In încheierea solemnităţii de de­punere a jurămîntului, a luat cu­­vîntul tovarăşul Constantin Dragan. Adresîndu-le un cald salut din par­tea Comitetului judeţean de partid, a Consiliului popular judeţean, vor­bitorul i-a îndemnat pe tinerii mili­tari să nu precupeţească nici un efort pentru a-şi îndeplini aşa cum se cuvine nobila misiune ce le-a fost încredinţată de popor, să-şi în­suşească, temeinic, toate cunoştin­ţele care privesc perfecţionarea pre­gătirii lor militare şi politice. L. MUNTEANU Ieri, moment solemn într-una din unităţile militare din judeţul Braşov. Una din sarcinile de primă im­portanţă pe care partidul şi sta­tul nostru le-au pus în faţa colec­tivelor din întreprinderile con­structoare de maşini este aplica­rea unor ample măsuri tehnice şi organizatorice pentru economisi­rea metalului. In acest sens, spe­cialiştii întreprinderii noastre au iniţiat, încă de anul trecut, sta­bilirea şi aplicarea eşalonată a unui program concret de activi­tate. Principalul lui obiectiv îl constituie atragerea în circuitul economic a resurselor existente în diferite secţii, ateliere şi locuri de muncă pentru optimizarea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, îndeosebi de metal. Programul de activitate amin­tit s-a bazat, în principal, pe pro­cedeele şi metodele devenite, să spun aşa, clasice, cum sunt per­fecţionarea tehnologiilor de fa­bricaţie, aplicarea altora noi, mai moderne, modificarea constructi­vă a unor produse, în special a celor supradimensionate etc. N-am să enumăr toate acţiunile întreprinse prin aceste căi pentru economisirea metalului, deşi s-au realizat multe lucruri noi şi de mare eficienţă cum sunt, de pil­dă, aplicarea preformării prin la­minare periodică la gama chei­lor duble, modernizarea tehnolo­giei de forjare a cheilor tubu­lare şi a celor speciale pentru tractoare, optimizarea constructi­vă a cutiilor de la trusele de scu­le, extinderea debitării prin croi­re după modele perfecţionate la numeroase repere de serie mare etc. Şi ar mai fi multe de spus la acest capitol. Important este însă că investiţia de inteligenţă şi efort organizatoric concreti­zată în aceste acţiuni s-a mate­rializat, în primele trei luni ale anului, în economisirea a peste 30 tone de metal. Fireşte că nu era un rezultat care să ne ducă la automulţu­­mire, resursele economiilor de metal nefiind nici pe departe e­puizate De aceea, o parte a ac­tivităţii noastre în gospodărirea metalului şi-au găsit continuita­tea în aplicarea unor noi măsuri cît mai eficiente pen­tru diminuarea consumurilor specifice de metal. De altfel, la încheierea a șase luni din anul în curs, numai prin aplicarea măsurilor prevăzute în planul M.T.O. s-au economisit aproape 40 de tone de metal. La ora actuală ne-am propus aplicarea unor măsuri suplimen­tare de economisire a metalului. Ele se referă la executarea unor utilaje prin autoutilaje care să permită extinderea unor tehno­logii de mare randament privind economiile de metal. Așa este, spre exemplu, realizarea unor piese de mare capacitate pen­tru deformarea la rece a unor semifabricate. In prezent, de pil­dă, avem executate deja proiec­tele unei astfel de prese de 300 de tone pentru forjare la rece, care elimină formarea barurilor şi duce la economisirea unei în­semnate cantităţi de metal, care altfel se pierdea în mod inutil. In cursul acestei luni este prevă­zut să începem execuţia ei. De asemenea, ne-am propus pregă­tirea documentaţiei şi tuturor ce­lor necesare pentru realizarea u­­nei alte prese de acest fel cu o capacitate de 3000 de tone, care va fi executată tot prin autouti­ Ioan VOINESCU, inginer şef la I.U.S. Braşov Gh. NOVAC (Continuare în pag. a 2-a) IN ECONOMISIREA METALULUI O investiţie continuă de inteligenţă şi efort organizatoric îau lot de pompe centrifuge pentru stropit şi prăfuit sunt gata să ia drumul spre unităţile agrcole. HIKiMIHIHiMIHIHIHIHIHIHIHIHIHIHIHIHIHIHIHIHIHIHIHIHIHII SiHIHIHIHIHIHIHIHTHtHIHt'HiHIHIHIHIHI HIHIHI HI HI llff Fericirea se cu munca Trăiesc printre noi oameni pentru care munca a devenit o pa­siune puternică, cloco­titoare, ce le mobili­zează toate resursele şi energiile în slujirea unei cauze care le conferă înţelepciune, nobleţe şi demnitate. Au găsit izvorul feri­cirii in înţelegerea im­portantului rol pe ca­re-l are fiecare dintre ei, indiferent de mese­ria pe care o practi­că, in bunul mers al u­­riaşului angrenaj care este societatea noas­tră socialistă. De obi­cei, trec neobservaţi. Vasile Teoc, maistru la secţia mecanic-şef a u­­zinei ,, Metrom", este unul dintre acei mulfi oameni şi poate că nu aş fi avut curiozitatea să-l cunosc dacă nu mi-ar fi vorbit despre el cu atita căldură co­legii lui. L-am căutat la locul de muncă. Cind i-am spus că vreau să scriu despre el a zîmbit stin­­jenit și a început să-mi vorbească despre lu­crarea pe care o avea in,,execufie - Sirh­em în faza fi­nală a montării unui reductor nou, primit de la uzina ,, Progresul" Brăila. Astăzi ii intro­ducem uleiul. Este un reductor mare. Numai pinionul cîntărește 18 tone. . . - A fost greu? - Nu există greutați care să nu poată fi în­vinse! Dacă viața ar fi un bulevard neted, fără gropi şi fără coti­turi, ne-am plictisit, îmi răspunde Vasi­le Teoc. Şi în privirea lui deschisă, în vorba lui domoală, descifrez si­guranţa omului care ştie să lupte, care nu dă niciodată înapoi. Îmi vorbeşte despre laminorul flexibil pe ca­­re echipa lui il măreş­, te, modernizează şi re­condiţionează şi pe ca­re a stabilit ca „băie­ţii" să-l dea in folo­sinţă înainte de ter­men, îmi arată cu jus­tificată mîndrie masa cu role, realizată in în­tregime în secţie. Vor­beşte despre prelungi­rea vieţii utilajelor ca un părinte. Se dă pau­za de prînz şi mă invi­tă să ne continuăm dis­cuţia undeva afară. Traversăm curtea uzi­nei.­­ Pe locul acela era un mic atelier cind am venit în uzină, îmi spu­ne el arătindu-mi o ha­lă modernă. Secţia noastră avea doar o raboteză şi două strun­guri. Vă imaginaţi dru­mul parcurs? S-a mun­cit, nu glumă! De peste 20 de ani, viaţa lui se împleteşte cu a uzinei. A urcat aici toate treptele me­seriei, de la muncitor necalificat la maistru, li cunoaşte fiecare col­ţişor, simte pulsul tu­turor maşinilor. Observ că toţi oamenii îl salu­tă cu respect. Pentru fiecare are un zimbet, o vorbă bună.­­ De ce vă iubesc oamenii, tovarăşe Teoc? — Eu am un crez. In viaţă nu trăieşti singur, problemele tale­ perso­nale, bucuriile şi neca­zurile se inlânţuiesc cu cele ale semenilor lui şi eşti dator să le îm­părţi cu ei. Eşti dator să te bucuri, aşa cum eşti dator să le întinzi o mină de ajutor a­­tunci cind este nevoie. Am mare încredere in oameni! Nu există om 'Eduard HUIDAN (Continuare în pag. a 2-a) COMENTARIU Oglinda succintă a racilelor economiei americane Cifrele publicate de guver­nul american privitoare la e­­voluţia economiei S.U.A. re­prezintă un bun prilej de me­ditaţie asupra problemelor in­terne din America. Căci, vici­situdinile economiei america­ne oglindesc succint afecţiu­nile cronice ale unui sistem perimat, constituie fundamen­tul marilor conflicte sociale şi exacerbează disputele poli­tice la aproape un an depăr­tare de alegerile prezidenţia­le. Statisticile cu privire la e­­voluţia economiei în luna iu­nie şi în primul semestru al a­­nului evidenţiază un număr de recorduri care merită să fie consemnate. Pentru prima oară în ultimii 25 de ani, se înregistrează un deficit co­mercial semestrial. Mai e- N. RATES (Continuare în pag. a 6-a)

Next