Drum Nou, noiembrie 1971 (Anul 28, nr. 8343-8365)

1971-11-04 / nr. 8343

1/ ZIARUL „DR IUL P.T.T.R. TG. REŞ 1 pun ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞI letari din toate ţâriie, un»ţ»-vul OU IULUI POPULAR JUDEŢEAN 21) A PRESEI BRAŞOV XXVIII Nr. 8343 Joi, 4 noiembrie 1971 4 pagini 30 bani EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU cu privire la Programul P.C.R. pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor, pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste Stimaţi tovarăşi, Transformările revoluţionare din societatea contemporană, inclusiv cele petrecute în ţara noastră, marile schimbări din viaţa internaţională şi uriaşa revoluţie tehnico-ştiinţifică mondială produc mutaţii radicale în gîndirea maselor largi de oameni ai muncii, au puternice repercusiuni asupra întregii dezvoltări economico-sociale a umanităţii. Se poate afirma, fără nici o rezervă, că trăim o epocă în care dezvoltarea tumultuoasă a forţelor de producţie care dinamizează întregul progres social, este tot mai mult determinată de avîntul ştiinţei, al cunoaşterii umane în general. Producţia de bunuri materiale, care înregistrează o puternică dezvoltare şi activitatea ştiinţifică de lărgire a orizontului cunoaşterii — laturi esenţiale, inseparabile ale activităţii omului — exercită o puternică înrîurire asupra conştiinţei sociale a tuturor popoarelor. Masele populare înţeleg tot mai mult rolul hotărîtor pe care îl au în procesul producţiei materiale şi spirituale, în întreaga dezvoltare a societăţii contemporane. In acest context, activitatea ideologică şi politico-educativă de lărgire a orizontului cunoaşterii Tovarăşi. Analiza activităţii politico-educative trebuie făcută în strînsă legătură cu , mersul construcţiei noii societăţi în general. Numai aşa vom putea înţelege mai bine atît succesele, cît şi neajunsurile care s-au manifestat în activitatea noastră în anii făuririi orânduirii socialiste. După cum se ştie, în anii construcţiei socialiste, poporul român a obţinut succese istorice pe calea dezvoltării sale economico-sociale. Au fost lichidate pentru totdeauna clasele exploatatoare burghezo-moşiereşti, proprietatea capitalistă asupra mijloacelor, de producţie, întreaga putere politică şi economică trecînd în mîinile clasei muncitoare în alianţă cu ţărănimea şi celelalte forţe sociale; oamenii muncii au devenit cu adevărat stăpânii mijloacelor de producţie, ai întregii avuţii naţionale, ai propriului lor destin. Intr-un timp istoric scurt a fost făurită economia socialistă unitară,, bazată pe două forme de proprietate socialistă — de stat şi cooperatistă, în cei peste 20 de ani de economie planificată s-au obţinut succese remarcabile în dezvoltarea industriei şi agriculturii socialiste, România situîndu-se printre ţările cu cele mai înalte ritmuri de creştere economică. Dezvoltarea impetuoasă a forţelor de producţie, diversificarea şi perfecţionarea producţiei materiale precum şi amplasarea raţională a noilor unităţi industriale şi social-culturale pe teritoriul ţării au produs mari schimbări în structura socială c României. Aceste schimbări se reflectă în caracterul nou al clasei muncitoare _ clasă conducătoare a societăţii noastre socialiste — în caracterul nou al ţărănimii cooperatiste a cărei alianţă cu clasa muncitoare constituie forţa de granit a orânduirii socialiste, în transformările adinei pe care le-a cunoscut intelectualitatea patriei noastre care a devenit de fapt o intelectualitate cu totul nouă, legată prin toate fibrele ei de clasa muncitoare, de ţărănime, de întregul popor. Aceste profunde transformări cît şi politica naţională marxistleninistă a partidului nostru nu capătă o tot mai mare însemnătate. După cum se ştie, o dată cu trecerea la înfăptuirea planului cincinal 1971—1975, România a intrat într-o nouă etapă a evoluţiei sale economico-sociale — etapa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Am vorbit în cîteva rînduri despre caracteristicile acestei etape noi şi nu doresc să mă opresc acum la aceste probleme. Voi menţiona numai faptul că în noile condiţii de dezvoltare a ţării noastre, activitatea ideologico-educativă devine o puternică forţă, că formarea omului nou, cu o înaltă conştiinţă socialistă, cu un larg orizont de cultură reprezintă un factor de prim ordin în întreaga activitate de transformare revoluţionară a societăţii, de edificare a socialismului şi comunismului. Pornind de la aceste considerente, plenara Comitetului Central al partidului este chemată să analizeze activitatea politico-ideologică şi educativă, să stabilească măsurile necesare în vederea îmbunătăţirii acestei munci, ridicării ei la nivelul cerinţelor noii etape de dezvoltare în care a intrat ţara noastră, a uriaşelor schimbări din lumea contemporană. produs, de asemenea, schimbări importante în relaţiile dintre oamenii muncii române şi de alte naţionalităţi, s-a întărit şi se dezvoltă continuu colaborarea şi prietenia dintre cei ce muncesc, fără deosebire de naţionalitate, în munca şi lupta unită pentru făurirea socialismului în patria comună. Aceste schimbări se reflectă, de asemenea, şi în faptul că mai mult de 50 la sută din forţa de muncă activă lucrează în industrie şi în celelalte ramuri neagricole, iar în cursul acestui cincinal forţa de muncă ce va continua să lucreze în agricultură se va reduce la circa 40 la sută. Ca urmare a avîntului puternic al întregii economii naţionale, a crescut continuu venitul naţional care în 1970 s-a realizat în proporţie de peste 60 la sută înindustrie. Aceasta a permis atît alocarea unor însemnate mijloace materiale şi financiare în scopul reproducţiei socialiste lărgite, al creşterii avuţiei naţionale, cît şi repartizarea unei părţi însemnate din venitul naţional pentru fondul de consum. Pe această bază s-a asigurat sporirea continuă a veniturilor oamenilor muncii, care în cincinalul 1966-1970 au fost de circa 2,5 ori mai mari decît în cincinalul 1951- 1955. Pentru a înţelege mai bine preocuparea partidului şi statului privind creşterea continuă a veniturilor oamenilor muncii, voi menţiona un singur fapt, şi anume că numai sporul veniturilor reale pe o persoană în 1975 faţă de 1970 va fi aproximativ egal cu întregul venit mediu anual pe o persoană realizat în primul cincinal. Toate marile realizări obţinute în domeniul dezvoltării economico-sociale, în ridicarea bunăstării materiale şi spirituale a poporului, demonstrează justeţea liniei generale marxist-leniniste a partidului nostru, care a ştiut să aplice adevărurile generale la condiţiile concrete din ţara noastră, să asigure mersul ascendent al construcţiei socialiste. Succese de seamă au fost obţinute în aceşti ani în domeniul învăţământului, ştiinţei, literaturii şi artei care au cunoscut, de asemenea, mari schimbări. Revoluţia culturală, începută o dată cu instaurarea puterii oamenilor muncii, s-a desfăşurat cu succes. Este cunoscută starea de înapoiere în care se găsea România în timpul regimului burghezo-moşieresc, precum şi moştenirea grea pe care am preluat-o în această privinţă. Pentru partidul şi statul nostru socialist s-au impus ca o necesitate obiectivă lichidarea rapida a acestei situaţii, înfăptuirea într-un timp cît mai scurt a măsurilor menite să ducă la ridicarea nivelului de cultură al întregului popor. încă de atunci — şi viaţa a confirmat acest lucru — apărea cu toată claritatea că dacă nu vom reuşi să lichidăm starea de înapoiere culturală, să creăm cadrele necesare de specialişti şi de muncitori pentru toate domeniile de activitate, însăşi dezvoltarea economică socială a ţării nu se va putea înfăptui cu succes. Sunt cunoscute eforturile depuse în direcţia aceasta. Ca urmare, am ajuns astăzi la învăţămîntul de 10 ani — care va fi generalizat în următorii 2—3 ani — obligatoriu şi gratuit pentru întregul tineret, la cuprinderea în învăţământul liceal şi în şcolile profesionale de meserii a celei mai mari părţi a tineretului, la dezvoltarea şi diversificarea învăţămîntului superior care poate fi astăzi comparat cu cel din ţările cele mai avansate. Cred că este indicat să ne referim în această privinţă la unele date comparative spre a înţelege mai bine eforturile depuse şi marile schimbări ce s-au produs în domeniul învăţămîntului şi culturii în ţara noastră, esenţiali pentru victoria socialismului în România. O atenţie deosebită s-a acordat, de asemenea, dezvoltării ştiinţei, factor tot mai important în asigurarea progresului economar în afară de cifre, care sunt prin ele însele grăitoare, trebuie menţionat că astăzi activitatea ştiinţifică joacă un rol de mare însemnătate în asigurarea progresului rapid al economiei româneşti. Au cunoscut, eţ® asemenea, o puternică dezvoltare ştiinţele sociale; nu de mult a fost înfiinţic şi social al întregii ţări şi în lărgirea orizontului general de cunoaştere. lată cîteva date care vorbesc în mod concludent despre dezvoltarea cercetării, a activităţii ştiinţifice. Iată Academia de ştiinţe sociale şi politice, care este chemată să joace un rol important în întreaga activitate ideologică şi educativă din România. Voi menţiona, de asemenea, cîteva date privind creaţia literar-artistică, îndeosebi în ce priveşte literatura, teatrul, muzica, cinematografia, tea, că în anii construcţiei socialiste, o dată cu avîntul puternic al forţelor de producţie, s-au înregistrat mari succese în ridicarea nivelului general de cultură al întregului nostru popor. Se poate afirma cu deplin temei că a avut loc o puternică revoluţie culturală care prin complexitatea şi implicaţiile ei ocupă acelaşi loc, ca şi marile schimbări revoluţionare din industrie şi agricultură. Dezvoltarea învăţământului, ştiinţei şi a întregii activităţi culturale a exercitat o puternică influenţă asupra tuturor marilor transformări revoluţionar® petrecute în ţara noastră. Realizările regimului nostru pe planul dezvoltării sociale şi ridicării nivelului de cultură al poporului DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÎNTULUI Pînă la sfîrşitul actualului cinobţinute în domeniul învăţămîntinal se prevede ca numărul elevilor şi studenţilor să depăşească 5 milioane, reprezentînd aproape un sfeit din populaţia ţării. Cred că aceste date vorbesc de la sine despre dezvoltarea pe care a cunoscut-o în aceşti ani ,învăţămîntul din ţara noastră. Este de înţeles că realizările tului, al formării cadrelor necesare tuturor domeniilor de activitate, în înarmarea tineretului ţării noastre cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii constituie unul din factorii primordiali ai progresului rapid al României pe calea dezvoltării economico-sociale, unul din factorii În ce priveşte producţia cinedin trecut, reiese cu toată claritamatografică, după cum se ştie, ea s-a dezvoltat de fapt în anii construcţiei socialiste, în anul 1970 au fost produse în ţara noastră 39 de filme de lung şi scurt metraj, circa 160 de filme documentare şi ştiinţifice, precum şi 76 jurnale cinematografice, există o bază bună care ne poate permite ca în scurt timp să realizăm o producţie de filme superioară, atît din punct de vedere cantitativ cît şi calitativ, astfel ca cinematografia să-şi îndeplinească în condiţii tot mai bune importantul rol care îi revine în societatea noastră socialistă. Din toate aceste date, din comparaţia situaţiei de astăzi cu cea DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢII DE CERCETARE ŞTIINŢIFICA indicatori 1938 1970 Numărul unităţilor de cercetare ştiinţifică 51 303 Total personal din unităţile de cercetare ştiinţifică 5 000 37 000 TABEL privind dezvoltarea culturii şi creaţiei literar-a artistice Experienţa partidului nostru în organizarea activităţii ideologice şi politice de masă in perioada construirii socialismului Stimaţi tovarăşi, Congresul al IX-lea, Conferinţa Naţională şi Congresul al X-lea al partidului, adoptînd planurile cincinale pentru perioadele respective, măsurile pentru dezvoltarea şi perfecţionarea conducerii întregii activităţi economico-sociale, au acordat, după cum este cunoscut, o atenţie deosebită muncii politico-educative. Partidul nostru a pornit de la faptul că desfăşurarea unei permanente activităţi politico-ideologice şi de educaţie socialistă reprezintă o necesitate obiectivă în întreaga perioadă de construire a socialismului şi comunismului, o componentă esenţială a procesului (Continuare în pag. a 2-a) Plenara C. C al P.C.R. Miercuri, 3 noiembrie, au început lucrările Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara are în ordinea de zi: Programul P.C.R. pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor, pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste. La lucrările plenarei iau parte ca invitaţi — şefi de secţii la Comitetul Central, membri ai Colegiului Central de Partid, miniştri, membri de partid cu stagiu din ilegalitate, cadre din conducerile Frontului Unităţii Socialiste, Uniunii Generale a Sindicatelor, Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Uniunii Tineretului Comunist, Consiliului Naţional al Femeilor, ale consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, secretarii cu probleme de propagandă ai comitetelor judeţene de partid, conducerile Academiei de ştiinţe sociale şi politice şi Academiei „Ştefan Gheorghiu" pentru pregătirea cadrelor de conducere a activităţii de partid, social-politice, economice şi administraţiei de stat, rectori ai instituţiilor de învăţămînt superior din Capitală şi din ţară, conducători ai Consiliului Culturii şi Educaţiei socialiste, ai Ministerului învăţămîntului, ai unor instituţii de artă şi cultură, ai uniunilor de creaţie, directori de teatre, scriitori, muzicieni, artişti plastici, oameni de ştiinţă, redactori şefi ai presei centrale, ai presei literar-artistice, directori de edituri, lucrători în domeniul cinematografiei şi radioteleviziunii. A fost aprobată componenţa Comisiei pentru elaborarea proiectului de hotărîre a plenarei, constituită din tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Pană, Miu Dobrescu, Iosif Uglar, Vasile Potop, Zaharia Stanca, Ştefan Voicu. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, a prezentat, expunerea cu privire la Programul Partidului Comunist Român pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor, pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste, în cursul după-amiezii au început dezbaterile pe marginea expunerii prezentate de secretarul general al partidului. Au luat cuvîntul tovarăşii Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Mircea Manţa, ministrul învăţămîntului, Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului judeţean Maramureş al P C.R., lise Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Aurel Baranga, dramaturg, Mie Rădulescu, secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., Constantin Dăscălescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Galaţi al P.C.R., Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Traian Dudaş, prim-secretar al Comitetului judeţean Mehedinţi al P.C.R., Valter Roman, directorul Editurii Politice, Mihai Ger©, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., şi Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor. Lucrările Plenarei C.C. al P.C.R. continuă. Din noua arhitectură a Orașului Victoria. Dialog cu tineretul despre educaţia comunistă prin muncă pentru muncă La Fabrica de cherestea din Săcele, aparţinând de U.E.I.L. Braşov, a avut loc ieri dupăamiază, un dialog cu tineretul fabricii şi alţi tineri din oraş, despre frumuseţea diferitelor meserii, despre rolul educativ al muncii in procesul de dezvoltare a personalităţii omului societăţii noastre. Acest dialog al tinerilor, organizat de Casa de cultură din Săcele, se înscrie pe linia acţiunilor întreprinse de această instituţie pentru educaţia comunistă a maselor largi de oameni ai muncii din orașul Săcele. I Schimb de experienţă în organizarea şi conducerea activităţii economice Din iniţiativa filialei din Braşov a Centrului de perfecţionare a cadrelor de partid şi ale organizaţiilor de masă, ieri, a avut loc la uzina „Rulmentul" un interesant schimb de experienţă pe tema organizării şi conducerii activităţii economice în întreprindere şi centrală, perfecţionarea sistemului de legătură între întreprindere, centrală, minister. Au participat activişti de partid, sindicat şi U.T.C. din judeţele Braşov, Sibiu, Prahova, Dîmboviţa, Covasna şi Harghita. (C. Chipriotis, coresp.). eni Expoziţie privind calitatea produselor între 1—15 noiembrie, la Rupea este deschisă expoziţia pri- Ş vind calitatea produselor. Organizată de Consiliul local Rupea şi Casa orăşe-S ai sindicatelor nească de cultură, expoziţia reflectă preocuparea întreprinderilor din Rupea pentru diversifica- rea fabricaţiei şi îmbunătăţirea calităţii produselor.