Drum Nou, noiembrie 1971 (Anul 28, nr. 8343-8365)
1971-11-26 / nr. 8362
I m ZIARUL „DRUM NOICIUL P.T.T.R. TG. MUREŞ 1 Proletari din toate ţările, uniţi-tri!ii NOU ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. 51 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8362 Vineri, 26 noiembrie 1971 4 pagini 30 bani ARĂTURILE ADÎNCI trebuie continuate pină la terminarea lor pe întreaga suprafaţă în ziarul nostru de ieri arătam că în unităţile agricole din judeţul nostru au mai rămas de efectuat arături adînci de toamnă pe circa 10.000 ha., 'lucrare' care trebuie terminată necondiţionat, spre a se crea astfel o temelie solidă pentru toate culturile ce se vor însămînţa în primăvară. Înţelegînd pe deplin acest lucru, mecanizatorii din Ghimbav nu şi-au precupeţit eforturile, folosind din plin fiecare oră şi zi, chiar dacă timpul a fost mai puţin prielnic. Ieri, de exemplu, cu toate că umezeala excesivă a îngreuiat mult pătrunderea tractoarelor pe cîmp, tractoriştii Gh. Guth, Gh. Alies, Marin Dumitrescu şi încă patru colegi de-ai lor şi-au început activitatea dis-de-dimineaţă. „Chiar dacă se lucrează ceva mai greu, ne-a spus Gh. Guti, noi continuăm arăturile, pentru că timpul se poate înrăutăţi şi mai mult. De altfel, în cooperativa noastră mai este de atat o suprafaţă destul de mică, pe terenul de pe care acum se transportă ultimele cantităţi de recoltă, în 2—3 zile noi vom termina şi aici lucrările”. Asemenea acestor harnici mecanizatori lucrează şi tractoriştii din alte unităţi. De acest fapt ne-am convins tot în cursul zilei de ieri, cînd am vizitat şi cooperativa agricolă din Şercaia. Pentru recuperarea întîrzierilor într-un timp cit mai scurt, mecanizatorii repartizaţi la arat folosesc cu randament maxim orice oră prielnică. „Azi dimineaţă, pe la ora 7,30, tractoriştii erau în brazdă, ne-a spus L. Vamoşi, inginerul şef al unităţii". Un argument puternic care stă la baza hotărîrii ferme a mecanizatorilor de aici, de a face tot ce este posibil pentru încheierea arăturilor adinei, este producţia bună realizată în anul acesta la cultura porumbului (peste 3.300 kg boabe la hectar pe toate cele 225 ha. cultivate !), producţie obţinută pe terenuri arate în toamna trecută. La cooperativa agricolă din Părău, însă, ieri n-a lucrat nici un tractor la arăturile adinei de toamnă. „Nu se poate intra pe cîmp, a motivat inginerul Eugen Iroclă, din această unitate. în schimb, am terminat de recoltat porumbul, iar acum se lucrează la tăiatul cocenilor", a continuat dînsul explicaţiile, cu aerul omului care ar fi vorbit de 0 CONDIŢIE IMPORTANTA PENTRU OBTINEREA UNOR RECOLTE BOGATE IN ANUL VIITOR realizarea cine ştie cărei performanţe deosebite. Departe de noi gîndul de a minimaliza cîtuşi de puţin importanţa acestei lucrări, însă după cum se ştie, şi după cum au dovedit practic alte unităţi, ea trebuia încheiată de mult, iar suprafeţele respective de teren, arate, dacă nu în totalitate (avînd în vedere şi timpul nefavorabil), cel puţin parţial. Afară, în curtea sediului, cîţiva tractorişti aşteptau să li se dea de lucru. „Pe unele terenuri mai zvîntate, de pe pante, ne-au spus ei, s-ar putea ara. Aşteptăm însă dispoziţii de la tovarăşul inginer". Fără comentarii! Incinta secţiei de mecanizare de la C.A.P. Veneţia. Cîteva tractoare cu motoarele pornite erau trase în faţa atelierului. într-o încăpere, tractoriştii Gh. Stoica, Ion Cociş, Gh. Cociş şi pontatorul Victor Stoica stăteau de vorbă. — Cîte tractoare lucrează la arat? — Nici unul. — Există suprafeţe pe care se poate lucra? — Da. Pe vreo 30 de hectare pe care se vor cultiva cartofi în anul viitor. Dar încă nu-s gunoite. Şi apoi mai sînt unele parcele unde se va semăna porumb... Am aflat apoi că din cooperativă mai trebuie transportată la baza de recepţie o mare cantitate de sfeclă de zahăr şi porumb, al cărui cules încă nu s-a terminat, dar, din lipsa încărcătorilor, ritmul de lucru este extrem de scăzut. Aşadar, acum, cînd fiecare oră este deosebit de preţioasă pentru punerea la adăpost a recoltei şi terminarea arăturilor adînci, la Veneţia tractoarele şi remorcile stau pentru că preşedintele şi inginerul-şef al unităţii nu se îngrijesc să asigure cîţiva oameni pentru deservirea lor. Nu este aceasta o dovadă clară de nepăsare şi indisciplină? Comitetul comunal de partid, comitetul executiv al consiliului popular şi organele agricole judeţene sunt datoare să intervină de urgenţă pentru a curma asemenea stări de lucruri. Este în interesul cooperativelor, al economiei judeţului ca întreaga recoltă să fie pusă grabnic la adăpost, iar arăturile adînci de toamnă să fie executate fără întîrziere pe toate suprafeţele planificate. 1W ■ IMWI I. TOCANIE La C.A.P. din Ghimbiav se ară ultimele suprafeţe. Foto: I. TOCANIE /\ In pagina a 2-a COLOCVIU CETĂȚENESC tl ■!•»!■« IBN Sesiunea Consiliului popular municipal Ieri după-amiază, în sala Casei prieteniei, a avut loc cea de-a XIV-a sesiune a Consiliului popular municipal. La lucrări, au luat parte tovarăşul Victor Negoescu, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, conducători ai întreprinderilor de construcţii din municipiu, preşedinţi ai unor asociaţii de locatari, alţiinvitaţi. Pe ordinea de zi a sesiunii au fost înscrise : Raportul Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Braşov cu privire la activitatea desfăşurată in direcţia realizării planului de investiţii şi a celorlalte lucrări din fondurile de investiţii centralizate, necentralizate şi de la buget, pe anul 1971; Planul privind gospodărirea şi înfrumuseţarea municipiului în anul gospodăresc 1971—1972, prin munca voluntarpatriotică a cetăţenilor, precum şi o informare asupra modului cum sînt duse la îndeplinire hotărîrile adoptate în precedenta sesiune. Pe marginea problemelor supuse dezbaterii, au luat cuvîntul numeroşi deputaţi şi invitaţi şi au fost adoptate hotărîri corespunzătoare. .. . In încheierea lucrărilor sesiunii, a luat cuvîntul tovarăşul Constantin Cîrţînă, prim-secretar al Comitetului municipal Braşov al P.C.R., preşedintele Consiliului popular municipal. In pagina a 4-a COMUNICAT COMUN cu privire la vizita președintelui Iosip Broz Tito în Republica Socialistă România \W//w/////////////////«//////////////////////////îw«/////;5'//////////z////////////////////////////x////////////x///////r///^ Planul pe 11 luni a fost realizat pe ansamblul industriei judeţului Oamenii muncii din industria judeţului raporază îndeplinirea cu 5 zile înainte de termenil planului pe 11 luni. Succesul este o expresie faptică a adeziunii lor la politica ştiinţifică a partiddului nostru. Ca urmare s-au creat condiţii pentru în ^ obţinerea pină la finele lunii a unei producţii suplimentare în valoare de 425 milioane lei. O contribuţie deosebită la obţinerea acestui succes au adus colectivele de salariaţi de la U.P.R.U.C., „Rulmentul", Combinatul chimic Făgăraş, „Răsăritul", Fabrica de stofe, C.E.I.L., Fabrica de postav Prejmer, I.P.C., întreprinderile de industrie locală din Făgăraş şi Rupea. Însemnate cantităţi I de produse I suplimentare , în primele două decade din noiembrie caise- § 5 tivul fabricii „Temelia" din Braşov a mai crddu- S I gat bilanţului de producţie suplimentară: alte § S 400 tone ciment, ceea ce ridică producţia dată peste plan de la începutul anului la 15.100 tone. $ $ ★ «5 Oţelarii de la „Hidromecanica" au realizat pînă & S în prezent 306 tone oţel peste plan, cantitate ce § $ reprezintă aproape 1/3 din producţia suplimen- ^ 5 tară de oţel obţinută în industria judeţului C os- S 5 tru. De remarcat este şi preocuparea colectivu- ^ $ lui uzinei pentru optimizarea structurii oțelurilor jj* ^ fabricate. % Carenţe birocratice care frînează aplicarea ideilor novatoare Continua modernizare a zestrei tehnice din dotarea întreprinderilor cunoaşte, an de an, o substanţială extindere a sferei sale şi, îndeosebi, o creştere susţinută a efectelor tehnice şi economice, care propulsează producţia pe coordonate superioare de eficienţă. Un aport însemnat aduce în acest sens activitatea inovatoare a colectivelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni — inventatori, inovatori şi raţionalizatori — orientată spre perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie, a utilajelor şi agregatelor, a metodelor organizatorice aplicate în secţii şi ateliere. Realităţile din întreprinderi dovedesc că un rol esenţial în implicarea pe scară cît mai largă a noului tehnic şi economic îl deţine folosirea eficientă, judicioasă a forţelor proprii de concepţie, a capacităţii proprii de creaţie tehnică şi materială. Tocmai de aceea colectivele din numeroase întreprinderi iniţiază măsuri în vederea creării unor condiţii optime pentru afirmarea noului tehnic, pentru aplicarea cu maximă operativitate a miilor de inovaţii şi raţionalizări propuse de muncitori, ingineri şi tehnicieni. O dovedeşte, printre altele, faptul că numărul inovaţiilor aplicate în primele trei trimestre din anul în curs este mult mai mare decît în perioada similară a anului trecut. O creştere deosebită au înregistrat, totodată, economiile de materii prime, materiale şi manoperă, realizate pe această cale, ele ridicîndu-se în această perioadă la 137 milioane lei, faţă de numai 74 milioare lei în trei trimestre din anul trecut. Există acăia conduri da angajamentul anual asumat de colectivele din industria braşoveană, de a economisi 165 milioane lei prin aplicarea de invenţii şi inovaţii, să fie integral realizat şi chiar substanţial depăşit. O privire mai atentă asupra modului de aplicare în producţie a ideilor novatoare relevă însă că rezultatele obţinute pînă în prezent pe ansamblul industriei braşovene puteau fi mult mai bune. Ele au fost diminuate însă de o serie de deficienţe, îndeosebi de natură birocratică, formalistă, care se manifestă în unele întreprinderi Prima dintre acestea se referă la faptul că un număr mare de inovaţii continuă să „stea la coadă" în sertarele unor factori de răspundere pentru a primi avizul de aplicare în producţie. De remarcat că mai mult de jumătate din numărul propunerilor de inovaţii pe ansamblul industriei braşovene nu sunt încă aplicate în practică. Cea mai mare parte dintre acestea (circa 60 la sută) sunt provenite din acest an și se găsesc în diferite stadii de proiectare, realizare a prototipului, experimentare sau omologare. Restanţele înregistrate în aplicarea lor se datoresc îndeosebi realizării cu mare întirziere a prototipului, factorii responsabili argumentînd „pro causa" lipsa de capacitate la atelierele de execuţie. Argumentaţie superficială, în multe cazuri falsă, întrucît se ştie că indicele de folosire a maşinilor şi utilajelor din sculării şi ateliere ale serviciului mecanic şef, nu numai că este sub nivelul planificat, dar e departe de a atesta folosirea întregului fond de timp disponibil pentru producţie. Cu totul nejustificată apare însă situaţia existentă la unele întreprinderi, unde propunerile de inovaţii stau cu anii înmormîntate prin sertare, fără să ajungă în stadiul materializării în producţie. Astfel, la Regionala C.F.Rt. Braşov sunt în restantă, de peste un an, 9 propuneri de inovaţii, dintre care unele încă din anii 1967—1968. O insuficientă preocupare pentru aplicarea operativă a inovaţiilor s-a constatat la turnătoria de fontă de la Uzi Ioan STRĂJAN, membru în biroul executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor Gh. NOVAC Dumitrache Constanţa, una din muncitoarele fruntaşe în întrecerea socialistă de la Fabrica de tricotaje Braşov. ■ l■lMl■l■l■ll!■l■l■l■l■lRfwm■wl*|«(Mi■m■l■l ■(«;■!■ I ■ I ■ t ■ I »HBI »LB+BI Bî WMtflMT în mod firesc, o nouă promoţie de absolvenţi marchează sfîrşitul linei etape în activitatea colectivului didactic. Despărţirea profesorilor, diriginţilor, a conducerii şcolii de tinerii care o absolvă este, totdeauna, un moment de bilanţ. Nu-mi pot imagina însă, că un profesor şi, cu atît mai mult un diriginte, nu se interesează de destinul tinerilor săi discipoli după ce aceştia au păşit ultima dată pragul şcolii. Desigur, mulţi dintre ei „rezistă“ selecţiei concursurilor de admitere în şcoli postliceale sau în învăţământul superior. Cifrele sunt elocvente, în anul şcolar 1970/1971, situaţia absolvenţilor unor licee de cultură generală din Braşov, promovaţi în şcoli superioare, este edificatoare. Liceul nr. 1. 108 din 200; liceul „Dr. Ioan Meşotă": 68 din 140; Liceul nr. 4, 54 din 120; liceul „Urarea" : 123 din 233. Dar ce se întîmplă cu ceilalţi ? Cu absolvenţii care au avut un eşec la intrarea în facultate, cu cei care, din diferite motive, nici nu s-au prezentat la un astfel de concurs, cu cei care au trecut tîrîş-grăpiş de pragul bacalaureatului? Cum anume îşi continuă ei drumul început pe băncile şcolii? în ce condiţii şi spre ce modele umane vor evolua aceşti tineri? Formulîndu-ne clar aceste întrebări, am efectuat sondajele necesare pentru a putea desprinde cîteva aspecte edificatoare. Dintre cei cea 100 de absolvenţi ai liceului „Unirea" necuprinşi în momentul de faţă în alte forme de învăţămint, peste 80 s-au încadrat în cîmpul muncii; acelaşi lucru s-a întîmplat şi cu 62 de absolvenţi de la Liceul nr. 1, cu peste 50 de la liceul „Dr. Ioan Meşotă", cu 50 de la Liceul nr. 4 etc. Ce i-a determinat ? Conştient fiind că in volumul de cunoştinţe acumulate in timpul şcolii am unele goluri, faptul că nu am intrat la Facultatea de drept din Iaşi nu m-a „dezarmat" - îmi spune József Buday, absolvent al liceului „Unirea". De loc dezorientat, aşa cum s-a intimplat cu alţi colegi ai mei, m-am angajat la uzina „Rulmentul". - De ce ? - Nu pot accepta să fiu întreţinut în continuare de părinţi. Şi apoi, la 19 ani, se cuvine să intru in viaţă prin propriile mele puteri. Cum? Prin muncă. Voi căuta să lucrez, nu într-un joc călduţ, sau cu hirtiile, ci direct in producţie. — Renunţi la facultate ? - Nici gind! Mă voi pregăti să-i urmez cursurile fără frecvenţă. Mi-a plăcut modul de a gîndi al acestui tînăr. După cît se pare, roadele eforturilor educatorilor să înfloresc. Conştienţa şi reala apreciere a propriilor sale posibilităţi îl va feri în viaţă de eşecuri, deoarece nu-şi va propune niciodată un ideal pe care să nu-l poată atinge. Ce poate fi mai frumos în existenţa unui om?!? ... Doriana Lungu, absolventă a Liceului nr. 4, a obţinut la bacalaureat media 6. Absolvind în acelaşi timp şi Şcoala populară de artă, Doriana vrea să se facă actriţă. Deocamdată, lucrează ca desenator tehnic la „Proiect" Braşov. — De ce te-ai angajat ? — Nu-mi pot permite să mă întreţină părinţii, timp de un an de zile, pină voi da examen de admitere la I.A.T.C., deşi au această posibilitate. Tatăl meu este inginer, iar mama funcţionară. Dar nu m-aş simţi bine. Ei sint totuşi mai in vîrstă, iar eu atit de tînără! Conştientă de necesitatea muncii, Doriana demonstrează că profesorii, educatorii ei au ştiut să-i sădească in suflet dragostea pentru muncă, singurul izvor de adevărate satisfacţii, insă, în cazul ei munca de orientare profesională nu şi-a atins scopul întru totul. Evoluţia ei în şcoală denotă o pregătire superficială în salturi, iar examenul la I.A.T.C., în afara talentului, obligă şi la o solidă şi vastă cultură generală. Poate că ar fi trebuit să-şi revadă mobilul opţiunii sale profesionale. — Eu m-am angajat ca muncitoare necalificată la uzina ,,Tractorul" - îmi spune, de asemenea, Mihaela Bălan, care a absolvit liceul „Dr. Ioan Meșotă". Mărturisesc insă că pentru moment sunt dezamăgită. Nu pentru că nu mi-ar place munca. Dimpotrivă. Victoria STEGARU (Continuare în pag. a 3-a) „Nu pot accepta să fiu întreţinut” !» Ce se întîmplă după eşecul la concursul de admitere? Dacă aş mai da o dată examen la liceu... Părinţi şi... „părinţi" Realizarea profesională înseamnă muncă! (Continuare în pag. a 3-a) Promoţia de pionieri „4 50-a aniversare a Uzinei de autocamioane Braşovui Unul dintre obiectivele educaţiei comuniste a tinerei generaţii este apropierea şi legarea cit mai strinsă a şcolii noastre de realitatea practică, de viaţă. În acest scop, iniţiativele şcolilor din Braşov au început să se concretizeze în diferite acţiuni, dintre care, zilele acestea, s-au reliefat mai ales cele întreprinse de Şcoala generală nr. 22. Printre ele se înscrie un ciclu de acţiuni întreprinse, în colaborare cu Uzina de autocamioane. Muncitorii uzinei, părinţi ai copiilor, le-au vorbit despre tradiţiile uzinei aflată in pragul sărbătoririi unei jumătăţi de veac de existenţă. Tot în colaborare cu uzina, s-a desfăşurat un concurs pionieresc cu tema : „Contribuţia uzinei la dezvoltarea economiei naţionale", au avut loc întiniri cu sportivi de frunte ai uzinei. In viaţa şcolii şi a Uzineide autocamioane s-a înscris şi un eveniment cu multiple semnificaţii : detaşamentul de pionieri al clasei a IV-a A a primit în rîndurile pionieriei 60 de şcolari care au împlinit 7 ani. Festivitatea primirii a avut loc la secţia sculărie a Uzinei de autocamioane, iar noua promoție de pionieri a primit denumirea ■,A 50-a aniversare a Uzinei de autocamioane Brașov". 1 50_ *