Drum Nou, aprilie 1972 (Anul 29, nr. 8469-8494)
1972-04-01 / nr. 8469
pc: ZV^p.ga*n nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8469 Sîmbătă, 1 aprilie 1972 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţârile, uniţi-vâ! invenţie iraşnieină premiile la Viena Agregatul pentru sudarea simultană a mai multor roţi auto sau piese similare, creaţie a unui colectiv de la Uzina de autocamioane din Braşov, este una din invenţiile româneşti premiate cu medalia de aur la Salonul internaţional de la Viena. Caracteristic pentru acest agregat este că el sudează simultan un rînd de roţi la interior şi un altul la exterior. Se asigură o productivitate ridicată pe suprafeţe de lucru reduse, o mecanizare şi automatizare complexă, o calitate superioară sudării. (Agerpres) SPECTACOL DE GALĂ Ieri seară, in sala ,,Studio 181", a avut loc un spectacol de gală susţinut de corul facultăţii de muzică, dirijat de Dorel Munteanu, şi de brigada artistică de agitaţie a Casei de cultură a studenţilor din Braşov, formaţii cărora li s-a decernat premiul I la cea de-a Vlll-a ediţie a Festivalului naţional al artei studenţeşti, desfăşurat la Cluj. Au asistat membrii birourilor judeţean şi municipal de partid, ai consiliilor populare judeţean şi municipal, activişti de partid şi de stat, cadre didactice şi studenţi ai Universităţii braşovene. Aplauzele îndelungate ale publicului spectator au marcat încă o dată valoarea artistică deosebită a programului formaţiilor noastre studenţeşti. Angajament pe 1972: 1.500.000 Ifl PRODUCŢIE PESTE M Prin creşterea cu 0,2 a coeficientului de schimb se realizează peste angajament prefabricate ÎN VALOARE DE 2.000.000 Una din sarcinile de primă importanţă care stau actualmente în faţa colectivelor de muncă din industrie este folosirea integrală, la maximum, a capacităţilor de producţie. Generalizarea schimbului II şi extinderea schimbului III, creşterea deci a coeficientului de schimb reprezintă una din cele mai eficiente resurse pentru sporirea producţiei, a eficienţei economice în fiecare întreprindere, fără a afecta fonduri de investiţii suplimentare. Relevînd că în întreprinderile industriale există încă în această direcţie multiple rezerve nevalorificate, secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, arăta pe bună dreptate la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din industrie şi construcţii că : „Numai pe seama folosirii complete a capacităţilor de producţie putem asigura depăşirea substanţială a planului cincinal". Mai mult, în cursul dezbaterilor la Conferinţă au fost precizate căile concrete prin care centralele industriale şi întreprinderile trebuie să acţioneze pentru folosirea completă a capacităţilor de producţie. In vederea transpunerii în practică a acestor sarcini, specialiştii întreprinderii noastre au plecat de la realizările obţinute în anul trecut. Astfel, cu toate rezultatele bune obţinute în 1971, indicele de utilizare a maşinilorunelte s-a ridicat abia la 70 la sută. Atît comitetul de partid cu I.P.E.C. — Braşov şi comitetul oamenilor muncii — în urma analizelor efectuate — au ajuns la concluzia că în întreprinderea noastră există încă serioase rezerve în creşterea gradului de folosire a capacităţilor de producţie. Ca urmare, un colectiv de specialişti a analizat, în secţiile şi atelierele întreprinderii, măsurile tehnice şi organizatorice care se impun pentrugeneralizarea schimbului II şi extinderea schimbului III. Ceea ce aş vrea să precizez de la bun început în privinţa acestor măsuri 05*0 faptul că 010 se referă la o arie vastă de probleme care se cer rezolvate, că ele înglobează un larg evantai de iniţiative. Cu alte cuvinte, creşterea coeficientului de schimb este rezultatul practic de sinteză al unei multitudini de acţiuni concrete, eficiente. Experienţa de pînă acum ne-a demonstrat că omiterea sau ignorarea unuia sau altuia din aceste domenii de acţiune face că, eforturile pentru creşterea coeficientului de schimb să nu-şi atingă scopul prevăzut. Nu intenţionez, fireşte, să relev toată gama de măsuri întreprinse în toate domeniile sau laturile activităţii de producţie. Cîteva se impun totuşi prin eficienţa lor deosebită. Aşa este, spre exemplu, cazul organizării producţiei şi muncii în atelierele de prefabricate. S-a constatat că formaţiile de lucru, de pe liniile tehnologice, nu sunt judicios împărţite pe cele trei schimburi. Din această cauză, în unele schimburi existau aşa-zisele „strangulări" în fabricaţie, determinate îndeosebi de lipsa de semifabricate, pe care schimbul precedent, incomplet folosit, nu le putea asigura. Ca urmare, formaţiile de lucru din atelierele de prefabricate au fost în aşa fel organizate încît să acopere toate cele trei schimburi, iar utilajele Ing. Ion MOICEANU, directorul I.P.E.C. Braşov (Continuare în pag. a 7-a) La primirea de noi membri in rindurile partidului ! Principialitatea şi exigenţa să deţină primatul ! Sarcinile deosebit de mari şi complexe ale edificarii so- I cietăţii socialiste multilateral dezvoltate impun, cu necesi- [ tate, creşterea necontenită, afirmarea plenară a rolului con z ducător al partidului, în toate domeniile vieţii şi activităţii social-economice. în acest context, întărirea continuă a rin-durilor partidului cu cele mai înaintate şi capabile cadre de muncitori, ţărani şi intelectuali, trebuie să se caracterizeze ca un proces exigent şi perseverent, de calitatea membrilor partidului depinzînd, în ultimă instanţă, înfăptuirea programului său. Pe ce coordonate calitative este înscris acest proces la nivelul municipiului Braşov ? Cum acţionează Comitetul municipal de partid şi organizaţiile din subordine în scopul traducerii în viaţă a hotăririlor conducerii partidului cu privire la acordarea înaltului titlu de comunist ? Pentru a afla un răspuns la aceste întrebări, citiţi articolul pe care îl pu- jjiicăm în pagina a 2-a. o noua centrala telefonica în municipiu După cum am fost informaţi de tov. Alfred Wagner, şeful Oficiului municipal P.T.T.R., în cartierul braşovean Steagul roşu va fi pusă în funcţiune, în acest trimestru, o nouă centrală telefonică, care va permite sporirea numărului de abonaţi din Braşov cu 30 la sută. Şi încă o noutate: pentru cetăţenii municipiului, care solicită convorbiri telefonice cu Capitala, au fost instalate patru posturi telefonice publice, racordate direct la sistemul telefonic al Bucureştiului (deci, fără utilizarea cunoscutului prefix 90, ci prin formare directă a numărului dorit); aceste posturi funcţionează la sediul central al telefoanelor din Braşov, la oficiul din str. Republicii, la oficiul P.T.T.R. nr. 11 din cartierul Steagul roşu şi în gara Braşov. într-una din zilele trecute am poposit şi în satul Paltin (Poiana Mărului). Am revăzut frumosul ,magazin sătesc şi şcoala de alături — ridicate în anii noştri. In peisajul montan, cu casele risipite pe coclauri şi povîrnişuri, ceie două edificii noi de pe vale fac notă aparte, avizînd pe trecător despre înnoirile care îşi pun amprenta şi pe fizionomia acestui tipic sat de munte. Afară în faţa magazinului cîţiva localnici împuţinau sticlele de bere. înăuntru, leliţele târguiau zahăr, încălţări, pînză şi arnici. Tocmai cînd ne luasem la vorbă cu gestionarul Ion Cocan, atenţionîndu-l pentru murdăria din magazin, pentru că lăsase mărfurile să se prăfuiască şi pereţii să se degradeze, s-a apropiat de noi un bătrînel deşirat, cu părul sur şi obrajii neraşi. Fără nici o zăbavă, bătrînelul ne-a luat în tărbacă : — Dar cine veţi mai fi şi dv. ? I-am explicat că sintem de la judeţ şi că rostul nostru e ca să determinăm lichidarea unor neorînduieli cu care dumnealor par să se fi obişnuit. Bătrînelul s-a iţit vrăjmăşeşte la noi: — Va să zică sînteţi de „sus" ? Aţi picat tocmai la vreme. Uite, noi cerem să ne faceţi o magazie, în care dumnealui, Cocan, să adăpostească lăzile și butoaiele de afară. — Dar matale cine ești ? — l-am întrebat. — Ion Banu, de la nr. 663 ! Rostea aceste cuvinte ca și cînd ar fi zis: „Eu sînt primarele satului, în carne și oase". — Din cîte știu, nea Banule, magazinul acesta nou vi l-au făcut ăi de „sus", adică statul. Şi şcoala de alături la fel. Dumneata însă spui că-s ale „noastre“. Păi dacă-s ale „dumneavoastră", nu-i de datoria sătenilor să le îngrijească, să le ocrotească ? Vreţi cumva ca U.J.C.C.-ul să vă trimită de la oraş şi un îngrijitor de magazin? Cocan e plătit nu numai ca să vîndă mărfurile, ci să şi păstreze faţa curată a prăvăliei. — Pe Cocon să-l lăsaţi, că-i om de omenie. Mai bine faceţi-ne un şopron pentru lăzi şi butoaie. — De ce nu-l faceţi dv. ? — Noi ?? ■ — Da! Dumneata pui o blană, vecinul altă blană, dumnealor, care zvîntă berea, altele, şi tot aşa. De ce adică aşteptaţi totul de „sus" ? Doar judeţul nu-i un sac fără fund. — Vorbim alte limbi — făcu nea Banu, a lehamite. Mă aşteptam ca cei din jur să intervină în discuţie. N-au făcut-o însă, şi abia mai târziu mi-am dat seama de ce. — De-ale lui nea Banu să nu cumperi — mi-a șoptit Cocan. E cusurgiul satului, „avocatul" din Paltin — cum îi zic oamenii. Poartă frică de el, că-i reclamagiu. Pe mine adineauri m-a lăudat. Da-n spate mă bîrfește, cum îi vine la gură. M-a reclamat peste tot. Asta-i îndeletnicirea lui, să-şi vîre nasul în toate discuţiile. Unde vorbesc trei oameni, hop şi Banu ! Dacă unul zice „uite că-i aşa“, nea Banu zice „uite că nu-i aşa". In literatură tipul e cunoscut sub denumirea de Ghiţă-contra; în viaţa de toate zilele oamenii îi spun „căutătorul de nod în papură". Iată ce mi-a spus despre Ion Banu primarul din Poiana Mărului, tovarăşul Gheorghe Itu. — Se bagă în toate, nimic nu-i pe voia lui. Şi dacă ar fi un ţăran model, nu m-ar deranja. Dar nu-i tocmai model. Vorbeşte multe şi... sesizează multe... Ne-am obişnuit să respectăm tâmplele cărunte, fiindcă de sub ele izvorăsc înţelepciunea şi vorba cu judecată. Dar dacă dai de un vîrstnic care, în ciuda anilor, scoate numai, vorbe slabe din gură, nu poţi să nu i-o zici. — Ehei, eu am trecut prin multe treia nea Banu. Am făcut şi răz- Attila SOCACIU ..flancatm“ Ion Bonn din Palim: - Să vină judeţul să ne facă șopronul! Venim. Sîntem 475.000. Ajunge? (Continuare în pag. a 3-a) VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN REPUBLICA DEMOCRATICA SUDAN Convorbiri oficiale Vineri, 31 martie, la Palatul Poporului din Khartum, au avut loc convorbiri oficiale între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Democratice Sudan, generalul maior Gaafar Mohammed Numeiry. Au participat la convorbiri, din partea română : Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul comerţului exterior, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Bujor Almăşan, ministrul minelor, petrolului şi geologiei, Gheorghe Oprea, Ştefan Andrei, Constantin Mitea, consilieri ai preşedintelui, Gheorghe Şerbănescu, însărcinat cu afaceri ad-interim al României în Sudan, Vasile Răuţă, adjunct al ministrului comerţului exterior. Din partea sudaneză : dr. Osman Abu Al-Gasim, ministrul cooperării şi dezvoltării rurale, Ibrahim Moneim Mansour, ministrul economiei, Mahdi Mustafa, ministru de stat la Preşedinţia republicii, Fakhradin Mohammad, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ahmed Abdel Rahman Al- Akib, ministrul industriei si minelor, Suleiman Babikes, ambasador, Mohammad Abdel Majid Ahmed, secretar de stat la Ministerul Comerțului. Întîlnirea tovarăşului Ion Pătan , cu Ibrahim Moneim Mansour Vineri după-amiază, tovarăşul Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul comerţului exterior al Republicii Socialiste România, a avut o întâlnire de lucru cu Ibrahim Moneim Mansour, ministrul economiei Sudanului. Au fost discutate probleme legate de perfectarea unor înţelegeri privind cooperarea economică şi tehnică, precum şi schimburile de mărfuri pe anul în curs. Ministrul minelor, petrolului şi geologiei, Bujor Almăşan, a avut o întrevedere de lucru cu ministrul sudanez al industriei și minelor, Ahmed Abdul Rahman El- Agib. Au fost discutate probleme de interes comun din domeniul minelor și al petrolului. Printre culturile a căror însămînţare nu mai trebuie tărăgănată este şi sfecla furajeră. In fotografie : Tractoristul Constantin Filip, de la ferma Hărman a I.A.S. Prejmer, pregăteşte cu atenţie terenul destinat acestei culturi. Foto: GH. BANUŢA Vizita la rezervaţia naturală Dinder Vineri la amiază, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, împreună cu preşedintele Gaafar Numeiry au plecat spre localitatea Damazin, de unde şi-au continuat călătoria spre rezervaţia naturală Dinder. Cei doi şefi de stat sunt însoţiți de personalități române şi sudaneze. •”» DIN ŢARĂ . Zilele acestea, o echipă de tineri alpinişti maramureşeni, înfruntând asperităţile unei grele ascensiuni, a fixat pe vîrful Pietrosul Rodnei, la 2.305 metri înălţime, o placă comemorativă închinată sărbătoririi semicentenarului U.T.C. Ca un omagiu al generaţiei semicentenarului adus organizaţiei Uniunii Tineretului Comunist, tineri de la Uzina de fire şi fibre sintetice de la Săvineşti au scris pe o placă: ,,1922—1972. Să dăruim patriei tot ce avem mai bun, toată puterea minţii şi braţelor noastre, ei să-i închinăm elanul şi năzuinţele noastre tinereşti". Această placă comemorativă a fost prinsă în stâncă, pe Vîrful Toaca, de pe Muntele Ceahlău, la 1935 m. înălţime. In peisajul industrial al oraşului Gheorgheni şi-a făcut apariţia o modernă fabrică de mobilă care va produce anual peste 22.000 garnituri. Colectivul acestei noi unităţi, intrată în funcţiune zilele trecute, îşi propune ca întreprinderea să atingă parametrii proiectaţi într-un termen cît mai scurt. Prinde contur şi noua fabrică de stofe de mobilă, care urmează să intre în funcţiune . Incepînd din luna iulie, în staţiunea Amara va funcţiona un nou complex sanatorial cu o capacitate de 1.000 locuri, realizat din fondurile U.G.S.R. Complexul, avînd un profil reumatologic, bazat pe tratamentul cu nămol sapropelic şi apă sărată, este dotat cu instalaţii moderne pentru încălzirea şi prepararea substanţei curative, la temperatura şi concentraţia indicată de medic, cu laboratoare şi cabinete de consultaţii bine utilate. Aici vor fi aplicate şi tratamente în unele afecţiuni cardio-vasculare, ale căilor respiratorii, ginecologice, precum şi tratamente de electroterapie şi hidroterapie. Tot din fondurile U.G.S.R se află în curs de execuţie noi complexe sanatoriale la Sîngiorz-Băi, cu o capacitate de 600 focuri, şi la Herculane, cu 360 locuri. Pînă la sfîrşitul cincinalului vor fi construite complexe asemănătoare la Eforie Nord, Geoagiu-Băi şi Tuşnad, însumînd peste 1.000 de locuri. La acestea se adaugă Tabăra de copii de la Năvodari, care va avea în final o capacitate de 5.500 locuri. (Agerpres) în prima jumătate a viitor, anului i i i i i i i i i i i i Cerinţele acestor zile impun măsuri prompte pentru: ■ MENŢINEREA UMEZELII ÎN SOL ■ FUNCŢIONAREA TUTUROR ASPERSOARELOR Pregătirea bună a patului germinativ = păstrarea în sol a două vagoane de apă la hectar Cantităţile mici de precipitaţii căzute în timpul iernii şi în această primăvară, precum şi temperatura mai ridicată decît în alţi ani au determinat şi scăderea rezervelor de apă ale solului. Acest fapt impune ca în fiecare unitate, concomitent cu executarea în epoca optimă a însămînţărilor, să se ia măsuri energice şi pentru efectuarea lucrărilor de menţinere a umidităţii în sol şi irigarea unor suprafeţe cît mai mari, dîndu-se prioritate culturilor de legume. Pentru a vedea ce preocupare există în această privinţă, ieri am întreprins un raid-anchetă prin cîteva cooperative agricole. Iată, pe scurt, cele constatate : HARMAN Legumele nu suferă din cauza secetei Ieri dimineaţă, la ferma legumicolă a G.A.P. Hărman aspersoarele funcţionau din plin. Cîţiva cooperatori, printre care se afla şi Knor Herman, mecanic la staţia de pompare, supravegheau cu atenţie buna funcţionare a agregatului. Inlegătură cu această acţiune de cea mai mare importanţă pentru nivelul viitoarei producţii de legume, am solicitat câteva amănunte inginerei F. Fireţeanu, şefa fermei. „ Condiţiile acestei primăveri, ne-a informat interlocutoarea, au impus să începem irigatul culturilor de toamnă încă cu trei săptămâni în urmă, aşa că pînă acum am făcut cîte 3 udări, pe cele două hectare cultivate cu salată, 4 ha. cu spanac şi 4 ha. cu căpşuni. Deocamdată am pus în funcţiune numai o staţie de pompare, dar cînd va fi nevoie, vom interveni şi cu cealaltă, care a fost verificată şi funcţionează bine. — In total, ce suprafaţă cultivată cu legume veţi iriga, în acest an ? — 63 ha., cu 10 mai mult decît în anul trecut. Din acestea, 5 ha. vor fi cultivate cu varză de vară, 10 ha. cu castraveţi, 3 ha. cu ţelină şi gulioare. Vom iriga, de asemenea, varza de toamnă ce urmează să fie cultivată după legume şi verdeţuri. Dar, în cadrul acestei ferme legumicole se execută şi alte lucrări menite să ducă la realizarea unor recolte mari, printre care merită a fi consemnate repicarea verzei timpurii pe 200 m.p., care va fi plantată în cîmp începând cu săptămîna viitoare, plantarea cartofilor încolţiţi pentru obţinerea de producţii timpurii ş.a. Insă, ţinînd seama de condiţiile specifice ale acestei primăveri, se 1. TOCANIE, C. ILIESCU (Continuare în pag. 2*6) 9 Misterele „iadului verde", o născocire în slujba monopolurilor • Submarine şi avioane militare participă la exploatarea unui nou Eldorado. De cîteva decenii, în jurul Amazoniei s-au ţesut tot felul de legende, una mai învăluită de mister decît cealaltă, una mai înfricoşătoare decît alta. Fabulosul şi tragicul Amazoniei (I) Şi toate cu un singur scop : acoperirea activităţii febrile pe care o desfăşurau marile trusturi nord-americane, sub forma a tot felul de misiuni religioase şi ştiinţifice, în realitate misiuni care operau în secret pentru prospectarea imenselor bogăţii alesubsolului amazonian, acapararea de terenuri cît mai întinse, stabilirea zonelor pentru inves(Continuers în pag. a 4-a)