Drum Nou, iunie 1972 (Anul 29, nr. 8521-8545)

1972-06-02 / nr. 8521

­rum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.CR. 51 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8521 Vineri, 2 iunie 1972 4 pagini 30 bani Proletari din toate târile, uniţi-ţiil în cinstea Conferinţei Naţionale a P. C. R. şi a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii cincinalul Înainte de termeni » TELEGRAMA Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului Nicolae Ceauşescu ! » BUCUREŞTI Convocarea Conferinţei Naţionale şi sărbătorirea unui sfert de veac de la proclamarea Republicii generează şi în rîndul oame­nilor muncii din judeţul Braşov un puternic entuziasm, hotărîrea lor unanimă de a întimpina aceste măreţe evenimente cu rezul­tate remarcabile in toate domeniile de activitate. Desfasuiind larg întrecerea socialistă, colectivele noastre de muncă, în frunte cu comuniștii, sint angajate cu întreaga lor capacitate creatoare pen­tru a îndeplini exemplar sarcinile economice care le revin pe acest an. Pe baza potenţialului tehnic şi material de care dispunem, a reevaluării şi mobilizării pe scară largă a resurselor interne, oa­menii muncii din judeţul Braşov — români, maghiari şi germani — animaţi de înalt simţ patriotic, se angajează să realizeze în acest an o producţie marfă suplimentară în valoare de 525 milioane lei, cu 200 milioane lei peste angajamentul iniţial, din care pînă la Conferinţa Naţională a partidului, 350 milioane lei. Producţia suplimentară din acest an se va concretiza în 500 bu­căţi tractoare, 125.000 bucăţi rulmenţi, 8.000 kW. motoare electrice, 3.500 tone ciment, 800 tone de materiale plastice şi răşini sintetice şi altele. Totodată, depăşirea producţiei industriale ne-a permis să dublăm angajamentul de 40 milioane lei la livrările de mărfuri către fondul pieţei, din care peste 60 la sută se va realiza pînă la 15 iulie. Vom acorda, în continuare, o atenţie deosebită creşterii eficienţei economice, ceea ce se va­­reflecta în sporirea angaja­mentului la productivitatea muncii cu 30 la sută, punerea în fa­bricaţie a încă 22 produse noi şi majorarea angajamentului de depăşire a beneficiilor planificate de la 40 la 80 milioane lei. In acest timp, vom depune eforturi susţinute pentru îndeplinirea în bune condiţii a sarcinilor de export, a investiţiilor, a tuturor obi­ectivelor stabilite în acest an în agricultură, transporturi şi în cele­lalte sectoare de activitate. Comitetul judeţean de partid asigură Comitetul Central, pe dumneavoastră personal, mult stimate tovarăşe secretar general, că va munci cu abnegaţie pentru ca angajamentele luate să devină fapte. în prezent, colectivele de muncitori, ingineri şi teh­nicieni din întreprinderile judeţului, sub conducerea organiza­ţiilor de partid, desfăşoară o amplă activitate de studiere şi pu­nere în valoare a rezervelor existente la fiecare loc de muncă, pentru a da viaţă chemării conducerii partidului de a îndeplini înainte de termen prevederile planului cincinal, contribuind astfel la progresul rapid și multilateral al patriei noastre socialiste. COMITETUL JUDEJEAN BRAȘOV AL P.C.R. Brașov, 1 iunie 1972. COMPLEXUL INTERCOOPERATIST DE LA FELDIOARA VA FI DAT ÎN FUNCŢIUNE ÎNAINTE DE TERMEN La Feldioara, a intrat parţial în funcţiune unul dintre cele mai mari obiective ale progra­mului de dezvoltare a zootehniei judeţului: COMPLEXUL INTERCOOPERATIST DE CREŞ­TERE ŞI îngroşare A PORCILOR. Iniţial, s-a prevăzut ca acest complex de tip in­dustrial sa intre în exploatare, d­e întreaga ca­­pacitate, la sfîrşitul anului viitor. Dar, ca ur­mare a eforturilor făcute de beneficiar şi con­structor, pe linia valorificării cu eficienţă spo­rită a resurselor existente, s-au creat premise ca acest termen să fie devansat cu circa 6 luni, ceea ce înseamnă că spaţiile de cazare a ani­malelor vor fi date în exploatare la sfîrşitul anului 1972. Pentru realizarea acestui scop, beneficiarul se ocupă cu insistenţă de procurarea unor mate­riale, iar constructorul a suplimentat mijloa­cele de lucru pe­ şantier, şi-a organizat mai bine întreaga activitate. Pentru amenajările interi­oare, de exemplu, s-a introdus regimul de lucru­­prelungit. Rezultatele obţinute pînă în prezent, întrece-' rea vie ce se desfăşoară în aceste zile, în vede­rea întîmpinării Conferinţei Naţionale şi a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii cu suc­cese cît mai mari, sînt o garanţie că angajamen­tele luate de harnicii muncitori de atei vor fi înfăptuite cu succes. Pentru ca nici un bob din noua recoltă să nu se piardă Iniţiative valoroase în pregătirea acţiunii de preluare a cerealelor După ce au încheiat cu suc­ces campania însămînţărilor de primăvară, iuciutorii uguaielor din judeţul nostru au trecut cu toate forţele la întreţinerea cul­turilor, continuînd în ritm tot mai susţinut întrecerea pentru obţine­rea de recolte superioare anului trecut. Pe acest vast şan­tier al muncii avîntate, în care fiecare nouă izbîndă este în­chinată Conferinţei naţionale a partidului şi celei de-a XXV-a aniversări a Republicii, colecti­vul de muncă al întreprinderii pentru valorificarea cerealelor şi producerea nutreţurilor com­binate este confruntat cu ne­numărate iniţiative valoroase, menite să asigure preluarea fără pierderi a noii producţii ca­re se anunţă ca una dintre cele mai bogate.­­ Cu toate că au mai rămas destule zile pină la declanşa­rea campaniei de recoltare a cerealelor păroase — ne-a in­format Gh. Puiu, directorul în­treprinderii — baza de recepţio­­nare Stupini, condusă de Ion Bădineanu, este gata pregătită să preia întreaga recoltă din zonă, la nivelul oricăror exi­genţe impuse de împrejurări. Aceeaşi preocupare există şi în celelalte patru baze de recepţio­nare din judeţ pentru realizarea exemplară a sarcinilor sporite ce le revin în acest an, îndeo­sebi pe linia perfecţionării flu­xului tehnologic. într-adevăr, pe ansamblul ac­tivităţii întreprinderii, ca o pri­mă noutate se cuvine a fi re­marcate eforturile făcute pentru SpGIiteCi gradului de ÎIIGCCIuiZuit, a lucrărilor. Spre exemplu, la baza de recepţionare, condusă de Wili Roth, procesul tehno­logic va fi pentru prima dată complet mecanizat. In acest scop, baza a fost dotată, printre altele, cu un uscă­­tor mobil şi, în plus, aici s-a trecut din vreme la con­struirea unui buncăr de mare capacitate (20—30 to./oră), pre­văzut cu instalaţii (două taxare) pentru precurăţire. Wim Roth, şeful acestei baze, ajutat de oameni de nădejde ca mecani­cul Justin Prună, s-a angajat să încheie pregătirile pentru depo­zitarea în condiţii optime a noii recolte de cereale păioase pînă cel mai tîrziu la jumătatea a­­cestei luni. Un obiectiv asemănător se urmăreşte, cu consecvenţă, şi la baza de recepţionare din Ru­pea,­­unde căile interioare de acces au fost în întregime as­faltate. Prin terminarea şi recep­­ţionarea în timp util a noii ma­gazii, cu o capacitate de 5.500 tone, precum şi prin darea în funcţiune a 3 buncăre de mare capacitate (din care două sunt prevăzute cu tarare pentru pre­curăţire) şi a cinci benzi trans­portoare, şi aici se asigură me­canizarea completă a fluxului tehnologic. De altfel, în toate bazele de recepţionare ale întreprinderii, a fost asigurat întregul nece­sar de utilaje. Important este însă de reţinut că repararea uscătoarelor, ca şi confecţio­narea a zece transportoare cu melc şi, respectiv, a trei ele­vatoare, cu o capacitate de cîte 20 to./oră, se execută cu sala­riaţii din sectorul mecanic al întreprinderii. Pînă acum în frun­tea întrecerii s-au instalat Gh. Podeanu şi Ştefan Creangă, Gh. Neagovici, Gh. Ţeţu, Ion lanoşi etc. Alte acţiuni înche­iate sau pe cale de finaliza­re se referă la revizuirea şi repararea spaţiilor de depozi­tare, selectoarelor, elevatoarelor, transportoarelor, instalaţiilor de tarare, cîntarelor, aparaturii de laborator etc., la instruirea per­sonalului; procurarea imprima­telor, precum şi la întocmirea de comun acord cu unităţile pro­ducătoare de cereale păioase a planurilor de aflimere, graficelor zilnice şi orare. C. ILIESCU "­T­renuri şi vapoare încarcă 1 zi şi noapte pentru 27 de ţări ale lumii 20 de pro­duse ale Combinatului chimic din Făgăraş. Cu o precizie pe care numai matematica o poa­te egala, formulele chimice exprimă cu maximă exactitate conţinutul sacilor de polietilen plini cu pulbere ca zăpada, al recipienţilor de tot felul. For­mulele chimice ne spun cu ri­gurozitate cîţi atomi de hidro­gen s-au înfrăţit cu alţi atomi de azot, şi de calciu, şi de clor şi aşa mai departe. Totul cu precizie exemplară. S-ar pă­rea că acolo unde intervine o formulă chimică nu mai este nimic de adăugat. NOaNHt este azotatul de amoniu. CtsHsNHS este anilina. Dar în afara ele­mentelor înscrise în formulă, produsul acesta mai include ceva, mult mai preţios şi im­­posibil de exprimat în simbo­luri. Include produsul abstract, dar concretizabi­l, al creierului omenesc, include gîndirea teh­nică a cercetătorilor, ingineri­lor şi muncitorilor chimişti fă­­gărăşeni, include inteligenţa şi cutezanţe creatoare care au născocit procedee, au pro­iectat utilaje şi instalaţii, le-au construit şi le-au dat viaţă, strunindu-le spre a produce la cotele calitative ale tehni­cii mondiale noi şi noi pro­duse necesare agriculturii şi industriilor de tot felul. Tocmai despre bunul acesta inexprimabil în formule care catalizează componentele ma­teriale, elementele primare în- tr-un produs de mare tehnici­tate, reporterul depune măr­turie azi, în ajunul sărbătoririi semicentenarului chimiei fă­­gărăşeite. A­nilina este o substanţă ti­organică folosită ca in­termediar în industria de coloranţi. Consumul de a­­nilină a crescut vertiginos în ultima vreme atît în ţara noas­tră cît şi în străinătate. Ce­rerile de anilină sînt tot mai mari. Prospectînd piaţa inter­naţională, dar totodată son­­dînd şi posibilităţile indigene de concepţie, proiectare şi e­­xecuţie a unei instalaţii de a­­nilină, s-a ajuns la concluzia că soluţiile propuse de cerce­­ pîndirea tehnică nu poate fi cuprinsă în formule tătorii noştri sunt cele mai con­venabile şi corespund cel mai bine necesităţilor noastre. Ing. Teofil Bota, ing. Ana Pîrvulescu de la ICECHIM Bucureşti şi ing. Tudor Petrişor din com­binatul făgărăşean au făcut cercetări asidue şi fructuoase, în urma cărora IPROCHIM Bucureşti a proiectat instalaţia pe care au realizat-o construc­torii de pe platforma industri­ală făgărăşeană (U.P.R.U.C. şi Combinatul chimic), iar Trustul de montaje de utilaj chimic din Bucureşti a executat montajul. Au urmat zile şi nopţi de pasionantă bătălie cu timpul, cu materia spre a fi supusă dorinţei şi exigenţelor ome­neşti. Inginerii Damian Vidor, Nicolae Georgescu, maiştrii Aurel Stanici, Traian Stan, me­canicii Gheorghe Vratu, Ni­­colae Maidin, Nicolae Stingă, Karol Kromaweter, Miron Ciun­­gară, Penciu Traian, au trans­format nopţile-n zile şi n-au avut pace pînă cînd instalaţia cea nouă de anilină nu a în­­ceput să producă. Ea oferă astăzi o productivitate superi­oară şi un consum cantitativ Daniel DRĂGAN (Continuare în pag. a 3-a) Mesajul preşedintelui Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, adresat Adunării reprezentanţilor opiniei publice pentru securitate şi cooperare europeană de la Bruxelles , îmi este deosebit de plăcut, ca, în numele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu personal, să vă adresez un salut cordial dumneavoastră, participanţilor la Adunarea repre­zentanţilor opiniei publice pentru securitate şi co­operare europeană. Adunarea dumneavoastră se desfăşoară în con­diţiile cînd în întreaga lume se afirmă tot mai pu­ternic voinţa popoarelor de a munci, şi crea în­­tr-un climat de linişte şi pace, cînd ideea transfor­mării Europei într-un continent al colaborării, bu­nei înţelegeri şi securităţii întruneşte adeziunea ce­lor mai largi cercuri ale opiniei publice, impunîn­­du-se ca un deziderat major, realizabil, al zilelor noastre. Popoarele din Europa — pe al cărei pă­­mînt s-au creat minunate valori ale tezaurului de civilizaţie al omenirii, dar care a şi cunoscut atî­­tea distrugeri, suferinţe şi vărsări de sînge — de­vin tot mai conştiente de necesitatea edificării în această parte a lumii a unui sistem trainic de secu­ritate, care să ofere tuturor naţiunilor europene garanţia că se vor putea dezvolta la adăpost de orice acte de agresiune, de imixtiuni în treburile lor interne, că vor putea colabora nestingherit în­tre ele, în condiţii de deplină egalitate. Statornicirea unui asemenea climat este nemij­locit legată de eforturile tuturor popoarelor euro­pene, ale întregii opinii publice de pe continent pentru aşezarea relaţiilor dintre state pe baze noi, pe respectarea riguroasă a principiilor indepen­denţei şi suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, pe renunţarea la folosirea forţei sau la ameninţarea cu forţa în raporturile interstatale. Consecventă politicii sale de pace şi colaborare cu toate popoarele lumii, România militează activ pentru promovarea acestor principii în viaţa inter­naţională, hotărîtă să-şi aducă întreaga sa con­tribuţie la cauza securităţii pe continent, la pre­gătirea şi ţinerea într-un timp cît mai scurt a con­ferinţei general-europene consacrată acestui scop. Poporul român se adresează tuturor popoarelor europene să acţioneze cu hotărîre pentru a se trece la pregătirea conferinţei general-europene, cu par­ticiparea tuturor statelor interesate, care să des­chidă calea soluţionării problemelor păcii, cola­borării şi securităţii în Europa, să asigure fiecărei naţiuni posibilitatea să se dezvolte de sine stătă­tor, potrivit propriei voinţe. Toate popoarele euro­pene să participe, în condiţii de deplină egalitate, la înfăptuirea pe continentul unde trăiesc, a unor relaţii noi, de prietenie, înţelegere şi colaborare, care să permită dezvoltarea lor liberă şi suverană pe calea progresului. In zilele noastre, opinia publică a devenit o uriaşă forţă — şi cu cît mai puternic se va auzi glasul ei, cu cît mai ferm se va manifesta hotărî­rea de pace şi conlucrare paşnică a tuturor po­poarelor de pe continent, cu atît mai grabnic îşi va găsi împlinire ţelul securităţii europene. Avem convingerea că acţionînd în comun — pe deasu­pra deosebirilor de concepţii politice, filozofice sau religioase — toţi oamenii de bună credinţă, toate curentele, organizaţiile democratice, diferi­tele mişcări sociale, toţi reprezentanţii opiniei pu­blice vor­ putea influenţa pozitiv cursul evenimen­telor pe continentul nostru, contribuind la instau­rarea păcii şi securităţii în Europa. Dorind succes deplin lucrărilor reuniunii dumnea­voastră, îmi exprim speranţa că ea se va înscrie ca o contribuţie de seamă la eforturile consacrate pregătirii şi ţinerii conferinţei general-europene, la cauza înţelegerii, colaborării şi securităţii în Eu­ropa, la asigurarea păcii în lume. In pag. a 2-a huhu# tk^numm I CETĂȚENESC Intîlnire cu cititorii Sub egida Comitetului ju­deţean de cultură şi educaţie socialistă, astăzi, la orele 18, la librăria „Şt. O. Iosif“ din Braşov, Editura Academiei organizează o întîlnire cu ci­titorii, prilejuită de apariţia cărţii „Ideile politice­­şi ilumi­nismul în Principatele Ro­mâne“, de Vlad Georgescu. Cu această ocazie autorul îşi va prezenta lucrarea, iar acade­micianul Alexandru Graur, di­rectorul general al Editurii A­­cademiei, va face o succintă prezentare a activităţii editurii şi va răspunde la întrebările cititorilor. LA BRAŞOV Colocviu de geomorfologie Ieri dimineaţă, în marele Amfiteatru al Universităţii Braşov, într-un cadru festiv, au fost deschise lucrările co­locviului „Realizări în studiul reliefului României în ultimii 25 de ani“. Tovarăşul Victor Negoescu, vicepreşedinte al Comitetu­lui executiv al Consiliului popular judeţean, a salutat participanţii, din partea orga­nelor locale de partid şi de stat, urîndu-le bun venit în oraşul nostru şi succes. Au mai luat cuvîntul tovarăşii : prof. Elena Georgescu, inspector-ge­neral al Inspectoratului şcolar judeţean Braşov, conf. univ. Eugen Chiş, prorector al Uni­versităţii Braşov, şi prof. dr. doc. Grigore Posea, prim-vice­­preşedinte al Societăţii de şti­inţe geografice din R.S.R., pre­şedintele colectivului de coor­donare a colocviului. A.i De le­m­inarie la practica pedagogică Activitatea de perfecţionare a învăţătorilor, educatoarelor şi pro­fesorilor nu este un scop în sine, ci constituie un principal instru­ment de transformare a tehnolo­giei didactice. Eficienţa perfecţio­nării personalului didactic trebuie evaluată nu după numărul cadre­lor didactice care au participat la acţiunile ce se organizează cu acest scop, sau după volumul a­­cestor acţiuni, ci în funcţie de mo­dificările ce se înregistrează în procesul educativ, în practica şcolară. Deci eficienţa în acest caz este reprezentată de rapor­tul dintre informaţia difuzată în acţiunile de perfecţionare şi in­formaţia care s-a materializat în act de educaţie, care s-a con­vertit un comportament nou de predare. Cine crede că însuşirea cunoş­tinţelor duce automat la apli­carea lor, se înşeală. Spu­nem acest lucru, pentru că se observă de multe ori că oa­menii, cadrele didactice — în ca­zul de faţă — îşi însuşesc cu bunăvoinţă multe idei în procesul perfecţionării lor, că învaţă cu interes lucruri pe care nu le cu­noşteau şi care le sunt utile, că îşi manifestă dorinţa, chiar entu­ziasmul faţă de aceste idei noi cu care vin în contact. Dar, după un oarecare timp, de multe ori entuziasmul scade, unda şocului primit se stinge şi înnoirile dorite nu se înfăptuiesc decit cu timidi­tate sau foarte întîrziat. Trebuie să recunoaştem că, în învăţămînt se manifestă încă destul de intens inerţia şi monotonia, fie pentru că ideile emise nu sunt suficient de clare şi pregătite pentru o adaptare la concret, fie pentru că se manifestă neîncredere în teh­nica nouă de predare, că există teamă de necunoscut, fie din alte motive de ordin exterior. De aceea, în opera de perfec­ţionare este necesar să se depă­şească simpla receptare şi con­templativitate a unor informaţii care se transmit cu acest prilej şi să urmărim mai atent cu toţii (atît cei care conduc activităţile de perfecţionare, cît şi cei car® beneficiază de ele) cum s-ar pu­tea dobîndi un „beneficiu" mai mare din eforturile şi timpul con­sumat la cursuri, consfătuiri, sim­pozioane, cercuri pedagogice, ac­tivităţi metodice şcolare etc. Va trebui să reflectăm mai mult pen­tru a imprima acestor activităţi un caracter mai accentuat de aplica­bilitate, din care decurge, în pri­mul rînd, eficienţa spre care tin­dem. De altfel acest lucru îl ex­primă de multe ori şi cadrele di­dactice care frecventează aceste manifestări de ridicare a nive­lului lor profesional. Dacă astăzi se vorbeşte des­pre invăţămmntul bazat pe pro- Prof. Alexandru GĂVENEA m m­mm IU (Continuare în pag.­­ 3*a) __Sîntem în plin sezon al legumelor şi zarza­vaturilor proaspete. To­tuşi, piaţa Braşovului e mai puţin aprovizionată decit în alţi ani, în ace­eaşi perioadă. Condu­cerile şi aparatul tehnic respectiv justifică flu­xul nesatisfăcător de pe reţeaua I.P.U.L.F. şi a Agrocoop, din ultimele săptămîni, drept ceva de la sine înţeles, ar­­gumentînd cu „starea vremii", cu faptul că „recoltarea a început mai tîrziu" şi altele. Am întîlnit, pe parcursul an­chetei noastre, şi unele păreri de felul acesta: „Piaţa Braşovului a fost totdeauna slab aprovi­zionată cu legume; n-ai ce face !". Asemenea puncte de vedere, con­trazise de realitate, nu pot fi împărtăşite. S-a dovedit de cele mai multe ori că piaţa Bra­şovului, cu toate „con­diţiile sale specifice", poate fi bine aprovizio­nată cu legume, zarza­vaturi, fructe, atunci cînd organizaţiile co­merciale de specialitate se preocupă să aducă mărfuri de calitate, în cantităţi corespunzătoa­re. „în iunie vor începe să intre cantităţi masi­ve" — ne-a informat directorul Agrocoop, tov. Dumitru Popovici. Şi la serviciul comercial al I.P.U.L.F. am primit asi­gurări că pentru luna în curs au fost contrac­­tate cantităţi sporite de marfă. Dar nimeni nu spune că I.P.U.L.F. n-a aprovizionarea cu le­gume,, fructe, zarzava­turi­­— este de pârere tov. Gheorghe Ioniţa, şeful administraţiei pie­ţelor din Braşov — se datoresc în cea mai mare măsură faptului că oamenii din aparatul I.P.V.L.F. şi al Agrocoop nu sunt suficient puşi la treabă, nu sunt traşi la răspundere. Ca urmare, am asistat la situaţii pa­radoxale, I.P.V.L.F. „completîndu-şi necesa­rul“ prin cumpărături de salată, varză, gulii şi alte produse din noua recoltă, de la diverşi producători veniţi cu marfă pe­ piaţa oraşu­lui. Se înţelege că în felul acesta nu poate dispune de marfă mul­­tă şi ieftină. La fel şi Agrocoop. Această întreprindere are deocamdată o pon­dere mică pe piaţa noastră. Nu poate însă cîştiga o pondere mai mare, atîta timp cit, in loc să se ocupe să a­­ducă marfă mai multă. Sandu PLUGARU­ (Continuare în pag. a 2-a) 3 ANCHETA NOASTRĂ Achiziţiile se fac la poarta pieţei a realizat cantităţile con­tractate şi în luna mai. Totuşi, aceste cantităţi n-au acoperit decît în proporţie de 75—80 la sută necesarul. Ritmul nesatisfăcător al apro­vizionărilor, într-o pe­rioadă de plin sezon, cei în cauză încearcă să-l substituie cu justi­ficări. De aceea am considerat că e util să cunoaştem şi opiniile altor factori interesaţi de funcţionarea optimă a pieţelor, cerîndu-le să-şi spună părerea a­­supra cauzelor înceti­nelii şi în legătură cu măsurile necesare, pen­tru a imprima organiza­ţiilor comerciale vizate tensiunea de care au nevoie. „Perioadele slabe în în perioada recentă, escaladarea de către Statele Unite a războiului din Indochina, peri­­colul pe care îl prezintă pentru pacea lumii noi­(Continuare în peg. a 4-a)

Next