Drum Nou, august 1972 (Anul 29, nr. 8572-8597)

1972-08-01 / nr. 8572

V Proletari din toate Urile, uniţi-vâ! St nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8572 Marţi, 1 august 1972 4 pagini 30 bani ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­ în întîmpinarea zilei de 23 August şi a celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii DECEMBRIE Succese de seamă în marea trnere socialistă ECONOMII DE MATERII PRIME ŞI MATERIALE Chemarea lansată cu puţin timp in urmă, de Conferinţa or­ganizaţiei de partid a Capitalei privind realizarea cincinalului înainte de termen, la un înalt ni­vel de eficienţă, a declanşat şi în rîndul colectivelor de muncă din întreprinderile judeţului nos­tru o deosebită efervescenţă. S-au născut numeroase iniţiative pentru realizarea unor cantităţi sporite de produse din acelaşi volum de materie primă. Din ultimele date rezultă că uzina „Rulmentul" a eco­nomisit, pînă în prezent, 24,5 tone metal, Fabrica de ra­diatoare şi cabluri - 59,8 tone şi „Hidromecanica" - 10,5 tone. Totodată pe industria judeţului s-au redus consumurile specifice cu 77.000 tone combustibil con­venţional şi 23.943 kW/h energie electrică. Aceste acţiuni gospo­dăreşti au făcut posibilă reali­zarea unei economii de 31,6 mi­lioane Iei la preţul de cost şi ob­ţinerea din materiile prime şi materialele economisite a unor importante sporuri de producţie. PRODUSE PESTE FLAN Cu puţin timp în urmă, anun­ţam în coloanele ziarului realiza­rea planului pe 7 luni şi posibili­tatea obţinerii pînă la finele lunii iunie a unor însemnate cantităţi de produse peste plan. Succesele din ultimele zile au permis re­vizuirea posibilităţilor de depă­şire a prevederilor , ca urmare au fost livrate economiei naţio­nale peste plan : 500 de auto­camioane, 100 tractoare, 82.000 bucăţi rulmenţi, 800 tone îngră­şăminte cu sută la sută azot şi altele. La obţinerea acestor re­zultate o mare contribuţie au avut-o mobilizarea tuturor resur­selor existente şi folosirea de­plină a capacităţilor de produc­ţie, fapt care atestă preocupa­rea colectivelor de muncă de a traduce Cu multă operativitate în fapt hotărîrile adoptate de Con­ferinţa Naţională a partidului. 135,6 MILIOANE LE­ BENEFICII SUPLIMENTARE Măsurile luate în întreprinde­rile judeţului Braşov, pentru mai buna valorificare a materiilor prime şi materialelor, şi realiza­rea de produse cu performanţe tehnico-economice superioare, îşi vădesc din plin eficienţa. Semni­ficativ este faptul că a crescut considerabil rentabilitatea pro­duselor, obţinîndu-se pînă la a­­ceastă dată beneficii peste plan în valoare de 135,6 milioane lei. GOSPODARIA ŞANTIERELOR RAPORTEAZĂ Conferinţa Naţională a parti­dului a creat şi în rîndul con­structorilor din judeţul nostru un climat de muncă entuziastă. Fap­tul că ei au realizat planul pro­ducţiei de construcţii pe 7 luni înainte de termen atestă efi­cienţa muncii lor. Racordaţi la efortul comun al oamenilor mun­cii din economia judeţului, de reducere a cheltuielilor mate­riale, a consulturilor specifice de materii prime şi materiale, har­nicii constructori au economisit, pînă în prezent, 414 t. metal, 271 m.c. de material lemnos, 921 tone ciment şi 200.000 cărămizi. De altfel, prin reducerea cheltuieli­lor de producţie ei au obţinut 11,2 milioane lei economii şi be­neficii peste plan care se ci­frează la 10 milioane lei. LUCRĂRI DE MARE COMPLEXITATE PRIN AUTOUTILARE Printre întreprinderile braşo­vene in care activitatea de auto­­utilare a luat o deosebită dez­voltare se numără şi uzina „Rul­mentul". Aici, pînă în prezent, au fost realizate dispozitive, uti­laje şi instalaţii in valoare de 3,5 milioane lei. Intre acestea se re­marcă dispozitivul de indexare dublă pe strunguri semiautomate, proiectat de tehnicianul Ioan Stratulat şi inginerii Schunn Ingo şi Herbert Dietmar, precum şi maşina de superfinisat calea de rulare a rulmenţilor, concepută de un colectiv de la serviciul de proiectări-mecanizări. Realizate de colectivul­­secţiei de autouti­­laji, aceste utilaje determină o substanţială creştere a producti­vităţii muncii la operaţiile res­pective. C.A.P. VOILA A TERMINAT RECOLTATUL GRIULUI la începutul actualei campa­nii de seceriş anunţam faptul că C.A.P. Beclean a fost prima u­­nitate agricolă din judeţ care a încheiat recoltatul orzului de toamnă. Iată însă că o altă coo­perativă agricolă din această parte a judeţului — C.A.P. Voi­­la — a raportat terminarea re­coltării griului pe întreaga su­prafaţă de 490 ha.. Situîndu-se astfel prima pe judeţ la lucra­rea respectivă. In prezent, o­ţele din această cooperativă si­­t concentrate la terminarea recol­tării orzoaicei şi ovăzului, ac­ţiune care, de asemenea, se va încheia în cîteva zile. Printre unităţile agricole coo­peratiste avansate cu recoltatul griului se află, la ora actuală, şi cea din Cristian. Angajamentul constructorilor de autocamioane este de a devansa pro­gramul de integrare a fabricaţiei noilor tipuri de autocamioane. In aceste zile, colectivul secţiei „şasiu II“ depune eforturi pentru montarea înainte de termen şi la un înalt nivel calitativ a noilor utilaje. O contribuţie de seamă aduc la înfăptuirea acestei acţiuni ing. Dumitru Trante, maistrul Ilie Ene şi reglorul Ilie Constantin. Foto: V. CHIRIŢĂ Participanții la masa rotundă, organizată în secția a ll-a a F.A.T. Codlea, s-au angajat: „PINA ÎN TRIMESTRUL IV A.C., STOCURILE SUPRANORMATIVE VOR FI LICHIDATE“! In pagina a l-a NEDEIA MUNŢILOR întinsă pe coamele munţilor, urmînd firul apelor, adăpostin­­du-se in văile înguste, comuna Fundata (satele Fundata, Fun­­dăţica şi Şirnea) ocupă aproape 38 de km. pătraţi într-un peisaj de-o frumuseţe greu de prins în cuvinte. Intr-una din poienele alăturate Fundatei, cea de pe muntele Giuvara, s-a desfăşurat cea de-a patra ediţie a serbării populare „Nedeia Munţilor“. Or­ganizată de Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice ,de masă Braşov, ea a inclus în programul acestei e­­diţii un punct nou. Sîmbătă, 29 iulie a.c., Nedeia a început la Casa, de cultură din Fundata, printr-un colocviu folcloric cu tema „Nedeia Munţilor — tra­diţie şi contemporaneitate“. In prezenţa reprezentanţilor organelor judeţene şi locale de partid şi de stat, a activiştilor de partid, a invitaţilor sosiţi din partea Institutului de etnogra­fie şi folclor, Centrului de în­drumare a creaţiei populare Bucureşti, folclorişti şi etno­grafi din judeţele Argeş, Bra­şov, Covasna, Dîmboviţa şi Si­biu, a numeroşi săteni, primarul comunei Fundata, Ion Rîpeanu, a deschis serbarea printr-o scurtă prezentare a comunei. Apoi, prof. Ioan Ciurea a sus­ţinut comunicarea „Nedeia Munţilor în perspectivă istori­că“, iar dr. Emil Micu a cucerit auditoriul prin prezentarea sa despre „Rolul social al nedei­lor în ritualul nunţilor“. In conti­nuare, formaţiile Casei de cultu­ră din Fundata au prezentat un scurt program în care culoarea locală, sentimentul de bucurie şi sărbătoare s-au împletit cu izul legendei întrupată în cîntec şi dans. Programul primei zile a fost încheiat cu o gală de fil­me documentare despre Nedeie. Duminică dis-de-dimineaţă po­iana de pe Muntele Giuvala şi-a îmbrăcat haina de sărbă­toare. Parcă, şi ploaia, nelipsită în ultima săptămînă, a aflat şi a lăsat soarele să lumineze ne­stingherit. La serbare au participat tovarăşul Constantin Drăgan, prim-secretar al Comitetu­lui judeţean Braşov , al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, reprezentanţi ai orga­nelor judeţene şi locale de par­tid şi de stat, activişti de par- Adelincs PÎSLARU (Continuare în pag. a 2-a) INTILHA PRIETENEASCA AC01UCATOH UiR PARTIDE COMUNISTE SI MUNCITORESTI La 31 iulie 1972, in Crimeea a avut loc o intîlnire a conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste aflaţi într-o scurtă vacanţă in Uniunea Sovieti­că. La întilnire au participat: T. Jiv­­kov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Stat al R. P. Bulgaria, G. Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Honecker, prim-se­­cretar al C.C. al P.S.U.G., J. Te­­denbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Mongole, E. Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., N. Ceaușescu, secretar general al P.C.R., președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, J. Kadar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Biroului Po­litic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. In timpul întîlnirii a avut loc un fructuos schimb de opinii privind desfăşurarea construcţiei socialiste şi comuniste şi dezvoltarea continuă a colaborării multilaterale a state­lor socialiste. Au fost discutate, de asemenea, probleme internaţionale actuale. întîlnirea conducătorilor partide­lor comuniste şi muncitoreşti s-a caracterizat printr-o deplină înţele­gere reciprocă şi unitate de vederi in toate problemele discutate şi s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. La întilnire au participat : K. F. Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, K. V. Rusakov, mem­bri ai C.C. al P.C.U.S., A. I. Biatov, activist cu funcţie de răspundere din C.C. al P.C.U.S., R. Frelek, mem­bru a! Secretariatului C.C. al P.M.U.P., M. Balev, membru al C.C. al P.C .Bulgar, C. Mitea, membru a! C.C. al P.C.R., W. Eberlein, membru al Comisiei Centrale de revizie a P.S.U.G. C.C. al P.C.U.S. a oferit o masă in onoarea participanților la întîl­ In pag. a 4-a O importantă Hotărîre de Miniștri, privind salariilor Consiliului majorarea Tîr­gu-Mure. în toate unităţile agricole MUNCA INTENSĂ, BINE ORGANI­ZATĂ PENTRU URGENTAREA SECERIŞULUI! Sinpetru: ÎNTR-O SINGURĂ ZI S-AU RECOLTAT 12 VA­GOANE ORZOAICA. Codlea: ROADELE ÎNTRECERII PENTRU TITLUL DE CEL MAI BUN TRACTORIST In săptămîna care s-a încheiat, ritmul de recoltare a cerealelor pă­­ioase s-a intensificat în întregul­­ judeţ. O mai susţinută praocu­pare pentru buna organizare a muncii şi folosirea cu randament sporit a combinelor a existat şi în coopera­tivele agricole din Ţara Birsei. Vi­neri, de exemplu, la cooperativa a­­gricolă din Sînpetru s-au recoltat cu­­combinele circa 12 vagoane de orzoaică, asemănătoare fiind şi re­zultatele de sîmbătă. Duminică, în lanurile coapte şi pli­ne de rod, au­ lucrat 9 combine, din care trei autopropulsate, de mare­am­or peratorior şi mecanizatorilor a şefei de fermă, ing. Elvira Mitrofan, şi a inginerului şef al unităţii, Ale­xandru Bănulescu, i-a stimulat să muncească mai bine şi cu mai mult spor, reuşind să încheie recoltatul orzoaicei pe toate cele 100 ha. cul­tivate şi, de asemenea, să strîngă rodul primelor 31 ha. de grîu. Printre semnatarii acestui succes s-au aflat şi tractoriştii Nicolae Ţirea, Andrei Promer, Wily Pro­mer, Alexandru Gugher şi Ion Mî­­rîeş. Ei şi ceilalţi mecanizatori care au participat la executarea acestor lucrări, începînd de la pregăti­rea terenului, semănat şi pînă la recoltat, au de ce să fie mulţumiţi ! calculele arată că producţia medie planificată la ha. — 2.800 kg. — a fost depăşită cu circa 100 kg., re­editîndu-se astfel succesul de la cultura orzului de toamnă, mate­rializat în obţinerea a 3.400 kg. boa­be la hectar. O producţie şi mai bună promite cultura de grîu, în care ieri s-a continuat munca cu toate for­ţele. De subliniat este, însă, do­rinţa mecanizatorilor de a realiza şi chiar depăşi norma zilnică pe fiecare combină, în care scop con­ducerea cooperativei a creat condi­ţiile necesare. Acest fapt ne de­termină să anticipăm că recolta de pe cele 231 ha, aflate în cultură va fi strînsă integral în următoarele cîteva zile. Atenţie se acordă la C.A.P. Sîn­petru şi însăminţării culturilor du­ble. Din cele 76 ha. arate, 60 ha. au fi fost însămânţate, din care 34 cu porumb pentru masa ei.rârlo­nia pe care o depun tractoriştii N. Moldoveanu, Gh. Coca, Gh. Schul­ler şi alţi mecanizatori la balotatul­ paielor şi eliberarea terenului, pre­gătirea patului germinativ şi semă­nat garantează în continuare o vi­teză zilnică sporită. Din plin s-a lucrat la recol­tatul cerealelor păioase şi la coo­perativa agricolă din Codlea. Cel mai mare număr de combine a fost concentrat în ultimele zile C. ILIESCU (Continuare în pag. a 3-a) Un mann­ de vili Mai mulţi pietoni fă­ceau semne insistente în urma taxiului I-BV-7075 încercînd să atragă aten­ţia şoferului. Oprind ma­şina, şoferul GHEORGHE BARBU a observat agă­ţat de portiera automo­bilului, spre înafară, un portofel. Cuprindea su­ma de 3.980 lei şi nici un act. A­ încercat să-şi re­memoreze figura clienţi­lor din ultimele ore de serviciu, a întreprins şi alte investigaţii iar după două ceasuri bătea la u­­şa păgubaşului, înmînîn­­du-i portofelul intact. Am aflat apoi că nu este sin­gurul caz în care acest salariat al I.T.Bv. pro­bează onestitate profesio­nală şi conştiinţă cetăţe­nească. El a mai restituit — după căutări personale — un magnetofon şi alte pu­­cte de preţ uitate în taxiul pe care îl condu­ce. „O TRĂSĂTURA DE BAZĂ A PROFILULUI MORAL AL MEMBRILOR DE PARTID, A TINE­RILOR COMUNIŞTI TREBUIE SA FIE ÎNALTA CONŞTIINŢĂ PROFESIONALĂ, RESPONSABI­LITATEA PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A SARCINILOR ÎNCREDINŢATE, INTOLERAN­ŢA FAŢĂ DE CHIUL, SUPERFICIALITATE SAU INDISCIPLINA ÎN MUNCĂ". (DIN DOCUMENTELE CONFERINŢEI NAŢIONALE A P.C.R. - 1972). Statutul P.C.R. defi­neşte însuşirile profesio­nale, morale şi civice pe care trebuie să le întru­nească un membru de partid, îndatoririle ce-i revin în colectivitate, în această calitate. Nu ne propunem, în cele ce ur­mează, să deschidem o discuţie asupra acestora — ele fiind îndeobşte cu­noscute — şi pentru moti­vul că au fost abordate, evidenţiate, subliniate cu deosebită claritate de însuşi secretarul gene­ral al partidului nostru în diferite prilejuri, o dată cu ideea că presti­giul, forţa şi tăria parti­dului sînt hotărîte în pri­mul rînd de prestigiul, forţa şi tăria fiecărei or­ganizaţii in parte, de modul în care fiecare comunist, la locul său de muncă, militează pen­tru traducerea în fapt a politicii partidului, de exemplul care-l oferă ce­lor din jur prin gindi­­rea şi faptele sale. Şi cum faptele nu sînt alt­ceva decit rezultante în planul realităţii diurne a unor anumite concep­ţii şi convingeri politice şi civico-morale, ele con­stituie etalonul unic de apreciere, a individului. Cu atît mai mult pentru un membru al partidu­lui, faptele rămîn sin­gurele care dau măsura exactă a personalităţii sale. De altfel, în Rapor­tul prezentat Conferin­ţei Naţionale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a evi­denţiat că : „Pînă la urmă, activistul de par­tid, comunistul trebuie judecaţi nu după vorbe, ci după rezultatele mun­cii lor“. Pornind de la această idee, am organizat un colocviu la întreprinde­rea braşoveană de unelte şi scule; am discutat despre oameni şi fapte, pe care le prezentăm în cele ce urmează. Cît poate valora timpul ? Se pare că sînteţi un om care judecaţi timpul petrecut în între­prindere prin valorile utilitare ce le produceţi. Aici, in atelierul­­de auto­­utilări unde lucraţi, timpul vi-l măsuraţi în realizarea cu un ceas, cu o zi, cu o lună înainte de termen a­ maşinilor, în îmbunătăţirea para­metrilor lor funcţionali, în îndrumarea spre tai­nele profesiunii şi ale vieţii a tinerilor ce-i a­­veţi în grijă, şi calita­tea dv. de membru în biroul organizaţiei de bază şi în comitetul oa­menilor muncii, desigur, timpul care-l dedicaţi sarcinilor şi problemelor pe care le incumbă a­­ceste răspunderi are şi el—o măsură­­ de­ apre­ciere concretă... — Vedeţi, dacă ne-am­ putea împărţi atît de bine timpul petrecut în fabrică încît să nu pier­dem absolut nici un mi­nut, probabil că tot n-ar fi deajuns — ne spune comunistul Ion Mircea, şef de echipă la atelie­rul de autoutilări. Tot ce iese pe uşa a­­cestui atelier poartă am­prenta contribuţiei sale, o contribuţie, care nu în­seamnă însă o simplă participare fizică, meca­nică la executarea maşi­nilor, ci, mai mult, o participare de concepţie. Nu rare au fost cazu­rile cînd din discuţiile iniţiate de el cu proiec­tanţii­­utilajelor s-au des­prins soluţii eficiente, nu rare sunt cazurile cîrnd înainte de elaborarea u­­nei soluţii tehnice este cerută părerea comu­nistului Ion Mircea. Tinerii din subordine îi urmează exemplul: L. MUNTEANU­­.Continuare în pag. a 2-a. dacă ai fi finat de organizaţia de bază, prin ce-li onorezi calitatea de comunist Ce ai răspunde? i­i­i­i ! I­i­i » 18S2 muri!C­pa Ministrul agriculturii şi silviculturii din R.P. Chineză în vizită la Braşov Ministrul agriculturii şi silvicul­turii din R.P. Chineză, Sa Făng, şi persoanele care îl însoţesc în vizi­ta pe care o întreprinde în ţara noastră au fost luni oaspeţii muni­cipiului Braşov. In cursul dimineţii, Sa Făng a a­­v­ut o convorbire cu tovarăşul Con­stantin Drăgan, membru al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului jude­ţean de partid, preşedintele Consi­liului popular judeţean Braşov. Au participat Gheorghe Moldo­van, adjunct al ministrului agri­culturii, industriei alimentare şi a­­pelor, membri ai Biroului Comite­tului judeţean de partid, precum şi membrii delegaţiei chineze. A luat parte Van Ten-iann, consilier al ambasadei R.P. Chineze la Bucu­­reşti.____ _____ Oaspeţii au vizitat apoi între­prinderea agricolă de stat Prejmer, cooperativa agricolă de producţie Hărman, noile cartiere ale Braşo­vului şi staţiunea turistică Poiana Braşov. (Agerpres) V­izita delegaţiei P. C. din Columbia Continuîndu-şi călătoria în ţara noastră, delegaţia Partidului Co­munist din Columbia a vizitat uzi­nele „Electromotor“, întreprinde­rea „Guban“, Institutul politehnic şi Cooperativa agricolă de produc­ţie Tomnatec din judeţul Timiş, se­rele din Arad, uzinele „Tractorul“ din Braşov şi instituţii social-cultu­­rale din judeţele respective. Oaspeţii au avut, de asemenea, o întilnire la Comitetul judeţean Ti­miş al Partidului Comunist Român.

Next