Drum Nou, august 1972 (Anul 29, nr. 8572-8597)
1972-08-01 / nr. 8572
V Proletari din toate Urile, uniţi-vâ! St nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8572 Marţi, 1 august 1972 4 pagini 30 bani ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ în întîmpinarea zilei de 23 August şi a celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii DECEMBRIE Succese de seamă în marea trnere socialistă ECONOMII DE MATERII PRIME ŞI MATERIALE Chemarea lansată cu puţin timp in urmă, de Conferinţa organizaţiei de partid a Capitalei privind realizarea cincinalului înainte de termen, la un înalt nivel de eficienţă, a declanşat şi în rîndul colectivelor de muncă din întreprinderile judeţului nostru o deosebită efervescenţă. S-au născut numeroase iniţiative pentru realizarea unor cantităţi sporite de produse din acelaşi volum de materie primă. Din ultimele date rezultă că uzina „Rulmentul" a economisit, pînă în prezent, 24,5 tone metal, Fabrica de radiatoare şi cabluri - 59,8 tone şi „Hidromecanica" - 10,5 tone. Totodată pe industria judeţului s-au redus consumurile specifice cu 77.000 tone combustibil convenţional şi 23.943 kW/h energie electrică. Aceste acţiuni gospodăreşti au făcut posibilă realizarea unei economii de 31,6 milioane Iei la preţul de cost şi obţinerea din materiile prime şi materialele economisite a unor importante sporuri de producţie. PRODUSE PESTE FLAN Cu puţin timp în urmă, anunţam în coloanele ziarului realizarea planului pe 7 luni şi posibilitatea obţinerii pînă la finele lunii iunie a unor însemnate cantităţi de produse peste plan. Succesele din ultimele zile au permis revizuirea posibilităţilor de depăşire a prevederilor , ca urmare au fost livrate economiei naţionale peste plan : 500 de autocamioane, 100 tractoare, 82.000 bucăţi rulmenţi, 800 tone îngrăşăminte cu sută la sută azot şi altele. La obţinerea acestor rezultate o mare contribuţie au avut-o mobilizarea tuturor resurselor existente şi folosirea deplină a capacităţilor de producţie, fapt care atestă preocuparea colectivelor de muncă de a traduce Cu multă operativitate în fapt hotărîrile adoptate de Conferinţa Naţională a partidului. 135,6 MILIOANE LE BENEFICII SUPLIMENTARE Măsurile luate în întreprinderile judeţului Braşov, pentru mai buna valorificare a materiilor prime şi materialelor, şi realizarea de produse cu performanţe tehnico-economice superioare, îşi vădesc din plin eficienţa. Semnificativ este faptul că a crescut considerabil rentabilitatea produselor, obţinîndu-se pînă la această dată beneficii peste plan în valoare de 135,6 milioane lei. GOSPODARIA ŞANTIERELOR RAPORTEAZĂ Conferinţa Naţională a partidului a creat şi în rîndul constructorilor din judeţul nostru un climat de muncă entuziastă. Faptul că ei au realizat planul producţiei de construcţii pe 7 luni înainte de termen atestă eficienţa muncii lor. Racordaţi la efortul comun al oamenilor muncii din economia judeţului, de reducere a cheltuielilor materiale, a consulturilor specifice de materii prime şi materiale, harnicii constructori au economisit, pînă în prezent, 414 t. metal, 271 m.c. de material lemnos, 921 tone ciment şi 200.000 cărămizi. De altfel, prin reducerea cheltuielilor de producţie ei au obţinut 11,2 milioane lei economii şi beneficii peste plan care se cifrează la 10 milioane lei. LUCRĂRI DE MARE COMPLEXITATE PRIN AUTOUTILARE Printre întreprinderile braşovene in care activitatea de autoutilare a luat o deosebită dezvoltare se numără şi uzina „Rulmentul". Aici, pînă în prezent, au fost realizate dispozitive, utilaje şi instalaţii in valoare de 3,5 milioane lei. Intre acestea se remarcă dispozitivul de indexare dublă pe strunguri semiautomate, proiectat de tehnicianul Ioan Stratulat şi inginerii Schunn Ingo şi Herbert Dietmar, precum şi maşina de superfinisat calea de rulare a rulmenţilor, concepută de un colectiv de la serviciul de proiectări-mecanizări. Realizate de colectivulsecţiei de autoutilaji, aceste utilaje determină o substanţială creştere a productivităţii muncii la operaţiile respective. C.A.P. VOILA A TERMINAT RECOLTATUL GRIULUI la începutul actualei campanii de seceriş anunţam faptul că C.A.P. Beclean a fost prima unitate agricolă din judeţ care a încheiat recoltatul orzului de toamnă. Iată însă că o altă cooperativă agricolă din această parte a judeţului — C.A.P. Voila — a raportat terminarea recoltării griului pe întreaga suprafaţă de 490 ha.. Situîndu-se astfel prima pe judeţ la lucrarea respectivă. In prezent, oţele din această cooperativă sit concentrate la terminarea recoltării orzoaicei şi ovăzului, acţiune care, de asemenea, se va încheia în cîteva zile. Printre unităţile agricole cooperatiste avansate cu recoltatul griului se află, la ora actuală, şi cea din Cristian. Angajamentul constructorilor de autocamioane este de a devansa programul de integrare a fabricaţiei noilor tipuri de autocamioane. In aceste zile, colectivul secţiei „şasiu II“ depune eforturi pentru montarea înainte de termen şi la un înalt nivel calitativ a noilor utilaje. O contribuţie de seamă aduc la înfăptuirea acestei acţiuni ing. Dumitru Trante, maistrul Ilie Ene şi reglorul Ilie Constantin. Foto: V. CHIRIŢĂ Participanții la masa rotundă, organizată în secția a ll-a a F.A.T. Codlea, s-au angajat: „PINA ÎN TRIMESTRUL IV A.C., STOCURILE SUPRANORMATIVE VOR FI LICHIDATE“! In pagina a l-a NEDEIA MUNŢILOR întinsă pe coamele munţilor, urmînd firul apelor, adăpostindu-se in văile înguste, comuna Fundata (satele Fundata, Fundăţica şi Şirnea) ocupă aproape 38 de km. pătraţi într-un peisaj de-o frumuseţe greu de prins în cuvinte. Intr-una din poienele alăturate Fundatei, cea de pe muntele Giuvara, s-a desfăşurat cea de-a patra ediţie a serbării populare „Nedeia Munţilor“. Organizată de Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice ,de masă Braşov, ea a inclus în programul acestei ediţii un punct nou. Sîmbătă, 29 iulie a.c., Nedeia a început la Casa, de cultură din Fundata, printr-un colocviu folcloric cu tema „Nedeia Munţilor — tradiţie şi contemporaneitate“. In prezenţa reprezentanţilor organelor judeţene şi locale de partid şi de stat, a activiştilor de partid, a invitaţilor sosiţi din partea Institutului de etnografie şi folclor, Centrului de îndrumare a creaţiei populare Bucureşti, folclorişti şi etnografi din judeţele Argeş, Braşov, Covasna, Dîmboviţa şi Sibiu, a numeroşi săteni, primarul comunei Fundata, Ion Rîpeanu, a deschis serbarea printr-o scurtă prezentare a comunei. Apoi, prof. Ioan Ciurea a susţinut comunicarea „Nedeia Munţilor în perspectivă istorică“, iar dr. Emil Micu a cucerit auditoriul prin prezentarea sa despre „Rolul social al nedeilor în ritualul nunţilor“. In continuare, formaţiile Casei de cultură din Fundata au prezentat un scurt program în care culoarea locală, sentimentul de bucurie şi sărbătoare s-au împletit cu izul legendei întrupată în cîntec şi dans. Programul primei zile a fost încheiat cu o gală de filme documentare despre Nedeie. Duminică dis-de-dimineaţă poiana de pe Muntele Giuvala şi-a îmbrăcat haina de sărbătoare. Parcă, şi ploaia, nelipsită în ultima săptămînă, a aflat şi a lăsat soarele să lumineze nestingherit. La serbare au participat tovarăşul Constantin Drăgan, prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov , al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, reprezentanţi ai organelor judeţene şi locale de partid şi de stat, activişti de par- Adelincs PÎSLARU (Continuare în pag. a 2-a) INTILHA PRIETENEASCA AC01UCATOH UiR PARTIDE COMUNISTE SI MUNCITORESTI La 31 iulie 1972, in Crimeea a avut loc o intîlnire a conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste aflaţi într-o scurtă vacanţă in Uniunea Sovietică. La întilnire au participat: T. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Stat al R. P. Bulgaria, G. Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Tedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Mongole, E. Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., N. Ceaușescu, secretar general al P.C.R., președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, J. Kadar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. In timpul întîlnirii a avut loc un fructuos schimb de opinii privind desfăşurarea construcţiei socialiste şi comuniste şi dezvoltarea continuă a colaborării multilaterale a statelor socialiste. Au fost discutate, de asemenea, probleme internaţionale actuale. întîlnirea conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti s-a caracterizat printr-o deplină înţelegere reciprocă şi unitate de vederi in toate problemele discutate şi s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. La întilnire au participat : K. F. Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, K. V. Rusakov, membri ai C.C. al P.C.U.S., A. I. Biatov, activist cu funcţie de răspundere din C.C. al P.C.U.S., R. Frelek, membru a! Secretariatului C.C. al P.M.U.P., M. Balev, membru al C.C. al P.C .Bulgar, C. Mitea, membru a! C.C. al P.C.R., W. Eberlein, membru al Comisiei Centrale de revizie a P.S.U.G. C.C. al P.C.U.S. a oferit o masă in onoarea participanților la întîl In pag. a 4-a O importantă Hotărîre de Miniștri, privind salariilor Consiliului majorarea Tîrgu-Mure. în toate unităţile agricole MUNCA INTENSĂ, BINE ORGANIZATĂ PENTRU URGENTAREA SECERIŞULUI! Sinpetru: ÎNTR-O SINGURĂ ZI S-AU RECOLTAT 12 VAGOANE ORZOAICA. Codlea: ROADELE ÎNTRECERII PENTRU TITLUL DE CEL MAI BUN TRACTORIST In săptămîna care s-a încheiat, ritmul de recoltare a cerealelor păioase s-a intensificat în întregul judeţ. O mai susţinută praocupare pentru buna organizare a muncii şi folosirea cu randament sporit a combinelor a existat şi în cooperativele agricole din Ţara Birsei. Vineri, de exemplu, la cooperativa agricolă din Sînpetru s-au recoltat cucombinele circa 12 vagoane de orzoaică, asemănătoare fiind şi rezultatele de sîmbătă. Duminică, în lanurile coapte şi pline de rod, au lucrat 9 combine, din care trei autopropulsate, de mareamor peratorior şi mecanizatorilor a şefei de fermă, ing. Elvira Mitrofan, şi a inginerului şef al unităţii, Alexandru Bănulescu, i-a stimulat să muncească mai bine şi cu mai mult spor, reuşind să încheie recoltatul orzoaicei pe toate cele 100 ha. cultivate şi, de asemenea, să strîngă rodul primelor 31 ha. de grîu. Printre semnatarii acestui succes s-au aflat şi tractoriştii Nicolae Ţirea, Andrei Promer, Wily Promer, Alexandru Gugher şi Ion Mîrîeş. Ei şi ceilalţi mecanizatori care au participat la executarea acestor lucrări, începînd de la pregătirea terenului, semănat şi pînă la recoltat, au de ce să fie mulţumiţi ! calculele arată că producţia medie planificată la ha. — 2.800 kg. — a fost depăşită cu circa 100 kg., reeditîndu-se astfel succesul de la cultura orzului de toamnă, materializat în obţinerea a 3.400 kg. boabe la hectar. O producţie şi mai bună promite cultura de grîu, în care ieri s-a continuat munca cu toate forţele. De subliniat este, însă, dorinţa mecanizatorilor de a realiza şi chiar depăşi norma zilnică pe fiecare combină, în care scop conducerea cooperativei a creat condiţiile necesare. Acest fapt ne determină să anticipăm că recolta de pe cele 231 ha, aflate în cultură va fi strînsă integral în următoarele cîteva zile. Atenţie se acordă la C.A.P. Sînpetru şi însăminţării culturilor duble. Din cele 76 ha. arate, 60 ha. au fi fost însămânţate, din care 34 cu porumb pentru masa ei.rârlonia pe care o depun tractoriştii N. Moldoveanu, Gh. Coca, Gh. Schuller şi alţi mecanizatori la balotatul paielor şi eliberarea terenului, pregătirea patului germinativ şi semănat garantează în continuare o viteză zilnică sporită. Din plin s-a lucrat la recoltatul cerealelor păioase şi la cooperativa agricolă din Codlea. Cel mai mare număr de combine a fost concentrat în ultimele zile C. ILIESCU (Continuare în pag. a 3-a) Un mann de vili Mai mulţi pietoni făceau semne insistente în urma taxiului I-BV-7075 încercînd să atragă atenţia şoferului. Oprind maşina, şoferul GHEORGHE BARBU a observat agăţat de portiera automobilului, spre înafară, un portofel. Cuprindea suma de 3.980 lei şi nici un act. A încercat să-şi rememoreze figura clienţilor din ultimele ore de serviciu, a întreprins şi alte investigaţii iar după două ceasuri bătea la uşa păgubaşului, înmînîndu-i portofelul intact. Am aflat apoi că nu este singurul caz în care acest salariat al I.T.Bv. probează onestitate profesională şi conştiinţă cetăţenească. El a mai restituit — după căutări personale — un magnetofon şi alte pucte de preţ uitate în taxiul pe care îl conduce. „O TRĂSĂTURA DE BAZĂ A PROFILULUI MORAL AL MEMBRILOR DE PARTID, A TINERILOR COMUNIŞTI TREBUIE SA FIE ÎNALTA CONŞTIINŢĂ PROFESIONALĂ, RESPONSABILITATEA PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A SARCINILOR ÎNCREDINŢATE, INTOLERANŢA FAŢĂ DE CHIUL, SUPERFICIALITATE SAU INDISCIPLINA ÎN MUNCĂ". (DIN DOCUMENTELE CONFERINŢEI NAŢIONALE A P.C.R. - 1972). Statutul P.C.R. defineşte însuşirile profesionale, morale şi civice pe care trebuie să le întrunească un membru de partid, îndatoririle ce-i revin în colectivitate, în această calitate. Nu ne propunem, în cele ce urmează, să deschidem o discuţie asupra acestora — ele fiind îndeobşte cunoscute — şi pentru motivul că au fost abordate, evidenţiate, subliniate cu deosebită claritate de însuşi secretarul general al partidului nostru în diferite prilejuri, o dată cu ideea că prestigiul, forţa şi tăria partidului sînt hotărîte în primul rînd de prestigiul, forţa şi tăria fiecărei organizaţii in parte, de modul în care fiecare comunist, la locul său de muncă, militează pentru traducerea în fapt a politicii partidului, de exemplul care-l oferă celor din jur prin gindirea şi faptele sale. Şi cum faptele nu sînt altceva decit rezultante în planul realităţii diurne a unor anumite concepţii şi convingeri politice şi civico-morale, ele constituie etalonul unic de apreciere, a individului. Cu atît mai mult pentru un membru al partidului, faptele rămîn singurele care dau măsura exactă a personalităţii sale. De altfel, în Raportul prezentat Conferinţei Naţionale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a evidenţiat că : „Pînă la urmă, activistul de partid, comunistul trebuie judecaţi nu după vorbe, ci după rezultatele muncii lor“. Pornind de la această idee, am organizat un colocviu la întreprinderea braşoveană de unelte şi scule; am discutat despre oameni şi fapte, pe care le prezentăm în cele ce urmează. Cît poate valora timpul ? Se pare că sînteţi un om care judecaţi timpul petrecut în întreprindere prin valorile utilitare ce le produceţi. Aici, in atelierulde autoutilări unde lucraţi, timpul vi-l măsuraţi în realizarea cu un ceas, cu o zi, cu o lună înainte de termen a maşinilor, în îmbunătăţirea parametrilor lor funcţionali, în îndrumarea spre tainele profesiunii şi ale vieţii a tinerilor ce-i aveţi în grijă, şi calitatea dv. de membru în biroul organizaţiei de bază şi în comitetul oamenilor muncii, desigur, timpul care-l dedicaţi sarcinilor şi problemelor pe care le incumbă aceste răspunderi are şi el—o măsură de apreciere concretă... — Vedeţi, dacă ne-am putea împărţi atît de bine timpul petrecut în fabrică încît să nu pierdem absolut nici un minut, probabil că tot n-ar fi deajuns — ne spune comunistul Ion Mircea, şef de echipă la atelierul de autoutilări. Tot ce iese pe uşa acestui atelier poartă amprenta contribuţiei sale, o contribuţie, care nu înseamnă însă o simplă participare fizică, mecanică la executarea maşinilor, ci, mai mult, o participare de concepţie. Nu rare au fost cazurile cînd din discuţiile iniţiate de el cu proiectanţiiutilajelor s-au desprins soluţii eficiente, nu rare sunt cazurile cîrnd înainte de elaborarea unei soluţii tehnice este cerută părerea comunistului Ion Mircea. Tinerii din subordine îi urmează exemplul: L. MUNTEANU.Continuare în pag. a 2-a. dacă ai fi finat de organizaţia de bază, prin ce-li onorezi calitatea de comunist Ce ai răspunde? iiii ! Iii » 18S2 muri!Cpa Ministrul agriculturii şi silviculturii din R.P. Chineză în vizită la Braşov Ministrul agriculturii şi silviculturii din R.P. Chineză, Sa Făng, şi persoanele care îl însoţesc în vizita pe care o întreprinde în ţara noastră au fost luni oaspeţii municipiului Braşov. In cursul dimineţii, Sa Făng a avut o convorbire cu tovarăşul Constantin Drăgan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean Braşov. Au participat Gheorghe Moldovan, adjunct al ministrului agriculturii, industriei alimentare şi apelor, membri ai Biroului Comitetului judeţean de partid, precum şi membrii delegaţiei chineze. A luat parte Van Ten-iann, consilier al ambasadei R.P. Chineze la Bucureşti.____ _____ Oaspeţii au vizitat apoi întreprinderea agricolă de stat Prejmer, cooperativa agricolă de producţie Hărman, noile cartiere ale Braşovului şi staţiunea turistică Poiana Braşov. (Agerpres) Vizita delegaţiei P. C. din Columbia Continuîndu-şi călătoria în ţara noastră, delegaţia Partidului Comunist din Columbia a vizitat uzinele „Electromotor“, întreprinderea „Guban“, Institutul politehnic şi Cooperativa agricolă de producţie Tomnatec din judeţul Timiş, serele din Arad, uzinele „Tractorul“ din Braşov şi instituţii social-culturale din judeţele respective. Oaspeţii au avut, de asemenea, o întilnire la Comitetul judeţean Timiş al Partidului Comunist Român.