Drum Nou, septembrie 1972 (Anul 29, nr. 8598-8623)

1972-09-01 / nr. 8598

­rum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8598 Vineri, 1 septembrie 1972 4 pagini 30 bani Proletari di« toate ţirile, uniţi­»*I­S A In intîmpinarea celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Rej^ubUcn ■MEI HIEBS OUI U numit chi sirmoi AVÎND CA OBIECTIV Beneficii suplimentare de peste 10 milioane lei In toate sectoarele de activitate ale Regionalei de căi ferate din Brașov se muncește cu avînt sporit pentru realizarea ritmică şi în depli­ne condiţii de siguranţă a circulaţiei trenurilor precum şi pentru spori­rea eficienţei economice in activitatea de transport. Pînă în prezent, planul producţiei globale a fost realizat şi depăşit, înregistrîndu-se o creştere de aproape 5 la sută faţă de realizările din perioada cores­punzătoare a anului trecut, în mod considerabil au crescut şi indicii de utilizare a mijloacelor de transport şi de remorcare, a instalaţiilor de linii şi telecomunicaţii, fapt ce s-a materializat în obţinerea unui be­neficiu suplimentar în valoare de peste 10 milioane lei, față de 3 mi­lioane cit a fost angajamentul anual. Z. LUPȘA, coresp. CINCINALUL ÎNAINTE ■ -"\> - ' . . . ■? V ; • vi ■« DE TERMEN Pe şantierul I.U.S. Braşov FINALIZAREA INVESTIŢIILOR s-a Împotmolit în capcana ZECILOR DE „MĂRUNŢ­I” întreprinderea­ de unelte şi scule din Braşov a beneficiat în ultimii ani de o însemnată dezvoltare a ca­pacităţilor de producţie. De fapt aproape toată întreprinderea a fost în acest timp un adevărat şantier, in prezent, spre exemplu, sunt in curs de finalizare o serie de obiec­tive moderne, dotate cu utilaje şi instalaţii de mare randament. Une­le dintre ele au fost prezentata chiar ieri, 31 august, în faţa comisiei de recepţie pentru a consemna momen­tul ultim in procesul de execuţie al lucrărilor de construcţii şi monta­je. Cu toate acestea, procentul rea­lizărilor din planul anual de investi­ţii la I.U.S. Braşov este cu totul inexplicabil de scăzut, in primele 7 luni, bunăoară, se realizase doar 41,3 la sută la total investiţii şi 33,1 la sută din volumul anual al lucrărilor de construcţii şi montaje.­­ Cum a evoluat in continuare ritmul lucrărilor pe şantier ?, l-am întrebat pe ing. Ştefan Pătraşcu, şe­ful biroului de investiţii din între­prindere. „ La ora actuală, adică pe pri­mele 8 luni, realizările se ridică la 43,2 la sută din plănui anual la to­tal investiţii şi la 43 la sută la lu­crările de construcţii şi montaje.­­ Care este, faţă de aceste cifre, stadiul fizic de execuţie al lucrări­lor ?­­ Ca stadiu fizic aproape toate obiectivele se află în fază finală de execuţie. Astfel, atelierul de de­bitări, casa de reglare gaze, caste­lul de apă şi hala de prelucrări me­canice se află la recepţia finală, iar atelierul de forjă şi secţia de tratamente termice secundare şi aco­periri de suprafaţă au termen de predare la 30 octombrie a. c. Din cele spuse de ing. S. Pă­traşcu, rezultă deci că aproape toa­te obiectivele de investiţii de la I.U.S. sînt în fază de finalizare. Cum se explică atunci procentul atît de mic al realizărilor de pînă acum faţă de prevederile planului anual? In primul rînd datorită volumului mare de utilaje pentru noile capa­cităţi de producţie pe care bene­ficiarul nu le-a achiziţionat încă de la unităţile furnizoare. De re­marcat că pină în prezent au fost puse in funcţiune numai 52 la su­tă din volumul de utilaje prevăzute pe anul in curs. Faptul ca atare re­levă insuficienta preocupare a con­ducerii întreprinderii pentru asigu­rarea din timp a utilajelor şi insta­laţiilor necesare pentru punerea la termen în funcţiune a noilor capa­cităţi de producţie. De altfel, o bu­nă parte din utilaje nu sunt con­tractate încă, iar altele sunt con­tractate la termene situate după ce obiectivele de investiții sunt pre- Gh. NOVAC (Continuare în pag. 3-a) Şarjele de încercare au trecut cu succes examenul Pe gura celor trei cuptoare moderne date recent în funcţiune în ca­drul secţiei tratament termic de la Uzina de autocamioane au ieşit primele şarje de încercare. Prilej de bucurie pentru întregul colectiv al secţiei, ca şi pentru montorii instalaţiilor mecanizate, care au func­ţionat ireproşabil. Piesele rezultate au trecut cu succes examenul de laborator. Efortul muncitorilor de aici, care au lucrat zile în şir fără răgaz, pînă spre miezul nopţii, a fost încununat de un evident suc­ces. Merită evidenţiată în mod deosebit echipa de lăcătuşi condusă de Gh. Teşeleanu, echipa de electricieni condusă de Ion Cîmpeanu, pre­cum şi ing. Mircea Toraş, Vladimir Ursescu şi Ion Scorţea. D. CHITSE, coresp. ! It# n­dii an i» lp li m! Finul de pe 2200 ha aşteaptă să fie strins Porumbul siloz­ cît mai grabnic în depozite! Recoltarea la timp şi conservarea corespunzătoa­re a vinurilor naturale prezintă o importanţă deo­sebită pentru hrănirea raţională a animalelor şi sporirea producţiei de carne şi lapte. De aceea, era de aşteptat ca acest valoros furaj fibros de bază - care este final — să se afle de mult în depozite, în toate cooperativele agricole. Faptul că şi în prezent recolta de pe mai bine de 2.200 ha de fîneaţă aş­teaptă să fie strînsă constituie un mare prejudi­ciu adus, zootehniei şi economiei unităţilor în cau­ză. Este vorba de un număr de aproximativ 30 de cooperative agricole, între care cu restanţe foarte mari se prezintă cele din Teliu, Zărneşti, Hîrseni, Şercăiţa, Şinca Veche, Sîmbăta de Sus, Ucea de Jos, Ucea de Sus, Viştea de Sus, Dopca, Grînari, Jimbor, Racoş ş. a. Se vede însă treaba că consiliile de conducere şi specialiştii din aceste unităţi n-au învăţat prea mult din lipsurile similare din anii trecuţi, cînd n-au realizat planul la lapte din cauza deficitului de nutreţuri fibroase. Aşa stînd lucrurile, comuniştii, toţi cooperatorii trebuie să-i oblige pe conducătorii din aceste co­operative agricole să ia măsuri operative şi prac­tice. In acelaşi timp, fiecare cooperator este da­tor să contribuie la strângerea, transportarea şi de­pozitarea neîntîrziată a fînurilor naturale. Toţi crescătorii de animale ştiu că nutreţurile suculente insilozate la timp îşi sporesc calitatea, sti­­mulînd producţia de lapte a vacilor şi utilizarea mai eficientă a furajelor grosiere. Judecind însă după procentul de însilozare a porumbului­­ nici 10 la sută din suprafeţele aflate în cultură în secto­rul cooperatist al judeţului , nu s-ar putea spune că acţiunea se desfăşoară în ritmul cerut de nece­sitatea evitării cu orice preţ a deprecierii sale calitative. Dacă îi întrebi pe tovarăşii de la Direcţia gene­rală judeţeană a agriculturii sau pe specialiştii din unităţi, îţi vor spune că pentru buna desfăşurare a lucrării au fost iniţiate o serie de măsuri or­ganizatorice. In ce măsură este urmărită res­pectarea lor reiese din aceea că, în coopera­tivele agricole din Berivoi, Calbor, Făgăraş, Fel­mer, Mîndra, Pârău, Şercăiţa, Şinca Veche, Sîmbă­ta de Sus, Recea, Viştea de Sus, Beia, Dacia, Drău­­şeni, Grînari, Hoghiz, Racoş, Rupea, Ticuşul Vechi şi Ungra, declanşarea acţiunii întîrzie sau se află abia în faşă. Pentru începerea grabnică a însilozării porumbu­lui în absolut toate cooperativele agricole şi in­tensificarea vitezei zilnice de lucru, este necesar, să fie utilizate la întreaga capacitate atît combi­nele de siloz cu care sunt dotate secţiile de meca­nizare, cit şi tocătorile mecanice existente in uni­tăţi, sau alte mijloace ce pot fi adaptate în scopul arătat. I* mmmm mmm mm ■■ mmm mmm mmm mmm mmmm mmmm mmm mmm mmm mmmm mmmm mmm mmm r ­ Un pag. a 2-a !Tovarăşul aaexzzi!­ 5 va face L­Ti La invitaţia regelui Baudouin­­ şi a reginei Fabiola, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va face o vizită oficială in Belgia, între 24 şi 26 octombrie 1972. Nicolae Ceausescu , o vizita oficiala In Belgia Secţia sculărie de la Fabrica de şuruburi Braşov s-a mutat de curind într-o hală nouă, modernă, dotată cu maşini de înaltă tehnicitate. Foto: Gh. BANUŢA ! O întrebare pe adresa muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, cadrelor de conducere din unităţile industriale, cadrelor didactice şi studenţilor: Ce propuneţi pentru integrarea optimă a invăţămintului universitar în producţie ? Cu prilejul recentei vizite la Bra­şov, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat încă o dată importanţa legării strinse a cercetării şi învă­­ţămîntului de producţie. Este o sarcină fundamentală re­liefată clar de documen­tele Conferinţei Naţio­nale a P.C.R. aceea ca în­­văţămîntul să asigure ne­cesarul de cadre califica­te în strînsă corelare cu nevoile dezvoltării econo­­mico-sociale a ţării, să-şi sporească continuu efici­enţa socială prin împleti­rea organică a procesului de instruire cu activita­tea practică în producţie Potenţialul ştiinţific al invăţămintului nostru u­­niversitar este chemat să contribuie mai efectiv la rezolvarea problemelor concrete ale , producţiei, ______ îmbinînd cercetarea apli­cativă. La rîndul lor, cadrele ■ teh­­nico-inginereşti din uzine pot să-şi sporească contribuţia la perfecţio­narea procesului instructiv-educa-Braşovul, oraş cu o foarte puter­nică dezvoltare industrială, dotat cu cadre tehnico-inginereşti de prim rang şi cu uzine care pe bună dreptate sunt considerate adevărate academii ale practicii industriale, poate şi trebuie să fie în prima li­nie a acestei ample şi profunde ac­ţiuni de apropiere a învăţămîntu­­lui universitar de practica produc­ţiei. Venind în întîmpinarea preo­cupărilor Universităţii Braşov şi a uzinelor braşovene, ziarul invită studenţi şi cadre didactice, ingi­neri şi muncitori, cadre ştiinţifice din învăţămînt, institute de cerce­tări şi uzine să-şi spună părerea în legătură cu modalităţile de îndeplini­re a acestor deziderate. Pentru început, am con­semnat părerea ingineru­lui EUGEN CUCU, şeful serviciului de organizare a producţiei de la uzina „Tractorul“ . „ Prin natura muncii mele sunt de mulţi ani legat de problemele folo­sirii judicioase a forţei de muncă cu calificare superioară. Fiecare pro­moţie nouă de ingineri este aşteptată în uzina noastră cu dorinţa legi­timă a unei rapide şi cu­ mai perfecte integrări în productiv. Trebuie să remarc insă că orientarea pe care­ partidul, mai ales în ul­timii ani, o dă în acest do­meniu are o profundă justifica­re. Adevăratele cadre inginereşti nu se pot forma în condiţii de se­ră d­­intr-un mediu cit mai apro­piat de cel în care vor trebui să lucreze după primirea diplomei. Dar practica în producţie a stu­denţilor, după cum se ştie, s-a e­­fectuat pînă acum destul de for­mal şi defectuos. Pe bună dreptate ea a fost denumită „turism indus­trial“ semănînd mai mult cu o vi­zită de agrement printre maşini, cu o lejeră pierdere de vreme. Uzina noastră oferă însă condiţii pentru o practică reală şi eficientă. Mă re­fer chiar şi la o apropiere fizică între universitate şi uzină. Începînd chiar cu anul acesta, noi am pus la dispoziţia facultăţilor de specia­litate ale Universităţii spaţii pen­tru laboratoare, săli de proiecte aşa incit studenţii să lucreze chiar în incinta uzinei (e vorba de anu­mite discipline cu caracter practic şi aplicativ) unde pot beneficia de o documentare „pe viu“ şi de ex­perienţa muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor noştri. Inginerul ION SAVU, care se o­­cupă cu organizarea ştiinţifică a producţiei lor aceeaşi uzină, apre­­ciază, de asemenea, pozitiv, înfiin­ţarea acestor avanposturi ale uni­versităţii în uzină dar avertizează asupra unor posibile carenţe . — Simpla apropiere fizică nu es­te suficientă. Este bine că aceste laboratoare, ateliere, săli de pro­iecte şi chiar birouri ale catedrelor vin în uzină. Dar trebuie să reali­zăm şi o angajare mai de profun­zime a studentului în viaţa uzinei. Noile spaţii oferite universităţii nu trebuie să devină locuri de şuetă, iar practica nu trebuie să rămînă o simplă plimbare de agrement. Cred că cea mai bună soluţie, veri­ficată în ultimul an, a fost ca stu­denţii să fie efectiv angajaţi ca sa­lariaţi la unul din sectoarele pro­ductive trecînd, la început ca mun­citori, prin secţiile de bază iar, în ultima perioadă, lucrînd ca proiec­tanţi, cu normă de lucru şi teme din planul real de proiectări. O altă cale de apropiere între în­văţămînt şi practică mi­­se pare a­­ceea ţinînd de însăşi pregătirea şi profilul omului de la catedră. Eu am absolvit Institutul politehnic din Braşov în urmă cu zece ani. îmi amintesc cu satisfacţie de cursu­rile deosebit de interesante reali- Daniel DRĂGAN , în prima perioadă: Studenții să fie angajați ca salariați în sectoarele de bază # în ultima perioadă : Să lucreze ca proiectanți cu normă­ de lucru și teme din planul real proiectări # Cursurile cu caracter aplicativ să fie predate de ingineri cu vastă experiență practică uzinală # Cadrele didactice din facultăți să se apropie mai mult de nevoile uzinei procesu. în alimentaţia publică Respectarea regulilor de igienă este obligatorie pentru subalterni şi facultativă pentru şefi? Nu constituie nici­decum o noutate fap­tul că, în procesul de vînzare-cumpărare a produselor alimenta­re, la satisfacerea ce­rinţelor şi exigenţelor cetăţenilor contribuie în mare măsură un factor sine qua non: respectarea cu stric­teţe a tuturor norrbe­­lor de igienă. De ace­ea, nerespectarea a­­cestor reguli de către cei chemaţi să deser­vească publicul în u­­nităţile comerciale cu profil alimentar, nu este doar o chestiune de ordin profesional ci — considerăm noi — chiar de ordin social, fiind vorba de sănăta­tea populaţiei. Dar o imagine mai complexă despre frecvenţa aba­terilor de la normele igienei ni le pot o­­feri cîteva date statis­tice şi aspecte concre­te. De la începutul a­­nului, Inspectoratul sa­nitar judeţean a tre­buit să sancţioneze un număr de peste 1.300 de contravenţii în sec­torul de deservire a publicului cu produse alimentare. Iată şi cî­teva cazuri mai eloc­vente: Paraschiva Navrea, şefa unităţii „Scalla“ din Braşov a I.A.P.E. „Cofetarul“, a fost sancţionată­­ cu o a­­mendă între 500—1.000 lei, pentru neinstrui­­rea personalului din subordine cu regulile de igienă şi nesupra­­vegherea felului cum acesta păstrează pro­dusele de cofetărie, care, bineînţeles, se făcea defectuos. Şi nu este singurul caz de la I.A.P.N. „Co­fetarul“. „In controa­lele pe care Ie efec­tuăm, ne-au spus Vil­ma Szakács şi Virgi-Victoria STEGARU „Nemuritorul“ s-a­ dovedit un impostor In pagina a 4-a

Next