Drum Nou, septembrie 1972 (Anul 29, nr. 8598-8623)
1972-09-01 / nr. 8598
rum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8598 Vineri, 1 septembrie 1972 4 pagini 30 bani Proletari di« toate ţirile, uniţi»*IS A In intîmpinarea celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Rej^ubUcn ■MEI HIEBS OUI U numit chi sirmoi AVÎND CA OBIECTIV Beneficii suplimentare de peste 10 milioane lei In toate sectoarele de activitate ale Regionalei de căi ferate din Brașov se muncește cu avînt sporit pentru realizarea ritmică şi în depline condiţii de siguranţă a circulaţiei trenurilor precum şi pentru sporirea eficienţei economice in activitatea de transport. Pînă în prezent, planul producţiei globale a fost realizat şi depăşit, înregistrîndu-se o creştere de aproape 5 la sută faţă de realizările din perioada corespunzătoare a anului trecut, în mod considerabil au crescut şi indicii de utilizare a mijloacelor de transport şi de remorcare, a instalaţiilor de linii şi telecomunicaţii, fapt ce s-a materializat în obţinerea unui beneficiu suplimentar în valoare de peste 10 milioane lei, față de 3 milioane cit a fost angajamentul anual. Z. LUPȘA, coresp. CINCINALUL ÎNAINTE ■ -"\> - ' . . . ■? V ; • vi ■« DE TERMEN Pe şantierul I.U.S. Braşov FINALIZAREA INVESTIŢIILOR s-a Împotmolit în capcana ZECILOR DE „MĂRUNŢI” întreprinderea de unelte şi scule din Braşov a beneficiat în ultimii ani de o însemnată dezvoltare a capacităţilor de producţie. De fapt aproape toată întreprinderea a fost în acest timp un adevărat şantier, in prezent, spre exemplu, sunt in curs de finalizare o serie de obiective moderne, dotate cu utilaje şi instalaţii de mare randament. Unele dintre ele au fost prezentata chiar ieri, 31 august, în faţa comisiei de recepţie pentru a consemna momentul ultim in procesul de execuţie al lucrărilor de construcţii şi montaje. Cu toate acestea, procentul realizărilor din planul anual de investiţii la I.U.S. Braşov este cu totul inexplicabil de scăzut, in primele 7 luni, bunăoară, se realizase doar 41,3 la sută la total investiţii şi 33,1 la sută din volumul anual al lucrărilor de construcţii şi montaje. Cum a evoluat in continuare ritmul lucrărilor pe şantier ?, l-am întrebat pe ing. Ştefan Pătraşcu, şeful biroului de investiţii din întreprindere. „ La ora actuală, adică pe primele 8 luni, realizările se ridică la 43,2 la sută din plănui anual la total investiţii şi la 43 la sută la lucrările de construcţii şi montaje. Care este, faţă de aceste cifre, stadiul fizic de execuţie al lucrărilor ? Ca stadiu fizic aproape toate obiectivele se află în fază finală de execuţie. Astfel, atelierul de debitări, casa de reglare gaze, castelul de apă şi hala de prelucrări mecanice se află la recepţia finală, iar atelierul de forjă şi secţia de tratamente termice secundare şi acoperiri de suprafaţă au termen de predare la 30 octombrie a. c. Din cele spuse de ing. S. Pătraşcu, rezultă deci că aproape toate obiectivele de investiţii de la I.U.S. sînt în fază de finalizare. Cum se explică atunci procentul atît de mic al realizărilor de pînă acum faţă de prevederile planului anual? In primul rînd datorită volumului mare de utilaje pentru noile capacităţi de producţie pe care beneficiarul nu le-a achiziţionat încă de la unităţile furnizoare. De remarcat că pină în prezent au fost puse in funcţiune numai 52 la sută din volumul de utilaje prevăzute pe anul in curs. Faptul ca atare relevă insuficienta preocupare a conducerii întreprinderii pentru asigurarea din timp a utilajelor şi instalaţiilor necesare pentru punerea la termen în funcţiune a noilor capacităţi de producţie. De altfel, o bună parte din utilaje nu sunt contractate încă, iar altele sunt contractate la termene situate după ce obiectivele de investiții sunt pre- Gh. NOVAC (Continuare în pag. 3-a) Şarjele de încercare au trecut cu succes examenul Pe gura celor trei cuptoare moderne date recent în funcţiune în cadrul secţiei tratament termic de la Uzina de autocamioane au ieşit primele şarje de încercare. Prilej de bucurie pentru întregul colectiv al secţiei, ca şi pentru montorii instalaţiilor mecanizate, care au funcţionat ireproşabil. Piesele rezultate au trecut cu succes examenul de laborator. Efortul muncitorilor de aici, care au lucrat zile în şir fără răgaz, pînă spre miezul nopţii, a fost încununat de un evident succes. Merită evidenţiată în mod deosebit echipa de lăcătuşi condusă de Gh. Teşeleanu, echipa de electricieni condusă de Ion Cîmpeanu, precum şi ing. Mircea Toraş, Vladimir Ursescu şi Ion Scorţea. D. CHITSE, coresp. ! It# ndii an i» lp li m! Finul de pe 2200 ha aşteaptă să fie strins Porumbul siloz cît mai grabnic în depozite! Recoltarea la timp şi conservarea corespunzătoare a vinurilor naturale prezintă o importanţă deosebită pentru hrănirea raţională a animalelor şi sporirea producţiei de carne şi lapte. De aceea, era de aşteptat ca acest valoros furaj fibros de bază - care este final — să se afle de mult în depozite, în toate cooperativele agricole. Faptul că şi în prezent recolta de pe mai bine de 2.200 ha de fîneaţă aşteaptă să fie strînsă constituie un mare prejudiciu adus, zootehniei şi economiei unităţilor în cauză. Este vorba de un număr de aproximativ 30 de cooperative agricole, între care cu restanţe foarte mari se prezintă cele din Teliu, Zărneşti, Hîrseni, Şercăiţa, Şinca Veche, Sîmbăta de Sus, Ucea de Jos, Ucea de Sus, Viştea de Sus, Dopca, Grînari, Jimbor, Racoş ş. a. Se vede însă treaba că consiliile de conducere şi specialiştii din aceste unităţi n-au învăţat prea mult din lipsurile similare din anii trecuţi, cînd n-au realizat planul la lapte din cauza deficitului de nutreţuri fibroase. Aşa stînd lucrurile, comuniştii, toţi cooperatorii trebuie să-i oblige pe conducătorii din aceste cooperative agricole să ia măsuri operative şi practice. In acelaşi timp, fiecare cooperator este dator să contribuie la strângerea, transportarea şi depozitarea neîntîrziată a fînurilor naturale. Toţi crescătorii de animale ştiu că nutreţurile suculente insilozate la timp îşi sporesc calitatea, stimulînd producţia de lapte a vacilor şi utilizarea mai eficientă a furajelor grosiere. Judecind însă după procentul de însilozare a porumbului nici 10 la sută din suprafeţele aflate în cultură în sectorul cooperatist al judeţului , nu s-ar putea spune că acţiunea se desfăşoară în ritmul cerut de necesitatea evitării cu orice preţ a deprecierii sale calitative. Dacă îi întrebi pe tovarăşii de la Direcţia generală judeţeană a agriculturii sau pe specialiştii din unităţi, îţi vor spune că pentru buna desfăşurare a lucrării au fost iniţiate o serie de măsuri organizatorice. In ce măsură este urmărită respectarea lor reiese din aceea că, în cooperativele agricole din Berivoi, Calbor, Făgăraş, Felmer, Mîndra, Pârău, Şercăiţa, Şinca Veche, Sîmbăta de Sus, Recea, Viştea de Sus, Beia, Dacia, Drăuşeni, Grînari, Hoghiz, Racoş, Rupea, Ticuşul Vechi şi Ungra, declanşarea acţiunii întîrzie sau se află abia în faşă. Pentru începerea grabnică a însilozării porumbului în absolut toate cooperativele agricole şi intensificarea vitezei zilnice de lucru, este necesar, să fie utilizate la întreaga capacitate atît combinele de siloz cu care sunt dotate secţiile de mecanizare, cit şi tocătorile mecanice existente in unităţi, sau alte mijloace ce pot fi adaptate în scopul arătat. I* mmmm mmm mm ■■ mmm mmm mmm mmm mmmm mmmm mmm mmm mmm mmmm mmmm mmm mmm r Un pag. a 2-a !Tovarăşul aaexzzi! 5 va face LTi La invitaţia regelui Baudouin şi a reginei Fabiola, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va face o vizită oficială in Belgia, între 24 şi 26 octombrie 1972. Nicolae Ceausescu , o vizita oficiala In Belgia Secţia sculărie de la Fabrica de şuruburi Braşov s-a mutat de curind într-o hală nouă, modernă, dotată cu maşini de înaltă tehnicitate. Foto: Gh. BANUŢA ! O întrebare pe adresa muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, cadrelor de conducere din unităţile industriale, cadrelor didactice şi studenţilor: Ce propuneţi pentru integrarea optimă a invăţămintului universitar în producţie ? Cu prilejul recentei vizite la Braşov, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat încă o dată importanţa legării strinse a cercetării şi învăţămîntului de producţie. Este o sarcină fundamentală reliefată clar de documentele Conferinţei Naţionale a P.C.R. aceea ca învăţămîntul să asigure necesarul de cadre calificate în strînsă corelare cu nevoile dezvoltării economico-sociale a ţării, să-şi sporească continuu eficienţa socială prin împletirea organică a procesului de instruire cu activitatea practică în producţie Potenţialul ştiinţific al invăţămintului nostru universitar este chemat să contribuie mai efectiv la rezolvarea problemelor concrete ale , producţiei, ______ îmbinînd cercetarea aplicativă. La rîndul lor, cadrele ■ tehnico-inginereşti din uzine pot să-şi sporească contribuţia la perfecţionarea procesului instructiv-educa-Braşovul, oraş cu o foarte puternică dezvoltare industrială, dotat cu cadre tehnico-inginereşti de prim rang şi cu uzine care pe bună dreptate sunt considerate adevărate academii ale practicii industriale, poate şi trebuie să fie în prima linie a acestei ample şi profunde acţiuni de apropiere a învăţămîntului universitar de practica producţiei. Venind în întîmpinarea preocupărilor Universităţii Braşov şi a uzinelor braşovene, ziarul invită studenţi şi cadre didactice, ingineri şi muncitori, cadre ştiinţifice din învăţămînt, institute de cercetări şi uzine să-şi spună părerea în legătură cu modalităţile de îndeplinire a acestor deziderate. Pentru început, am consemnat părerea inginerului EUGEN CUCU, şeful serviciului de organizare a producţiei de la uzina „Tractorul“ . „ Prin natura muncii mele sunt de mulţi ani legat de problemele folosirii judicioase a forţei de muncă cu calificare superioară. Fiecare promoţie nouă de ingineri este aşteptată în uzina noastră cu dorinţa legitimă a unei rapide şi cu mai perfecte integrări în productiv. Trebuie să remarc insă că orientarea pe care partidul, mai ales în ultimii ani, o dă în acest domeniu are o profundă justificare. Adevăratele cadre inginereşti nu se pot forma în condiţii de seră dintr-un mediu cit mai apropiat de cel în care vor trebui să lucreze după primirea diplomei. Dar practica în producţie a studenţilor, după cum se ştie, s-a efectuat pînă acum destul de formal şi defectuos. Pe bună dreptate ea a fost denumită „turism industrial“ semănînd mai mult cu o vizită de agrement printre maşini, cu o lejeră pierdere de vreme. Uzina noastră oferă însă condiţii pentru o practică reală şi eficientă. Mă refer chiar şi la o apropiere fizică între universitate şi uzină. Începînd chiar cu anul acesta, noi am pus la dispoziţia facultăţilor de specialitate ale Universităţii spaţii pentru laboratoare, săli de proiecte aşa incit studenţii să lucreze chiar în incinta uzinei (e vorba de anumite discipline cu caracter practic şi aplicativ) unde pot beneficia de o documentare „pe viu“ şi de experienţa muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor noştri. Inginerul ION SAVU, care se ocupă cu organizarea ştiinţifică a producţiei lor aceeaşi uzină, apreciază, de asemenea, pozitiv, înfiinţarea acestor avanposturi ale universităţii în uzină dar avertizează asupra unor posibile carenţe . — Simpla apropiere fizică nu este suficientă. Este bine că aceste laboratoare, ateliere, săli de proiecte şi chiar birouri ale catedrelor vin în uzină. Dar trebuie să realizăm şi o angajare mai de profunzime a studentului în viaţa uzinei. Noile spaţii oferite universităţii nu trebuie să devină locuri de şuetă, iar practica nu trebuie să rămînă o simplă plimbare de agrement. Cred că cea mai bună soluţie, verificată în ultimul an, a fost ca studenţii să fie efectiv angajaţi ca salariaţi la unul din sectoarele productive trecînd, la început ca muncitori, prin secţiile de bază iar, în ultima perioadă, lucrînd ca proiectanţi, cu normă de lucru şi teme din planul real de proiectări. O altă cale de apropiere între învăţămînt şi practică mise pare aceea ţinînd de însăşi pregătirea şi profilul omului de la catedră. Eu am absolvit Institutul politehnic din Braşov în urmă cu zece ani. îmi amintesc cu satisfacţie de cursurile deosebit de interesante reali- Daniel DRĂGAN , în prima perioadă: Studenții să fie angajați ca salariați în sectoarele de bază # în ultima perioadă : Să lucreze ca proiectanți cu normă de lucru și teme din planul real proiectări # Cursurile cu caracter aplicativ să fie predate de ingineri cu vastă experiență practică uzinală # Cadrele didactice din facultăți să se apropie mai mult de nevoile uzinei procesu. în alimentaţia publică Respectarea regulilor de igienă este obligatorie pentru subalterni şi facultativă pentru şefi? Nu constituie nicidecum o noutate faptul că, în procesul de vînzare-cumpărare a produselor alimentare, la satisfacerea cerinţelor şi exigenţelor cetăţenilor contribuie în mare măsură un factor sine qua non: respectarea cu stricteţe a tuturor norrbelor de igienă. De aceea, nerespectarea acestor reguli de către cei chemaţi să deservească publicul în unităţile comerciale cu profil alimentar, nu este doar o chestiune de ordin profesional ci — considerăm noi — chiar de ordin social, fiind vorba de sănătatea populaţiei. Dar o imagine mai complexă despre frecvenţa abaterilor de la normele igienei ni le pot oferi cîteva date statistice şi aspecte concrete. De la începutul anului, Inspectoratul sanitar judeţean a trebuit să sancţioneze un număr de peste 1.300 de contravenţii în sectorul de deservire a publicului cu produse alimentare. Iată şi cîteva cazuri mai elocvente: Paraschiva Navrea, şefa unităţii „Scalla“ din Braşov a I.A.P.E. „Cofetarul“, a fost sancţionată cu o amendă între 500—1.000 lei, pentru neinstruirea personalului din subordine cu regulile de igienă şi nesupravegherea felului cum acesta păstrează produsele de cofetărie, care, bineînţeles, se făcea defectuos. Şi nu este singurul caz de la I.A.P.N. „Cofetarul“. „In controalele pe care Ie efectuăm, ne-au spus Vilma Szakács şi Virgi-Victoria STEGARU „Nemuritorul“ s-a dovedit un impostor In pagina a 4-a