Drum Nou, septembrie 1972 (Anul 29, nr. 8598-8623)

1972-09-27 / nr. 8620

Pag. 2 în aceste zile atenţia organelor şi organizaţiilor de partid este îndrep­tată spre deschiderea noului an de învăţământ de partid. O atenţie deo­sebită comportă, în această peri­oadă premergătoare, pregătirea mi­nuţioasă a corpului de lectori şi propagandişti. Pentru aceasta, comitetele muni­cipal şi orăşeneşti de partid au în­tocmit programe judicioase care cuprind expuneri şi dezbateri axate pe principalele idei reieşite din do­cumentele Conferinţei Naţionale a partidului, precum şi activităţi me­todice. în ceea ce priveşte nivelul instrui­rilor, se poate spune că în general acestea sunt cu grijă organizate, că propagandiştii reuşesc să aprofun­deze cunoştinţele transmise, să-şi clarifice o serie de probleme. In cadrul instruirilor de la Făgă­raş şi Codlea, de pildă, dezbateri ca „Naţiunea socialistă — etapă supe­rioară în evoluţia naţiunii“ şi res­pectiv „Folosirea completă a capa­cităţilor de producţie şi reducerea cheltuielilor materiale — factori de bază în creşterea eficienţei econo­mice", au condus la aprofundarea temeinică, multilaterală a unor pro­bleme de maximă importanţă teore­tică şi practică. De asemenea, o consultaţie care s-a bucurat de un interes sporit din partea propagan­diştilor a fost organizată la Codlea pe tema „Socialismul şi contradic­ţiile sociale“. Dealtfel, pretutindeni, acolo unde organele de partid au urmărit înde­aproape desfăşurarea pregătirii pro­pagandiştilor, cum este, de pildă, la Braşov, Săcele etc., rezultatele sunt dintre cele mai bune, activităţile or­ganizate s-au bucurat de o largă au­dienţă. La aceasta a contribuit în mare măsură faptul că unele cadre cu munci de răspundere din apara­tul de partid local au ţinut expu­neri interesante, antrenînd propa­gandiştii într-un dialog viu, lămu­­rindu-se astfel probleme de strin­gentă actualitate. Din păcate însă, nu peste tot s-a înţeles importanţa acestor instruiri care vizează înarmarea propagan­diştilor cu o serie de cunoştinţe teo­retice şi practice necesare desfăşu­rării la un nivel corespunzător şi cu eficienţă sporită a învăţămîntu­­lui de partid. Este cazul Uzinei de autocamioane unde din cei 99 de propagandişti au fost prezenţi la primele două in­struiri 25 şi respectiv 40 de partici­panţi. Credem că o astfel de stare de lucruri vorbeşte de la sine des­pre „interesul“ cu care a privit comitetul de partid al uzinei pre­gătirea propagandiştilor pentru noul an de studiu. Mai mult de jumătate din numărul propagandiş­tilor de la U.A.R. vor debuta în anul de învăţămînt de partid fără să-şi fi reîmprospătat cunoştinţele, şi asta tocmai într-o perioadă bo­gată în evenimente, cînd Conferinţa Naţională a partidului a ridicat ac­tivitatea ideologică la un grad înalt de exigenţă. Cum vor fi oare suplinite aceste goluri din pregăti­rea propagandiştilor respectivi ? Iată o problemă la care comitetul de partid de la Uzina de autocamioane va trebui să mediteze cu toată res­ponsabilitatea şi să ia operativ mă­surile ce se impun. O situaţie simi­lară am intîlnit şi în cadrul instrui­rilor din oraşul Zărneşti. Comitetul orăşenesc de partid se pare că a neglijat nu numai aspectul partici­pării propagandiştilor, ci şi nivelul pregătirii acestora. Unele teme sunt întocmite şi expuse superficial, con­fuz, ceea ce poate avea repercusiuni nedorite asupra difuzării unor teze teoretice şi practice privind poli­tica partidului în rîndul cursanţilor de către propagandişti. Lucrurile nu stau mai bine nici în cazul cursurilor de pregătire din Rîşnov şi Rupea. Ea una dintre in­struiri organizată la Rupea, bună­oară, nu a fost prezent nici unul dintre propagandiştii de la Unita­tea de industrializare şi exploatare a lemnului Homorod. Dincolo de a­­cest aspect, aici — ca şi la Rîşnov — pregătirile se rezumă la expuneri, ocolindu-se fără nici un motiv dez­baterile şi consultaţiile. Mai sînt încă puţine zile pînă la deschiderea noului an de învăţă­mînt de partid. Organele şi organi­zaţiile de partid sunt chemate să găsească soluţiile cele mai eficiente pentru remedierea tuturor neajun­surilor. De asemenea, se impune ca la ultima activitate de pregătire a propagandiştilor, primii secretari, sau secretarii comitetelor municipal şi orăşeneşti de partid să informeze multilateral propagandiştii cu sarci­nile economice actuale care stau în faţă judeţului nostru, a întreprinde­rilor din localităţile respective în vederea realizării cincinalului îna­inte de termen, insistîndu-se pe fap­tul că învăţămîntul de partid tre­buie să-şi găsească o finalitate di­rectă în sporirea eficienţei econo­mice a întregii activităţi, în forma­rea omului nou, constructor al so­cietăţii socialiste multilateral dez­voltate. Gheorghe COMŞA, director adjunct al Cabinetului de partid judeţean Pregătirea temeinică o condiție principală propagandistilor a eficientei invățămîntului de partid In labirintul pasionantei CĂUTĂRI A NOULUI (Urmare din pag. I) două piese. (Seva nou, vreo „premieră“ ? — Este inovaţia la care lu­crez acum. In ultimul timp inovaţiile mele au avut ca o­­biect frîna. Sistemul de direc­ţie şi frînare este, după mine, sufletul camionului şi nu mo­torul. Dacă frîna... dar mai bi­ne să nu vorbim. Aceştia sînt doi cilindri principali de frină. Primul, cel care se foloseşte a­­cum este din alamă care costă 28 de lei kilogramul. Al doilea este din aluminiu care costă 11 lei kilogramul. Luaţi-i în Irina şi vedeţi şi diferenţa de­­greutate, adăugaţi şi simplifi­carea procedeului tehnologic şi veţi avea imaginea a ceea ce va fi noul cilindru de frînă. Reducerea preţului de cost se va face atît prin reducerea consumului de metal cit şi prin simplificarea procesului teh­nologic. — Aţi avut inovaţii ratate? — Da, este inevitabil. Totul este insă ca cele hulte să le acopere pe cele rele... — Există un coeficient de risc, intervine în discuţie Ioan Murzea. Un exemplu recent. Extrudarea la rece nu mi-a reuşit la un reper. Am pierdut o matriţă care costa aproxi­mativ 5.000 de lei. Dar la alt reper economia a fost de 1.300.000 lei. Era datoria noa­stră să încercăm! Cine nu riscă... Ne continuăm drumul prin uzină. Ioan Murzea îmi vor­beşte despre preocuparea ca­binetului de a atrage câţi mai mulţi salariaţi în mişcarea de inovaţii şi invenţii. Planul te­matic este afişat din loc în loc. Temele sunt axate, pe proble­mele cele mai stringente ale producţiei. Scopul lor? Econo­mia de material, reducerea im­portului de utilaje, mărirea re­zistenţei diverselor repere, u­­tilizarea cit mai raţională a timpului de lucru. — Problema nu este să faci inovaţii de dragul inovaţiilor... Şi nici numai să-l atragi pe om, ci să-l menţii alături de mişcare. El poate să greşească, dar în momentul în care îi res­pingi o propunere trebuie să ştii să argumentezi clar de ce o faci. . . Trebuie să ştii să-l în­drumi spre problemele cele mai stringente ale producţiei. Să-i canalizezi efortul creator pe făgaşul care-l reclamă momen­tul respectiv de dezvoltare, po­sibilităţile tehnologice ale sec­ţiei respective. — Ultima mea inovaţie, îmi declară lăcătuşul Nicolae Bă­lan, dublează productivitatea la reperul respectiv. Ce gîndesc în momentul in care îmi pro­pun să fac o inovaţie . Că e loc pentru mai bine, mult loc pentru mai bine... Mereu! — Vă răpesc din timpul li­ber ? — Timpul liber... Important e să ştii să-l foloseşti in mod util. Pentru tine, şi pentru so­cietate. — întîmpinaţi nişte greutăţi în ceea ce aş numi realizarea fizică a unei inovații ? — Nu. In general serviciile de proiectări ne servesc prompt.. Poate la secţiile de care de­pinde realizarea prototipurilor s-ar impune o dinamizare. Ex­perimentările merg bine. — Noi avem un sistem, îmi spune Ioan Murzea. In 30 de zile răspundem propunerilor, stabilind, dacă sunt acceptate, graficul de proiect, realizare şi omologare care nu depăşesc niciodată un an. — S-ar putea scurta aceste termene ? — Nu vreau să înţelegeţi că absolut toate inovaţiile au ne­voie de un an pentru aplica­re. Dar sunt unele care nece­sită o experimentare mai în­delungată pe autocamion. Nu are rost să riscăm inutil. In primul rînd conştiinţa nu ne ve permite. Este vorba de bunu­rile noastre! In orice caz, ne străduim să scurtăm pe cît po­sibil termenele. Secţia cabine. Printre silue­tele elegante ale cabinelor noi­lor autocamioane ROMAN, muncitorul loan Zichil, autor a 12 inovaţii. — Abia aştept să pornim in plin cu producţia acestor auto­camioane. Aici este un vad bun pentru inovatori. Procesul teh­nologic poate fi îmbunătăţit. Despre inovatorii de la U .A.B. s-ar putea scrie o car­te. Vi i-am prezentat pe cîţiva mai puţin cunoscuţi. Cu Eroii Muncii Socialiste Carol Nagy şi Nicolae Comunici — primul cu 20 de inovaţii cu o eficien­ţă de 1,7 milioane, al doi­lea cu 108 inovaţii şi o efi­cienţă de 2 milioane lei, citi­torii s-au mai intîlnit in pa­ginile ziarului nostru. Alţi ino­vatori şi inventatori le calcă pe urme. Gerhardt Bader, Gheorghe Mîndrescu, Francisc Hoffman, Gheorghe Popescu, Mircea Boghici sînt cîţiva din cei a căror „concurenţă“ e de „temut“. Cîţiva din cei care ştiu că forţa uzinei nu stă in­tr-un singur om. Din competi­ţia lor producţia va avea nu­mai de ciştigat. Și societatea... DRUM NOU Noua şi moderna şcoală generală de pe strada Lămâiţei­ din Braşov, care a debutat odată cu începerea nou­lui an şcolar. Numai produse realmente necesare economiei naţionale (Urmare din pag. 1) Dispunem insă de date certe pen­tru perioada primelor opt luni. Ast­fel, producţia suplimentară obţinută atunci, în valoare de peste 24 mi­lioane lei, s-a concretizat în 1300 tablouri de bord pentru autoturis­mele „Dacia" — 1300, 1200 dinamuri pentru tractoare, piese de schimb auto şi tractor în valoare de aproa-­ pe 3 milioane lei, destinate expor­tului şi 23.900 kW motoare electrice livrate tot la export. — între valoarea acestor produse şi cea a producţiei suplimentare e­­xistă vreo diferenţă? — Ca să fim sinceri, da. — Ce reprezintă? — Este o diferenţă destul de mi­că. Ea este constituită din valoarea altor produse realizate peste plan şi, fireşte, solicitate de beneficiari, dar în cantităţi mult mai mici, astfel că nu le-am mai amintit. Rezultă deci că la „Electropreci­­zie“ sporul de producţie este concre­tizat numai în produse de primă ne­cesitate pentru economia naţională. Intervine însă, în acest context, şi problema: cu ce se realizează pro­ducţia suplimentară, şi mai ales cum? Adică ce factori au determi­nat creşterea peste prevederi a pro­ducţiei şi de unde materia primă ne­cesară? Investigaţiile făcute în a­­cest sens relevă faptul că, încă de la începutul anului, ba chiar de la finele anului trecut, colectivul uzi­nei şi-a orientat preocupările spre a realiza cît mai mult din sporul de producţie din economii de ma­terii prime şi materiale. După a­­precierea specialiştilor de aici, este sigur că 25 la sută din producţia su­plimentară a fost realizată pe aceas­tă cale. Cum? Prin îmbunătăţirea coeficientului de utilizare al meta­lului, folosirea pe scară mai largă a înlocuitorilor din mase plastice, extinderea croirilor combinate la numeroase repere, executarea altora din deşeuri reutilizabile, în locul materiei prime din magazie. Aşa este cazul, spre exemplu, al tolei de la demarcare, care, fiind mai mică decit tola de la alternator, a fost realizată din bucăţile de material rămase de la ştanţarea acestuia din urmă. Dar iniţiativele constructorilor de aparataj şi echipamente electrice nu se limitează la atît. Ele au vizat, prin numeroase măsuri tehnice şi organizatorice, şi substanţiale creş­teri ale ritmului de fabricaţie. Nu intenţionăm să enumerăm toate a­­ceste acţiuni, în esenţă este vorba de faptul că ele au dus la o impor­tantă economie de timp, ceea ce a permis realizarea unei producţii sporite în aceeaşi perioadă. Astfel, prin reorganizarea atelierului 213, de pildă, pe linii tehnologice cu flux continuu, ca şi prin asigurarea u­­nor seturi duble de S.D.V.-uri, s-a ajuns ca producţia de alternatoare să crească în prezent la 13.000 pe lună, faţă de 9.500—10.000 cite se e­­xecutau în primele luni ale anului, în acelaşi fel a marcat creşteri sub­stanţiale producţia de relee regula­toare, de la 8—9000 bucăţi în ia­nuarie, la 14.000 în cursul acestei luni. Exemplele ar putea fi, desigur, înmulţite; în toate aceste cazuri se vădeşte însă faptul că realizarea unor sporuri însemnate de produc­ţie depinde — dincolo de cerinţele beneficiarilor şi asigurarea materii­lor prime , de capacitatea de crea­ţie tehnică şi organizatorică a co­lectivului, de hotărîrea şi elanul cu care colectivele de muncitori, ingi­neri şi tehnicieni desfăşoară între­cerea pentru a realiza „mai iute, mai bine, mai eficient“ prevede­rile de plan şi angajamentele asu­mate. în esenţă iniţiativele între­prinse sub această deviză îşi mani­festă întreaga eficacitate atunci cînd ele acţionează cu energie asupra condiţiilor materiale, tehnice, teh­nologice şi organizatorice, pentru a le perfecţiona în aşa fel ca ele să răspundă exigenţelor mereu spo­rite ale dezvoltării mai accelerate a industriei, a întregii economii na­ţionale. La preluarea legumelor şi zarzavaturilor (Urmare din pag I) In contrast cu acest mod lucid de a vedea lucrurile, Pompiliu Repano­­vici, şeful contabil de la Spitalul de boli transmisibile, ne-a expus o foarte complicată teorie cu „dacă“ şi cu „poate“. „ Noi am fost repartizaţi cu pre­luarea la C.A.P. Stupini. Azi la ora 13 mă duc să văd cum arată car­tofii, pe care dealtfel i-am văzut săptămîna trecută. Dacă mai au a­­cel mucegai de umezeală, înseamnă că cer să ne schimbe repartiţia pentru Ghimbav, căci acolo ne dau cartofi din siloz. L-am întrebat pe interlocutor da­că cu forţele personalului adminis­traţiei spitalului nu s-ar putea zvîn­­ta cîteva camioane de cartofi. — O, ba da. Dacă aş şti că mîine nu plouă, i-aş întinde în curte. Ilar cine-mi poate garanta? Nici ceapa nu am preluat-o tot pentru că încă nu e uscată. Intr-adevăr, tovarăşe şef contabil, nimeni nu vă poate garanta că nu plouă. Dv. în schimb vă puteţi plim­ba liniştit de la o cooperativă la alta şi cine ştie, poate că între timp car­tofii se vor usca de tot... Şi atunci să vă vedem de unde veţi scoate hrana pentru sutele de pacienţi. La cantina Regionalei C.F.R.,­­res­ponsabilul Ion Bădără ne asigură că de mîine începe să ridice cartofii de la C.A.P. Harman. E vorba de 25.000 kg. Sinceri să fim, n-am în­ţeles de ce „mîine“, cînd la ora dis­cuţiei noastre timpul era deosebit de prielnic, iar cu o zi înainte, la fel. Dacă mîine plouă, tovarăşe respon­sabil, cînd veţi mai începe transpor­tul şi, mai ales, ce se va întîmpla cu cartofii cu care dv. trebuie să asiguraţi o parte din alimentaţia a­­bonaţilor? Cu şi mai multă lipsă de răspun­dere este tratată problema preluării legumelor şi zarzavaturilor de către conducerile unor grădiniţe. Tovară­şa Papp Magdalena, directoarea gră­diniţei cu orar normal nr. 30, de pe B-dul Lenin nr. 86, vorbea despre cartofi, varză, ceapă ca despre nişte produse care. .. abia se însămînţea­­ză. — O, da. Am pus murăturile. Pen­tru cartofi, varză, ceapă şi rădăci­­noase mai este timp destul. E abia septembrie. La fel de străină de situaţie, Ma­ria Burzo, directoarea grădiniţei Fa­bricii de stofe, îşi exprima speranţa că „mijloc de transport ne va asi­gura, cred, C.A.P.-ul la care am fost repartizaţi". Ascultînd astfel de re­plici, nu poţi să nu te întrebi cum de pot exista nişte conducători de instituţii (în speţă, directoare de grădiniţă) atît de rupţi de pulsul vremii, de nevoile şi cerinţele uni­tăţilor pe care le conduc. La prima vedere situaţiile rela­tate par şi puţin hazlii. In realitate ele trădează optici extrem de dău­nătoare acum cînd fiecare oră con­tează pentru soarta recoltei strînsă deja in cîmp. Firește, timp mai este, ilar nu pentru aşteptări. Imperativul major al acestor zile de toamnă pe cît de bogată, pe atît de capricioa­să, nu poate fi altul decit: recolta, cît mai grabnic la adăpost de vicisi­tudinile sezonului rece. Un impera­tiv adresat nu numai C.A.P.-urilor, membrilor cooperatori şi I.P.U.L.F.­­ului, ci fiecărui cetăţean. P.S. In ultimul moment primim de la C.A.P. Vulcan vestea că aici, cîteva tone de ceapă zvîntată gata, zace nepreluată, motiv pentru care cooperatorii au fost obligați la efor­turi în plus pentru protejarea ei, a­­cum cînd alte munci ii aşteaptă pe cîmp. Ce are de spus X.P.U.L.F-ul? SĂ FIE PRECIZATE COMPETENTELE In angajarea si utilizarea CREDITULUI BANCAR Pentru unele activităţi desfăşu­rate în cadrul întreprinderilor s-au stabilit limite de competenţe pen­tru organele de conducere în apro­barea anumitor cheltuieli sau reali­zarea unor acţiuni. Care este însă situaţia competenţelor şi responsa­bilităţii în domeniul creditului ban­car ? în legislaţia în vigoare ca şi în proiectul noii legi a finanţelor nu au fost stabilite şi delimitate com­petenţele diferitelor organisme eco­nomice în angajarea, aprobarea uti­lizării sau folosirea creditului ban­car. în prezent, creditele bancare se aprobă prin comunicările de pla­foane din planul trimestrial de cre­dite aprobat de Consiliul de Miniş­tri. Comunicarea de plan fiind un extras dintr-un plan aprobat de Consiliul de Miniştri, se poate spune că, în fapt, compe­tenţa de aprobare a creditării pe o pe­rioadă mai mare de 90 de zile este un drept al organelor centrale. Or, în ac­­tuala etapă menţi­nerea acestei prac­tici apare ca nein­dicată mai ales că descentralizarea competenţelor în a­­probarea creditării şi acordarea de competenţe între­_____________ prinderilor în utili­zarea pe proprie răspundere a credi­tului bancar este o necesitate reală a sporirii eficienţei şi responsabili­tăţilor în utilizarea creditului ban­car. Nu trebuie uitat că aceste com­petenţe reprezintă dreptul de a an­gaja efectuarea unor cheltuieli din fondurile statului în limita de de­cizie stabilită pentru fiecare cate­gorie sau unitate administrativă, în­­trucît pentru unitatea beneficiară folosirea creditului bancar în­seamnă angajarea unei cheltuieli e­­gale cu dobînda pe care o plătește, apare necesar ca delimitarea com­petenţelor în acest domeniu să fie definită în funcţie de­­volumul do­­bînzii datorate pentru creditul uti­lizat. Plecînd de la aceste considerente propun ca în continuarea textului din proiectul legii finanţelor, la ar­ticolul 55, să se prevadă următoa­rele : „Oportunitatea angajării credite­lor de la punctele a la­s se deter­mină de către unităţile solicitante avînd drept criteriu de bază efec­tele economice ce se obţin, adică beneficii suplimentare, reduceri de cheltuieli de orice natură, evitarea unor pierderi din întreruperea sau reducerea producţiei etc., în func­ţie de situaţia concretă. Competen­ţele întreprinderilor pentru aproba­rea introducerii solicitărilor in planul de credite şi acordarea e­­fectivă a creditului, în funcţie de volumul dobînzii datorate pentru creditul solicitat, se stabilesc astfel: A. Credite care se acordă pe pro­pria răspundere a unităților econo­mice, fără ca banca să aibă respon­sabilitate privind oportunitatea și necesitatea creditării: 1) pînă la 1.000.000 lei — comitetul oamenilor muncii din întreprindere ; 2) de la 4.000. 001 lei la 1.500.000 lei — direc­torul financiar al centralei indus­triale ; 3) de la 1.500.001 lei la 2.500.000 lei — birou­ executiv al consiliului oamenilor muncii din centrala de resort. B. Credite care se planifică și se acordă de către bănci cu exercitarea de către acestea a controlului nece­sității şi oportunității creditării : 1) de la 2.500.001 lei la 3.000.000 lei — directorul filialei bancare ; 2) de la 3.000.001 lei la 4.000.000 lei — di­rectorul sucursalei bancare jude­țene ; 3) de la 4.000.001 lei la 6.000. 000 lei — Guvernatorul B.N.­­R.S.R. : 4) peste 6.000.001 lei — Con­­siliul de Miniştri. Competenţele redate mai sus se referă la creditul solicitat de o uni­tate economică cu personalitate ju­ridică şi pot fi uti­lizate de acestea pentru unul sau mai multe obiecte, în unul­­ sau mai multe trimestre şi sunt în acelaşi timp limite anuale care nu pot fi depăşite prin însumarea suc­cesivă a dobînzilor la creditele acorda­te pe fiecare nivel de aprobare Utili­zarea unor credite din categoria B nu anulează dreptul u­­nităţilor de a utiliza limitele de competenţă de la capitolul A Filia­lele bancare, în cazuri justificate, pot reduce pînă la 1/2 competen­ţele de la punctul A, în situaţia în care unităţile nu îşi gospodăresc în mod corespunzător mijloacele fi­nanciare sau nu asigură rambursa­rea în termen a creditelor primite. In situaţia în care la scadenţă întreprinderile nu şi-au rambursat din proprie iniţiativă creditele din categoria A, unităţile bancare pro­cedează la rambursarea acestora, indiferent de situaţia obiectelor cre­ditate, din mijloacele proprii ale întreprinderilor, conform ordinii de plăţi legale“. Dorim totodată să subliniem fap­tul că nivelul competenţelor redate mai sus este numai exemplificativ, el puţin­ fi, eventual, diferenţiat pe ramuri de activitate sau grade de întreprinderi într-o anexă la lege. Indiferent care vor fi limitele con­crete de competenţă, stabilirea a­­cestora şi, mai ales, acordarea unor competenţe unităţilor în angajarea şi utilizarea pe proprie răspundere a creditului bancar este foarte ne­cesară pentru a perfecţiona rapor­turile bancă-întreprindere, respec­tiv, pentru desfăşurarea acestora pe baze economice. Există foarte multe unităţi care îşi gospodăresc în mod eficient mij­loacele circulante şi nu trebuie să li se refuze dreptul de a lucra in­dependent, bineînţeles, în anumite limite judicios stabilite. Este un motiv pentru care apreciem ca o necesitate de prim-ordin completa­rea legii finanţelor în sensul celor propuse. Vasile ŞERBU­, şeful serviciului control finan­ciar preventiv la G.U.F.R. Braşov În dezbatere publică PROIECTUL LEGII FINANŢELOR JIBERT Preşedintele şi inginerul­ permanent în fruntea acţiunilor Efectul ploilor căzute în ultima perioadă s-a resimţit şi în activi­tatea cooperativei agricole din Ji­­bert, îngreuind accesul mijloace­lor mecanice în cîmp. Cooperatorii, însă, interesaţi să pună cît mai grabnic la adăpost rodul muncii de un an, n-au pregetat să lucreze chiar şi în zilele ploioase. Acest fapt a avut drept consecinţă recol­tarea cartofilor şi sfeclei de zahăr de pe 20 şi respectiv 15 ha, ceea ce a determinat lărgirea frontului de lucru pentru pregătirea solului în vederea însămînţării cerealelor de toamnă. „La recoltatul manual al sfeclei de zahăr, ne-a mărturisit preşedin­tele Nicolae Bordeanu, participă cu regularitate în jur de 150 de coo­peratori. Randamentul din ce în ce mai bun cu care se lucrează, ca şi operativitatea cu care se acţionea­ză la transportarea recoltei de pe cîmp, ne îndreptăţesc să anticipăm că pînă la sfîrşitul acestei săptă­mâni terenul va fi eliberat pe toa­te cele 36 ha rămase în­ cultură“. De cele relatate de preşedinte şi inginerul şef Mircea Oprişa, aflaţi în permanenţă în fruntea acţiuni­lor, am avut ocazia să ne convin­gem şi în cursul zilei de ieri, cînd activitatea în cîmp era în toi. La a­­ceasta contribuie în mod substan­ţial faptul că întreaga suprafaţă cultivată cu sfeclă de zahăr şi car­tofi se lucrează în acord global. Nu la fel se pune însă problema şi cu porumbul de pe o însemnată suprafaţă, care nu a fost repartizat să se lucreze după acest sistem. Producţia preliminată a se obţine de aici este evaluată la cel puţin 3.000 kg boabe la ha. Pentru a se evita întîrzierile păgubitoare, este de dorit ca S.M.A. Jibert, cu spri­jinul Trustului judeţean al S.M.A., să asigure recoltarea mecanică a culturii, şi aceasta fără întîrziere. Întreaga producţie va fi strînsă (Urmare din pag. 1) dintre ei terminînd de strîns recolta de pe anumite suprafeţe. Exemplu în această privinţă sînt cooperatoa­rele Fronius Roza, Zeimes Ana, Ma­ria Popovici, Thies Luizi şi altele. Datorită activităţii lor fără preget, ca şi a muncii depuse de ceilalţi cooperatori, pînă acum am reuşit să strîngem întreaga recoltă de fruc­te, care a şi fost livrată I.P.U.L.F., precum şi cartofii de pe 45 ha., ceea ce reprezintă a treia parte din su­prafaţa cultivată. Aproape întreaga producţie recoltată a fost sortată şi transportată concomitent de pe cîmp, în prezent acţiunea continuîndu-se cu toate forţele. • In cultură avem şi 155 ha. cu sfe­clă de zahăr. Luni am început şi scosul ei. în planul nostru de ac­ţiune am prevăzut ca în cel mult 15 zile să terminăm de strîns întrea­ga recoltă de pe cîmp şi, în para­lel, să începem însămînţările de toamnă, care, de asemenea, vor fi executate în timpul optim. Eu, ca preşedinte al cooperativei, specialiştii din unitatea noastră, bri­gadierii, toţi cei cărora cooperatorii ne-au încredinţat sarcina să condu­cem treburile obştei, vom munci în aşa fel în această perioadă de vîrf, incit să putem raporta Comitetului judeţean de partid că ne-am făcut pe deplin datoria Este în joc soarta recoltei şi nimic nu ne va împiedica s-o strîngem. Nr. 8620 9 m Fără a aştepta zvîntarea terenului (Urmare din pag. 1) la treabă, fără a aştepta zvintarea locului. Ieri dimineaţă, pe tarlalele de lingă băile Homorod şi din sa­tul Mercheaşa, dizlocau sfecla CU unelte manuale, mai bine de 160 de oameni. Lucrînd cu spor, ei au reuşit ca pînă aseară să pună în grămezi producţia de pe circa 11 ha. Inginerul şef al cooperativei, Matei Roppelt, ne-a informat că în zilele următoare, paralel cu sco­sul se va executa şi decoloratul şi transportul rădăcinilor de pe cîmp, iar apoi tractoarele vor fi intro­­duse la arat.­­ Cu operativitate maximă se va lucra şi la recoltatul cartofilor, la care pînă acum au şi fost eliberate 10 ha, creîndu-se astfel cîmp de acţiune pentru mecanizatori. Zeci de tineri în sprijinul cooperatorilor (Urmare din pag. 1) pentru a nu se deprecia recolta din cauza brumei care şi-a şi făcut a­­pariţia". Alături, sub şoproane şi alte a­­dăposturi, alţi oameni lucrau la sortalul celor peste 40 tone ceapă recoltată pînă acum. Era o ac­tivitate rodnică, care atestă hotă­­rîrea cooperatorilor din Hoghiz de a nu lăsa să se irosească nici un kg de legume.

Next