Drum Nou, septembrie 1972 (Anul 29, nr. 8598-8623)
1972-09-27 / nr. 8620
Pag. 2 în aceste zile atenţia organelor şi organizaţiilor de partid este îndreptată spre deschiderea noului an de învăţământ de partid. O atenţie deosebită comportă, în această perioadă premergătoare, pregătirea minuţioasă a corpului de lectori şi propagandişti. Pentru aceasta, comitetele municipal şi orăşeneşti de partid au întocmit programe judicioase care cuprind expuneri şi dezbateri axate pe principalele idei reieşite din documentele Conferinţei Naţionale a partidului, precum şi activităţi metodice. în ceea ce priveşte nivelul instruirilor, se poate spune că în general acestea sunt cu grijă organizate, că propagandiştii reuşesc să aprofundeze cunoştinţele transmise, să-şi clarifice o serie de probleme. In cadrul instruirilor de la Făgăraş şi Codlea, de pildă, dezbateri ca „Naţiunea socialistă — etapă superioară în evoluţia naţiunii“ şi respectiv „Folosirea completă a capacităţilor de producţie şi reducerea cheltuielilor materiale — factori de bază în creşterea eficienţei economice", au condus la aprofundarea temeinică, multilaterală a unor probleme de maximă importanţă teoretică şi practică. De asemenea, o consultaţie care s-a bucurat de un interes sporit din partea propagandiştilor a fost organizată la Codlea pe tema „Socialismul şi contradicţiile sociale“. Dealtfel, pretutindeni, acolo unde organele de partid au urmărit îndeaproape desfăşurarea pregătirii propagandiştilor, cum este, de pildă, la Braşov, Săcele etc., rezultatele sunt dintre cele mai bune, activităţile organizate s-au bucurat de o largă audienţă. La aceasta a contribuit în mare măsură faptul că unele cadre cu munci de răspundere din aparatul de partid local au ţinut expuneri interesante, antrenînd propagandiştii într-un dialog viu, lămurindu-se astfel probleme de stringentă actualitate. Din păcate însă, nu peste tot s-a înţeles importanţa acestor instruiri care vizează înarmarea propagandiştilor cu o serie de cunoştinţe teoretice şi practice necesare desfăşurării la un nivel corespunzător şi cu eficienţă sporită a învăţămîntului de partid. Este cazul Uzinei de autocamioane unde din cei 99 de propagandişti au fost prezenţi la primele două instruiri 25 şi respectiv 40 de participanţi. Credem că o astfel de stare de lucruri vorbeşte de la sine despre „interesul“ cu care a privit comitetul de partid al uzinei pregătirea propagandiştilor pentru noul an de studiu. Mai mult de jumătate din numărul propagandiştilor de la U.A.R. vor debuta în anul de învăţămînt de partid fără să-şi fi reîmprospătat cunoştinţele, şi asta tocmai într-o perioadă bogată în evenimente, cînd Conferinţa Naţională a partidului a ridicat activitatea ideologică la un grad înalt de exigenţă. Cum vor fi oare suplinite aceste goluri din pregătirea propagandiştilor respectivi ? Iată o problemă la care comitetul de partid de la Uzina de autocamioane va trebui să mediteze cu toată responsabilitatea şi să ia operativ măsurile ce se impun. O situaţie similară am intîlnit şi în cadrul instruirilor din oraşul Zărneşti. Comitetul orăşenesc de partid se pare că a neglijat nu numai aspectul participării propagandiştilor, ci şi nivelul pregătirii acestora. Unele teme sunt întocmite şi expuse superficial, confuz, ceea ce poate avea repercusiuni nedorite asupra difuzării unor teze teoretice şi practice privind politica partidului în rîndul cursanţilor de către propagandişti. Lucrurile nu stau mai bine nici în cazul cursurilor de pregătire din Rîşnov şi Rupea. Ea una dintre instruiri organizată la Rupea, bunăoară, nu a fost prezent nici unul dintre propagandiştii de la Unitatea de industrializare şi exploatare a lemnului Homorod. Dincolo de acest aspect, aici — ca şi la Rîşnov — pregătirile se rezumă la expuneri, ocolindu-se fără nici un motiv dezbaterile şi consultaţiile. Mai sînt încă puţine zile pînă la deschiderea noului an de învăţămînt de partid. Organele şi organizaţiile de partid sunt chemate să găsească soluţiile cele mai eficiente pentru remedierea tuturor neajunsurilor. De asemenea, se impune ca la ultima activitate de pregătire a propagandiştilor, primii secretari, sau secretarii comitetelor municipal şi orăşeneşti de partid să informeze multilateral propagandiştii cu sarcinile economice actuale care stau în faţă judeţului nostru, a întreprinderilor din localităţile respective în vederea realizării cincinalului înainte de termen, insistîndu-se pe faptul că învăţămîntul de partid trebuie să-şi găsească o finalitate directă în sporirea eficienţei economice a întregii activităţi, în formarea omului nou, constructor al societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Gheorghe COMŞA, director adjunct al Cabinetului de partid judeţean Pregătirea temeinică o condiție principală propagandistilor a eficientei invățămîntului de partid In labirintul pasionantei CĂUTĂRI A NOULUI (Urmare din pag. I) două piese. (Seva nou, vreo „premieră“ ? — Este inovaţia la care lucrez acum. In ultimul timp inovaţiile mele au avut ca obiect frîna. Sistemul de direcţie şi frînare este, după mine, sufletul camionului şi nu motorul. Dacă frîna... dar mai bine să nu vorbim. Aceştia sînt doi cilindri principali de frină. Primul, cel care se foloseşte acum este din alamă care costă 28 de lei kilogramul. Al doilea este din aluminiu care costă 11 lei kilogramul. Luaţi-i în Irina şi vedeţi şi diferenţa degreutate, adăugaţi şi simplificarea procedeului tehnologic şi veţi avea imaginea a ceea ce va fi noul cilindru de frînă. Reducerea preţului de cost se va face atît prin reducerea consumului de metal cit şi prin simplificarea procesului tehnologic. — Aţi avut inovaţii ratate? — Da, este inevitabil. Totul este insă ca cele hulte să le acopere pe cele rele... — Există un coeficient de risc, intervine în discuţie Ioan Murzea. Un exemplu recent. Extrudarea la rece nu mi-a reuşit la un reper. Am pierdut o matriţă care costa aproximativ 5.000 de lei. Dar la alt reper economia a fost de 1.300.000 lei. Era datoria noastră să încercăm! Cine nu riscă... Ne continuăm drumul prin uzină. Ioan Murzea îmi vorbeşte despre preocuparea cabinetului de a atrage câţi mai mulţi salariaţi în mişcarea de inovaţii şi invenţii. Planul tematic este afişat din loc în loc. Temele sunt axate, pe problemele cele mai stringente ale producţiei. Scopul lor? Economia de material, reducerea importului de utilaje, mărirea rezistenţei diverselor repere, utilizarea cit mai raţională a timpului de lucru. — Problema nu este să faci inovaţii de dragul inovaţiilor... Şi nici numai să-l atragi pe om, ci să-l menţii alături de mişcare. El poate să greşească, dar în momentul în care îi respingi o propunere trebuie să ştii să argumentezi clar de ce o faci. . . Trebuie să ştii să-l îndrumi spre problemele cele mai stringente ale producţiei. Să-i canalizezi efortul creator pe făgaşul care-l reclamă momentul respectiv de dezvoltare, posibilităţile tehnologice ale secţiei respective. — Ultima mea inovaţie, îmi declară lăcătuşul Nicolae Bălan, dublează productivitatea la reperul respectiv. Ce gîndesc în momentul in care îmi propun să fac o inovaţie . Că e loc pentru mai bine, mult loc pentru mai bine... Mereu! — Vă răpesc din timpul liber ? — Timpul liber... Important e să ştii să-l foloseşti in mod util. Pentru tine, şi pentru societate. — întîmpinaţi nişte greutăţi în ceea ce aş numi realizarea fizică a unei inovații ? — Nu. In general serviciile de proiectări ne servesc prompt.. Poate la secţiile de care depinde realizarea prototipurilor s-ar impune o dinamizare. Experimentările merg bine. — Noi avem un sistem, îmi spune Ioan Murzea. In 30 de zile răspundem propunerilor, stabilind, dacă sunt acceptate, graficul de proiect, realizare şi omologare care nu depăşesc niciodată un an. — S-ar putea scurta aceste termene ? — Nu vreau să înţelegeţi că absolut toate inovaţiile au nevoie de un an pentru aplicare. Dar sunt unele care necesită o experimentare mai îndelungată pe autocamion. Nu are rost să riscăm inutil. In primul rînd conştiinţa nu ne ve permite. Este vorba de bunurile noastre! In orice caz, ne străduim să scurtăm pe cît posibil termenele. Secţia cabine. Printre siluetele elegante ale cabinelor noilor autocamioane ROMAN, muncitorul loan Zichil, autor a 12 inovaţii. — Abia aştept să pornim in plin cu producţia acestor autocamioane. Aici este un vad bun pentru inovatori. Procesul tehnologic poate fi îmbunătăţit. Despre inovatorii de la U .A.B. s-ar putea scrie o carte. Vi i-am prezentat pe cîţiva mai puţin cunoscuţi. Cu Eroii Muncii Socialiste Carol Nagy şi Nicolae Comunici — primul cu 20 de inovaţii cu o eficienţă de 1,7 milioane, al doilea cu 108 inovaţii şi o eficienţă de 2 milioane lei, cititorii s-au mai intîlnit in paginile ziarului nostru. Alţi inovatori şi inventatori le calcă pe urme. Gerhardt Bader, Gheorghe Mîndrescu, Francisc Hoffman, Gheorghe Popescu, Mircea Boghici sînt cîţiva din cei a căror „concurenţă“ e de „temut“. Cîţiva din cei care ştiu că forţa uzinei nu stă intr-un singur om. Din competiţia lor producţia va avea numai de ciştigat. Și societatea... DRUM NOU Noua şi moderna şcoală generală de pe strada Lămâiţei din Braşov, care a debutat odată cu începerea noului an şcolar. Numai produse realmente necesare economiei naţionale (Urmare din pag. 1) Dispunem insă de date certe pentru perioada primelor opt luni. Astfel, producţia suplimentară obţinută atunci, în valoare de peste 24 milioane lei, s-a concretizat în 1300 tablouri de bord pentru autoturismele „Dacia" — 1300, 1200 dinamuri pentru tractoare, piese de schimb auto şi tractor în valoare de aproa- pe 3 milioane lei, destinate exportului şi 23.900 kW motoare electrice livrate tot la export. — între valoarea acestor produse şi cea a producţiei suplimentare există vreo diferenţă? — Ca să fim sinceri, da. — Ce reprezintă? — Este o diferenţă destul de mică. Ea este constituită din valoarea altor produse realizate peste plan şi, fireşte, solicitate de beneficiari, dar în cantităţi mult mai mici, astfel că nu le-am mai amintit. Rezultă deci că la „Electroprecizie“ sporul de producţie este concretizat numai în produse de primă necesitate pentru economia naţională. Intervine însă, în acest context, şi problema: cu ce se realizează producţia suplimentară, şi mai ales cum? Adică ce factori au determinat creşterea peste prevederi a producţiei şi de unde materia primă necesară? Investigaţiile făcute în acest sens relevă faptul că, încă de la începutul anului, ba chiar de la finele anului trecut, colectivul uzinei şi-a orientat preocupările spre a realiza cît mai mult din sporul de producţie din economii de materii prime şi materiale. După aprecierea specialiştilor de aici, este sigur că 25 la sută din producţia suplimentară a fost realizată pe această cale. Cum? Prin îmbunătăţirea coeficientului de utilizare al metalului, folosirea pe scară mai largă a înlocuitorilor din mase plastice, extinderea croirilor combinate la numeroase repere, executarea altora din deşeuri reutilizabile, în locul materiei prime din magazie. Aşa este cazul, spre exemplu, al tolei de la demarcare, care, fiind mai mică decit tola de la alternator, a fost realizată din bucăţile de material rămase de la ştanţarea acestuia din urmă. Dar iniţiativele constructorilor de aparataj şi echipamente electrice nu se limitează la atît. Ele au vizat, prin numeroase măsuri tehnice şi organizatorice, şi substanţiale creşteri ale ritmului de fabricaţie. Nu intenţionăm să enumerăm toate aceste acţiuni, în esenţă este vorba de faptul că ele au dus la o importantă economie de timp, ceea ce a permis realizarea unei producţii sporite în aceeaşi perioadă. Astfel, prin reorganizarea atelierului 213, de pildă, pe linii tehnologice cu flux continuu, ca şi prin asigurarea unor seturi duble de S.D.V.-uri, s-a ajuns ca producţia de alternatoare să crească în prezent la 13.000 pe lună, faţă de 9.500—10.000 cite se executau în primele luni ale anului, în acelaşi fel a marcat creşteri substanţiale producţia de relee regulatoare, de la 8—9000 bucăţi în ianuarie, la 14.000 în cursul acestei luni. Exemplele ar putea fi, desigur, înmulţite; în toate aceste cazuri se vădeşte însă faptul că realizarea unor sporuri însemnate de producţie depinde — dincolo de cerinţele beneficiarilor şi asigurarea materiilor prime , de capacitatea de creaţie tehnică şi organizatorică a colectivului, de hotărîrea şi elanul cu care colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni desfăşoară întrecerea pentru a realiza „mai iute, mai bine, mai eficient“ prevederile de plan şi angajamentele asumate. în esenţă iniţiativele întreprinse sub această deviză îşi manifestă întreaga eficacitate atunci cînd ele acţionează cu energie asupra condiţiilor materiale, tehnice, tehnologice şi organizatorice, pentru a le perfecţiona în aşa fel ca ele să răspundă exigenţelor mereu sporite ale dezvoltării mai accelerate a industriei, a întregii economii naţionale. La preluarea legumelor şi zarzavaturilor (Urmare din pag I) In contrast cu acest mod lucid de a vedea lucrurile, Pompiliu Repanovici, şeful contabil de la Spitalul de boli transmisibile, ne-a expus o foarte complicată teorie cu „dacă“ şi cu „poate“. „ Noi am fost repartizaţi cu preluarea la C.A.P. Stupini. Azi la ora 13 mă duc să văd cum arată cartofii, pe care dealtfel i-am văzut săptămîna trecută. Dacă mai au acel mucegai de umezeală, înseamnă că cer să ne schimbe repartiţia pentru Ghimbav, căci acolo ne dau cartofi din siloz. L-am întrebat pe interlocutor dacă cu forţele personalului administraţiei spitalului nu s-ar putea zvînta cîteva camioane de cartofi. — O, ba da. Dacă aş şti că mîine nu plouă, i-aş întinde în curte. Ilar cine-mi poate garanta? Nici ceapa nu am preluat-o tot pentru că încă nu e uscată. Intr-adevăr, tovarăşe şef contabil, nimeni nu vă poate garanta că nu plouă. Dv. în schimb vă puteţi plimba liniştit de la o cooperativă la alta şi cine ştie, poate că între timp cartofii se vor usca de tot... Şi atunci să vă vedem de unde veţi scoate hrana pentru sutele de pacienţi. La cantina Regionalei C.F.R.,responsabilul Ion Bădără ne asigură că de mîine începe să ridice cartofii de la C.A.P. Harman. E vorba de 25.000 kg. Sinceri să fim, n-am înţeles de ce „mîine“, cînd la ora discuţiei noastre timpul era deosebit de prielnic, iar cu o zi înainte, la fel. Dacă mîine plouă, tovarăşe responsabil, cînd veţi mai începe transportul şi, mai ales, ce se va întîmpla cu cartofii cu care dv. trebuie să asiguraţi o parte din alimentaţia abonaţilor? Cu şi mai multă lipsă de răspundere este tratată problema preluării legumelor şi zarzavaturilor de către conducerile unor grădiniţe. Tovarăşa Papp Magdalena, directoarea grădiniţei cu orar normal nr. 30, de pe B-dul Lenin nr. 86, vorbea despre cartofi, varză, ceapă ca despre nişte produse care. .. abia se însămînţează. — O, da. Am pus murăturile. Pentru cartofi, varză, ceapă şi rădăcinoase mai este timp destul. E abia septembrie. La fel de străină de situaţie, Maria Burzo, directoarea grădiniţei Fabricii de stofe, îşi exprima speranţa că „mijloc de transport ne va asigura, cred, C.A.P.-ul la care am fost repartizaţi". Ascultînd astfel de replici, nu poţi să nu te întrebi cum de pot exista nişte conducători de instituţii (în speţă, directoare de grădiniţă) atît de rupţi de pulsul vremii, de nevoile şi cerinţele unităţilor pe care le conduc. La prima vedere situaţiile relatate par şi puţin hazlii. In realitate ele trădează optici extrem de dăunătoare acum cînd fiecare oră contează pentru soarta recoltei strînsă deja in cîmp. Firește, timp mai este, ilar nu pentru aşteptări. Imperativul major al acestor zile de toamnă pe cît de bogată, pe atît de capricioasă, nu poate fi altul decit: recolta, cît mai grabnic la adăpost de vicisitudinile sezonului rece. Un imperativ adresat nu numai C.A.P.-urilor, membrilor cooperatori şi I.P.U.L.F.ului, ci fiecărui cetăţean. P.S. In ultimul moment primim de la C.A.P. Vulcan vestea că aici, cîteva tone de ceapă zvîntată gata, zace nepreluată, motiv pentru care cooperatorii au fost obligați la eforturi în plus pentru protejarea ei, acum cînd alte munci ii aşteaptă pe cîmp. Ce are de spus X.P.U.L.F-ul? SĂ FIE PRECIZATE COMPETENTELE In angajarea si utilizarea CREDITULUI BANCAR Pentru unele activităţi desfăşurate în cadrul întreprinderilor s-au stabilit limite de competenţe pentru organele de conducere în aprobarea anumitor cheltuieli sau realizarea unor acţiuni. Care este însă situaţia competenţelor şi responsabilităţii în domeniul creditului bancar ? în legislaţia în vigoare ca şi în proiectul noii legi a finanţelor nu au fost stabilite şi delimitate competenţele diferitelor organisme economice în angajarea, aprobarea utilizării sau folosirea creditului bancar. în prezent, creditele bancare se aprobă prin comunicările de plafoane din planul trimestrial de credite aprobat de Consiliul de Miniştri. Comunicarea de plan fiind un extras dintr-un plan aprobat de Consiliul de Miniştri, se poate spune că, în fapt, competenţa de aprobare a creditării pe o perioadă mai mare de 90 de zile este un drept al organelor centrale. Or, în actuala etapă menţinerea acestei practici apare ca neindicată mai ales că descentralizarea competenţelor în aprobarea creditării şi acordarea de competenţe între_____________ prinderilor în utilizarea pe proprie răspundere a creditului bancar este o necesitate reală a sporirii eficienţei şi responsabilităţilor în utilizarea creditului bancar. Nu trebuie uitat că aceste competenţe reprezintă dreptul de a angaja efectuarea unor cheltuieli din fondurile statului în limita de decizie stabilită pentru fiecare categorie sau unitate administrativă, întrucît pentru unitatea beneficiară folosirea creditului bancar înseamnă angajarea unei cheltuieli egale cu dobînda pe care o plătește, apare necesar ca delimitarea competenţelor în acest domeniu să fie definită în funcţie devolumul dobînzii datorate pentru creditul utilizat. Plecînd de la aceste considerente propun ca în continuarea textului din proiectul legii finanţelor, la articolul 55, să se prevadă următoarele : „Oportunitatea angajării creditelor de la punctele a las se determină de către unităţile solicitante avînd drept criteriu de bază efectele economice ce se obţin, adică beneficii suplimentare, reduceri de cheltuieli de orice natură, evitarea unor pierderi din întreruperea sau reducerea producţiei etc., în funcţie de situaţia concretă. Competenţele întreprinderilor pentru aprobarea introducerii solicitărilor in planul de credite şi acordarea efectivă a creditului, în funcţie de volumul dobînzii datorate pentru creditul solicitat, se stabilesc astfel: A. Credite care se acordă pe propria răspundere a unităților economice, fără ca banca să aibă responsabilitate privind oportunitatea și necesitatea creditării: 1) pînă la 1.000.000 lei — comitetul oamenilor muncii din întreprindere ; 2) de la 4.000. 001 lei la 1.500.000 lei — directorul financiar al centralei industriale ; 3) de la 1.500.001 lei la 2.500.000 lei — birou executiv al consiliului oamenilor muncii din centrala de resort. B. Credite care se planifică și se acordă de către bănci cu exercitarea de către acestea a controlului necesității şi oportunității creditării : 1) de la 2.500.001 lei la 3.000.000 lei — directorul filialei bancare ; 2) de la 3.000.001 lei la 4.000.000 lei — directorul sucursalei bancare județene ; 3) de la 4.000.001 lei la 6.000. 000 lei — Guvernatorul B.N.R.S.R. : 4) peste 6.000.001 lei — Consiliul de Miniştri. Competenţele redate mai sus se referă la creditul solicitat de o unitate economică cu personalitate juridică şi pot fi utilizate de acestea pentru unul sau mai multe obiecte, în unul sau mai multe trimestre şi sunt în acelaşi timp limite anuale care nu pot fi depăşite prin însumarea succesivă a dobînzilor la creditele acordate pe fiecare nivel de aprobare Utilizarea unor credite din categoria B nu anulează dreptul unităţilor de a utiliza limitele de competenţă de la capitolul A Filialele bancare, în cazuri justificate, pot reduce pînă la 1/2 competenţele de la punctul A, în situaţia în care unităţile nu îşi gospodăresc în mod corespunzător mijloacele financiare sau nu asigură rambursarea în termen a creditelor primite. In situaţia în care la scadenţă întreprinderile nu şi-au rambursat din proprie iniţiativă creditele din categoria A, unităţile bancare procedează la rambursarea acestora, indiferent de situaţia obiectelor creditate, din mijloacele proprii ale întreprinderilor, conform ordinii de plăţi legale“. Dorim totodată să subliniem faptul că nivelul competenţelor redate mai sus este numai exemplificativ, el puţin fi, eventual, diferenţiat pe ramuri de activitate sau grade de întreprinderi într-o anexă la lege. Indiferent care vor fi limitele concrete de competenţă, stabilirea acestora şi, mai ales, acordarea unor competenţe unităţilor în angajarea şi utilizarea pe proprie răspundere a creditului bancar este foarte necesară pentru a perfecţiona raporturile bancă-întreprindere, respectiv, pentru desfăşurarea acestora pe baze economice. Există foarte multe unităţi care îşi gospodăresc în mod eficient mijloacele circulante şi nu trebuie să li se refuze dreptul de a lucra independent, bineînţeles, în anumite limite judicios stabilite. Este un motiv pentru care apreciem ca o necesitate de prim-ordin completarea legii finanţelor în sensul celor propuse. Vasile ŞERBU, şeful serviciului control financiar preventiv la G.U.F.R. Braşov În dezbatere publică PROIECTUL LEGII FINANŢELOR JIBERT Preşedintele şi inginerul permanent în fruntea acţiunilor Efectul ploilor căzute în ultima perioadă s-a resimţit şi în activitatea cooperativei agricole din Jibert, îngreuind accesul mijloacelor mecanice în cîmp. Cooperatorii, însă, interesaţi să pună cît mai grabnic la adăpost rodul muncii de un an, n-au pregetat să lucreze chiar şi în zilele ploioase. Acest fapt a avut drept consecinţă recoltarea cartofilor şi sfeclei de zahăr de pe 20 şi respectiv 15 ha, ceea ce a determinat lărgirea frontului de lucru pentru pregătirea solului în vederea însămînţării cerealelor de toamnă. „La recoltatul manual al sfeclei de zahăr, ne-a mărturisit preşedintele Nicolae Bordeanu, participă cu regularitate în jur de 150 de cooperatori. Randamentul din ce în ce mai bun cu care se lucrează, ca şi operativitatea cu care se acţionează la transportarea recoltei de pe cîmp, ne îndreptăţesc să anticipăm că pînă la sfîrşitul acestei săptămâni terenul va fi eliberat pe toate cele 36 ha rămase în cultură“. De cele relatate de preşedinte şi inginerul şef Mircea Oprişa, aflaţi în permanenţă în fruntea acţiunilor, am avut ocazia să ne convingem şi în cursul zilei de ieri, cînd activitatea în cîmp era în toi. La aceasta contribuie în mod substanţial faptul că întreaga suprafaţă cultivată cu sfeclă de zahăr şi cartofi se lucrează în acord global. Nu la fel se pune însă problema şi cu porumbul de pe o însemnată suprafaţă, care nu a fost repartizat să se lucreze după acest sistem. Producţia preliminată a se obţine de aici este evaluată la cel puţin 3.000 kg boabe la ha. Pentru a se evita întîrzierile păgubitoare, este de dorit ca S.M.A. Jibert, cu sprijinul Trustului judeţean al S.M.A., să asigure recoltarea mecanică a culturii, şi aceasta fără întîrziere. Întreaga producţie va fi strînsă (Urmare din pag. 1) dintre ei terminînd de strîns recolta de pe anumite suprafeţe. Exemplu în această privinţă sînt cooperatoarele Fronius Roza, Zeimes Ana, Maria Popovici, Thies Luizi şi altele. Datorită activităţii lor fără preget, ca şi a muncii depuse de ceilalţi cooperatori, pînă acum am reuşit să strîngem întreaga recoltă de fructe, care a şi fost livrată I.P.U.L.F., precum şi cartofii de pe 45 ha., ceea ce reprezintă a treia parte din suprafaţa cultivată. Aproape întreaga producţie recoltată a fost sortată şi transportată concomitent de pe cîmp, în prezent acţiunea continuîndu-se cu toate forţele. • In cultură avem şi 155 ha. cu sfeclă de zahăr. Luni am început şi scosul ei. în planul nostru de acţiune am prevăzut ca în cel mult 15 zile să terminăm de strîns întreaga recoltă de pe cîmp şi, în paralel, să începem însămînţările de toamnă, care, de asemenea, vor fi executate în timpul optim. Eu, ca preşedinte al cooperativei, specialiştii din unitatea noastră, brigadierii, toţi cei cărora cooperatorii ne-au încredinţat sarcina să conducem treburile obştei, vom munci în aşa fel în această perioadă de vîrf, incit să putem raporta Comitetului judeţean de partid că ne-am făcut pe deplin datoria Este în joc soarta recoltei şi nimic nu ne va împiedica s-o strîngem. Nr. 8620 9 m Fără a aştepta zvîntarea terenului (Urmare din pag. 1) la treabă, fără a aştepta zvintarea locului. Ieri dimineaţă, pe tarlalele de lingă băile Homorod şi din satul Mercheaşa, dizlocau sfecla CU unelte manuale, mai bine de 160 de oameni. Lucrînd cu spor, ei au reuşit ca pînă aseară să pună în grămezi producţia de pe circa 11 ha. Inginerul şef al cooperativei, Matei Roppelt, ne-a informat că în zilele următoare, paralel cu scosul se va executa şi decoloratul şi transportul rădăcinilor de pe cîmp, iar apoi tractoarele vor fi introduse la arat. Cu operativitate maximă se va lucra şi la recoltatul cartofilor, la care pînă acum au şi fost eliberate 10 ha, creîndu-se astfel cîmp de acţiune pentru mecanizatori. Zeci de tineri în sprijinul cooperatorilor (Urmare din pag. 1) pentru a nu se deprecia recolta din cauza brumei care şi-a şi făcut apariţia". Alături, sub şoproane şi alte adăposturi, alţi oameni lucrau la sortalul celor peste 40 tone ceapă recoltată pînă acum. Era o activitate rodnică, care atestă hotărîrea cooperatorilor din Hoghiz de a nu lăsa să se irosească nici un kg de legume.