Drum Nou, octombrie 1972 (Anul 29, nr. 8625-8649)
1972-10-07 / nr. 8629
L Proletari din toate ţările, uniţi»*la nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P..C.R. ŞI AL CONSIUUUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8629 Sîmbătă, 7 octombrie 1972 4 pagini 30 bani O principală îndatorire patriotică şi obligaţie a tuturor locuitorilor satelor. PARTICIPAREA LA STRÎNGEREA RECOLTEI ŞI SEMĂNAT! Previziunile făcute de meteorologi îndeamnă la intensificarea la maximum a muncii pe ogoare, la hărnicie. Pentru zilele ce urmează, organizarea exemplară a întregii activităţi este cu atît mai necesară, cu cit pe ansamblul judeţului mai sunt de recoltat şi de transportat de pe cîmp, aproximativ două milioane tone de diferite produse şi de semănat cu orz şi grîu-secară aproape întreaga suprafaţă prevăzută. Comandamentul judeţean pentru coordonarea lucrărilor agricole, care a analizat ieri mersul lucrărilor din campania de toamnă, a stabilit măsuri judicioase, energice, pentru recuperarea în cel mai scurt timp a rămînerilor în urmă. Din analiză a reieşit că pînă joi seara, cartofii s-au recoltat de pe numai circa 38 la sută din suprafaţa cultivată, şi în mai mică măsură transportaţi de pe cîmp, în timp ce la cultura sfeclei de zahăr realizările sînt cu totul departe de posibilităţi. lată de ce, acum, mai mult ca oricînd, pentru lucrătorii ogoarelor, pentru toţi locuitorii satelor şi cei ce îşi desfăşoară activitatea aici, participarea în masă şi zi de zi la strîngerea şi punerea la adăpost a actualei recolte a devenit sarcina nr. 1, cea mai înaltă îndatorire patriotică. In această ordine de idei, s-a indicat ca acolo unde apa bălteşte, să se execute neîntîrziat drenaje, iar pe măsură ce culturile respective se eliberează de sub influenţa ei, să se înceapă imediat recoltatul, lucrarea se va continua în ritm susţinut şi pe restul suprafeţelor ocupate cu cartofi, cu obligaţia să se asigure o perfectă sincronizare între scoaterea din pămînt, adunatul în grămezi şi transportarea acestora de pe cîmp. în ce priveşte sortarea tuberculilor, operaţiunea se va executa pe cît posibil numai sub acoperiş. în acest scop, în fiecare sat se vor organiza puncte special amenajate, accelerîndu-se în acelaşi timp la maximum viteza zilnică de transport. Totodată, se vor lua măsuri de protejare a cartofilor ce ramîn în grămezi pe cîmp, pînă la lichidarea decalajului dintre recoltat și eliberarea terenului, lucrare care trebuie sa se realizeze în timpul cel mai scurt. Grija sporita pentru punerea rapidă la adăpost a întregii producţii de cartofi nu exclude preocuparea, in paralel, pentru accelerarea vitezei de recoltare a sfeclei de zahăr, atît mecanic cît şi manual. Pentru ca forţa de muncă şi mijloacele mecanice pe care se bazează zilnic fiecare unitate să fie utilizate judicios şi în ordinea priorităţilor, este necesar să se respecte cu stricteţe graficele de livrări întocmite de comun acord cu reprezentanţii Fabricii de zahăr din Bod, în funcţie de nevoile curente ale acestora. Aşa cum arătam mai înainte, la îndeplinirea exemplară a sarcinilor impuse de condiţiile speciale create de timpul nefavorabil sunt chemaţi să-şi aducă întreaga contribuţie toţi locuitorii satelor, inclusiv salariaţii. în acelaşi sens acţionează însă şi importante forţe din afară, mobilizate şi dirijate pe unităţi de către Comandamentul judeţean pentru coordonarea lucrărilor agricole. Pentru ca aceste forţe să lucreze cu randamentul aşteptat, pe parcursul întregii zi-lumină, conducătorii unităţilor pe care le sprijină au datoria să le pună la dispoziţie uneltele şi ustensilele de care au nevoie, să le îndrume îndeaproape activitatea in cîmp. Legat de necesitatea încheierii insăminţarilor de toamnă în cît mai puţine zile, din analiza Comandamentului a rezultat că arăturile de bază s-au executat în proporţie de numai 34 la sută, suprafeţele pe care s-a pregătit patul germinativ pentru orz sau grîu-secară fiind aproximativ de două ori mai mici. Aşa stind lucrurile, este firesc ca pentru recuperarea in timp utila rafr,merilor in urmă să se grăbească corespunzător acţiunea de eliberare a terenului de plantele premergătoare, creîndu-se front larg de lucru pentru mecanizatori la arat, pregătirea patului germinativ şi semănat, prioritatea avînd-o orzul. Pentru a se cîştiga timp, vor fi însămînţate cu grîu toate suprafeţele în prezent libere, chiar dacă planta premergătoare a fost tot griul. (Continuare in pag. o 3-a) DISPUTĂ DIN CARE PĂGUBITĂ ESTE PRODUCŢIA Cooperatorii din Săcele au recoltat cartofii de pe mai bine de 420 ha., din cele 865 cultivate în acest an. Livrările către M.PrVîL.ft—n«—Snte«e însă 1400 tone (plan 6.800) la cartofii pentru sămînţă şi, respectiv, 150 tone, din 1850, la cei destinaţi consumului. „Aproximativ 15 vagoane de tuberculi bine sortaţi — ne informează preşedintele Andrei Balint — aşteaptă în câmp de circa 8—10 zile ca să ajungă în silozul din Săcele al C.P.V.L.F. Alte cantităţi pregătite pentru livrare, am fost nevoiţi să le depozităm în curtea cooperativei, întrucît din motive mai mult sau mai puţin obiective nu au fost admise la recepţie. Plecînd de la experienţa anului trecut — avantajoasă şi pentru noi şi pentru beneficiar — împreună cu ing. Nicolae Stoica, delegatul C.P.V.P.p.Braşov, am întocmit un proces verbal de constatare prin care propunem ca în timpul însilozării să se înlăture toţi tuberculii ce nu întrunesc condiţiile de calitate cerute de STAS, urmînd să predăm imediat o cantitate echivalentă de cartofi, corespunzători grupei şi clasei la care au fost încadraţi cei recepţionaţi. De la 27 septembrie, cînd s-a încheiat respectiva convenţie, n-am primit însă, nici un fel de răspuns din partea conducerii C.P.U.L.F. Braşov. Or, pe zi ce trece, se accentuează riscul degradării cartofilor respectivi, din care rezultă pierderi de nerecuperat atît pentru cooperativă şi beneficiar, cît şi pentru fondul pieţei“. Intr-adevăr, punîndu-se capăt disputei, ceea ce în spiritul noilor derogări este perfect posibil, ar avea de cîştigat toată lumea, în curtea G.A.P. Săcele, alături de circa 2—3 vagoane de cartofi sortaţi, sunt depozitate alte 10—15 vagoane care aşteaptă să fie pregătite pentru livrare şi recepţionate de U.P.V.fi..F. Braşov. Pînă cînd ? Foto: C. ILIESG. Frîne în preluarea şi valorificarea operativă a cartofilor Intr-unul din numerele trecute ale ziarului nostru semnalam, printre alte neajunsuri, că rampa de încărcare a centrului de preluare a cartofilor din gara Făgăraş a devenit neîncăpătoare, în situaţia în care unele cooperative agricole mari producătoare de cartofi, cum sînt cele din Recea şi Berivoi, nu pot să-şi livreze ritmic cartofii recoltaţi, din cauza greutăţilor pe care le îţi tîmpină aici, raţional este ca C.P.V.L.F.-Făgăraş să înfiinţeze un nou centru de preluare în satul Săsciori, unde există cîntar şi teren adecvat pentru depozitare. Materializarea de urgenţă a acestei propuneri judicioase ar fi cît se poate de salutară, mai ales dacă se ţine seama de indicaţia însilozării sau punerii la adăpost a cartofilor oriunde există posibilităţi. „HIDROMECANICA“ La încheierea celor nouă luni, colectivul uzinei „Hidromecanica“ a raportat obţinerea unei economii de metal peste plan de 11,5 tone. De asemenea, de la începutul anului s-au înregistrat 300 mii kW economii la consumul de energie electrică şi 900 tone combustibil convenţional. ~ Dac0a~care~deUtar505~se~adauga economiile obţinute prin aplicarea unor inovaţii, care se cifrează la 1,5 milioane lei, avem explicaţia faptului că uzina „Hidromecanica“ şi-a depăşit deja angajamentul anual la beneficii cu circa milion lei. ÎNVĂȚĂMÎNTUL DE PARTID - instrument principal în propagarea și înfăptuirea politicii partidului par- a 2-a Cu scara și tulumba la căminul cultural pag. a 2-a „RULMENTUL" Utilizarea cu randament sporit a fondului de timp al maşinilor, introducerea în producţie a unor utilaje cu parametrii superiori, prin acţiunea de autodotare, asimilarea in fabricaţie a unor produse noi cu tehnologii complexe şi deci cu valori superioare, sunt numai cîţiva din factorii care au contribuit ca la sfîrşitul trimestrului expirat colectivul uzinei „Rulmentul“ să raporteze depăşirea angajamentelor anuale cu 15 milioane lei la producţia marfă vîndută şi încasată, cu peste 21 milioane lei la beneficii şi cu mai mult de 3 milioane lei la economii prin reducerea cheltuielilor de producţie. De asemenea, s-a depăşit cu 1,3 milioane lei-valută angajamentul la produsele pentru export. In aceeaşi perioadă, productivitatea muncii a sporit cu 0,7 la sută peste angajamentul asumat. Sunt cîteva cifre care ilustrează plenar hotărîrea cu care colectivul acestei uzine a pornit la realizarea Cincinalului înainte de termen. Alături de celelalte întreprinderi braşovene şi unităţile aparţinînd industriei alimentare îşi intensifică, în aceste zile, eforturile pentru valorificarea integrală a resurselor interne, în vederea realizării angajamentelor asumate în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii. Astfel, întreprinderea „Industria laptelui“ raportează, la încheierea celor 9 luni, depăşirea angajamentului anual la producţia marfă cu 1564 mii lei, ceea ce reprezintă un supliment de 37 tone de unt şi 496 tone de brînzeturi. Rezultate asemănătoare a obţinut şi întreprinderea de morărit şi panificaţie care, pe aceeaşi perioadă, a înscris în dreptul producţiei marfă vîndute şi încasate un plus de 502 mii lei. De asemenea este necesar a fi scoasă în evidenţă preocuparea colectivelor de la fabrica de bere „Aurora“ şi fabrica de produse zaharoase „Dezrobirea“ care au şi depăşit angajamentul anual la productivitatea muncii cu 461 lei şi respectiv 909 lei pe salariat. #1 In intîmpinarea celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii Cu angajamente anuale îndeplinite Unităţi ale industriei alimentare Echipa de lăcătuşi condusă de Szőke Miklós, din secţia prelucrări mecanice de unelte şiscule, îşi depăşeşte zilnic sarcinile de plan cu 10 la sută. 300 ECUABRI, la Întreprinderea de Foto: GH. BANUŢĂ on PĂRINTEASCĂ O ştire lapidară publicată în ziarul nostru de ieri anunţa că la Codlea s-a deschis un club pentru femei. Dar cu acest prilej s-a născut şi o preţioasă iniţiativă izvorîtă din profundul umanism ce caracterizează majoritatea membrilor societăţii noastre, iniţiativă despre care nu se putea vorbi în cîteva rînduri. De aceea, ne face plăcere să o relatăm astăzi mai pe larg. Se ştie că în uzinele şi fabricile din Codlea lucrează sute de tinere fete, venite de pe alte meleaguri ale ţării. Multe din ele au o experienţă de viaţă redusă, iar departe de căminul părintesc se descurcă la început destul de greu, sunt lipsite uneori de îndrumarea de care au nevoie. Şi atunci, ce s-au gîndit femeile, muncitoare mai virstnice de la „Colorom“ şi alte întreprinderi codlene ? Ce ar fi dacă le-am întinde acestor fete o mină caldă de mamă, dacă le-am invita acasă la noi unde să găsească un sfat bun, în orice problemă a vieţii, să înveţe cum trebuie amenajat un cămin cald, primitor, pentru viitoarea familie, cum să-şi gospodărească salariul, ce şi cum să gătească, cum să se comporte în societate — adică tot ceea ce o mamă dă fiicei sale Aşadar, multe tinere muncitoare nu vor simţi lipsa căminului părintesc, vor avea... o a doua mamă care să le călăuzească şi netezească drumul în viaţă. VÁRADI Mano Am intrat în cel de alV-lea trimestru al anului Ce măsuri aţi întreprins pentru realizarea exemplara a planului de investiţii? Azi ne răspunde: ION ŞTEFANESCU, inginerul şef al Fabricii de şuruburi Braşov — In materialele de sinteză publicate în ziarul nostru cu privire la activitatea de investiţii. Fabrica de şuruburi din Braşov a fost citată de mai multe ori în rîndul unităţilor beneficiare la care s-au semnalat rămîneri în urmă faţă de cota matematică corespunzătoare perioadei şi chiar faţă de media realizărilor pe judeţ. De exemplu, la finele trimestrului III, această întreprindere a raportat executarea unor lucrări însumînd doar 48,5 la sută din planul anual pe total investiţii şi 66,0 la sută la construcţii-montaj. Vă rog să ne explicaţi care sunt cauzele restanţelor înregistrate în activitatea de investiţii? — In ceea ce priveşte partea ce ne revine nouă, beneficiarului, intr-adevăr apare o restanţă în îndeplinirea planului de investiţii, din cauza decalării, pentru anul viitor, a termenelor de montare a unor utilaje din import, utilaje ce nu au putut fi contractate la timp. Referitor la lucrările de construcţiimontaj consider că I.G.I.M. Braşov nu şi-a făcut pe deplin datoria. Realizările sale se înscriu, e drept, în graficul de execuţie stabilit e de comun acord şi, desigur, şi în planul nostru de investiţii, dar nu Ing. Ştefan BANARU (Continuare în png. a ?aj r---------8 octombrie. A căzut prima zăpadă. S-ar zice că iarna e pe aproape. Sau chiar dacă mai întîrzie, cert este că frigul şi incontinenţa ploilor atentează direct la recolta aflată încă în cîmp sau pe rampele de încărcare. Ziarul nostru a luat în nenumărate rînduri atitudine critică faţă de disputa neprincipială, dăunătoare, intervenită între producători (unităţile I.A.S. şi cooperativele agricole) şi beneficiarul imediat (I.P.U.tt.F., la rîndul lui furnizor pentru industrie şi consumatori). Pe alocuri, disputa totuşi mai continuă. Poate şi din cauza insuficientei responsabilităţi manifestate de unii factori de conducere, dar cu siguranţă şi din cauza disproporţiei efective dintre marile cantităţi de recoltă şi timpul (totuşii redus) favorabil strîngerii şi transportării ei. Da, de cîteva săptămîni, pe ogoare s-a declanşat o adevărată alertă, dominată de imperativul: „Recolta trebuie salvată“. E dezideratul pentru realizarea căruia efortul nu trebuie să cunoască limite. Totul ,detaliaţii din întreprinderi şi instituţii, elevi şi studenţi , se înrolează zilnic, ca un singur om, alături indiferenţa unora sau, mai exact, absenţa lor aproape totală de la acest uriaş efort colectiv este mai mult decit revoltătoare. Despre cine şi despre ce este vorba? Din totalul produselor agroalimentare contractate de I.P.U.I.F., circa 3.000 de tone revin consumurilor colective din municipiu şi (cîteva) din judeţ, respectiv cantinelor şcolare, de întreprinderi, spitale şi grădiniţe. Potrivit normelor legale, fiecare unitate de acest gen a înaintat T.P.V.I.F.ului necesarul de produse, comanda în baza căreia furnizorul a emis notele de repartiţie, punînd conducerile cantinelor în relaţie directă cu producătorul. De aici încolo, cantina are obligaţii integrale în preluarea necesarului de produse reclamat, fiind obligată să ridice de la producător, cu mijloace proprii, legumele şi zarzavaturile destinate hranei abonaţilor. Contrar acestor raporturi neinventate de ieri, alaltăieri, ci stabilite de I. COMAN (Gonlinuor® în pag. a 3-ca) ‘ ................ r—■»* - ANCHETA NOASTRA lAKAIA A BATIITIA NSA,IAR mu mmmiiM be mim Ml AȘTEAPTĂ... timpul r 'mmn pinde de felul cum acţio de lucrătorii ogoarelor, în nam, cum intervenim în a- _ . ....... ceste zile de adevărat dra- aceasta adevarata batahematism pentru soarta unei cu vitregiile naturii. Tocbune părţi a recoltei. Samai de aceea nepăsarea III m I III