Drum Nou, noiembrie 1972 (Anul 29, nr. 8650-8675)
1972-11-01 / nr. 8650
Proletari din toate ţările, uniţi vitr mim nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8650 Miercuri, 1 noiembrie 1972 4 imagini 30 bani RISIPA in ancheta publică a „icromiiiiii - vraiM - secaanei îndeplinirea cincinalului înainte de termen a devenit - în acest al 25-lea an de la proclamarea Republicii — angajamentul solemn al întregului nostru popor, expresia hotărîrii ferme a muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor de a mobiliza toate rezervele interne pentru ridicarea României socialiste pe culmile civilizaţiei şi bunăstării, înfăţişate cu clarviziune de la înalta tribună a Congresului a IX-lea al P.C.R. şi a Conferinţei Naţionale, de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Atingerea cît mai devreme a acestui obiectiv major al întrecerii socialiste impune în mod firesc ca sporurile de producție să fie realizate pe seama valorificării cît mai depline a resurselor existente, prin realizarea cu CHELTUIELI MINIME a unei EFICIENTE MAXIME în fiecare unitate eco-Mobilizaţi de organizaţiile de partid, comuniştii, toţi oamenii muncii din judeţul nostru au răspuns cu entuziasm imperativelor sporirii eficienţei economice, declanşînd în acest scop numeroase iniţiative. Sub genericul „Micronul, gramul, secundar în slujba eficienţei" s-a creat o acţiune de masă împotriva risipei, care cuprinde în prezent peste 60.000 de „combatanţi“ din circa 40 de întreprinderi din judeţ. Pornind de la această experienţă, de la dezideratele gospodăririi cu şi mai multă grijă a resurselor de timp, materiale, tehnice şi băneşti din orice domeniu de activitate, redacţia ziarului „Drum nou" deschide această rubrică prin care doreşte să-şi aducă contribuţia la extinderea şi generalizarea iniţiativelor gospodăreşti, a experienţei pozitive dobîndite, în intensificarea muncii politico-educative desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid, să combată risipa de orice fel, mentalităţile retrograde care o generează. Redacţia noastră pune la dispoziţia tuturor cititorilor săi coloanele ziarului pentru a împărtăşi succesele dobîndite în această veritabilă ofensivă împotriva risipei, pentru a-şi manifesta public dezacordul faţă de cei ce risipesc bunurile aparţinătoare întregului popor, contribuind astfel la crearea unei opinii de masă împotriva oricăror mentalităţi învechite în gospodărirea bunurilor întregului nostru popor. Avem convingerea că in acest fel se creează un cadru optim pentru participarea tuturor salariaţilor din economia judeţului la valorificarea tuturor rezervelor în vederea sporirii venitului naţional - unicul izvor al creşterii bunăstării întregului nostru popor. Un obiectiv al muncii politice de masă la uzina „Rulmentul“ .............................................. —— —I—arowbpb— Fiecare minut folosit cu maximum de eficienţă Sarcinile stabilite de Conferinţa Naţională a partidului privind creşterea eficienţei întregii activităţi economice şi, pe această bază, ""FSSUrârea cincinalului înainte de termen, au determinat şi la nivelul comitetului de partid, comitetului oamenilor muncii şi comitetului sindicatului de la uzina braşoveană „Rulmentul“ adoptarea unui complex de măsuri politice şi tehnicoorganizatorice subordonate acestui scop. între acestea, un rol şi un loc bine definit îl ocupă cele care vizează folosirea cît mai judicioasă — tinzînd spre cota maximă —, de către toţi salariaţii, a timpului destinat producţiei, cu atît mai mult cu cît acest obiectiv face parte integrantă din iniţiativa „Micronul, gramul, secunda — în slujba eficienţei“, al cărei „certificat de naştere“ a fost semnat în această uzină._______________ — în primele 10 luni din acest an, indicele de utilizare a fondului de timp în întreprinderea noastră se cifrează la 06,35 la sută, faţă de 95 la sută, sarcină de realizat pe judeţ prria la finele anului — ne spunea tovarăşul Vicenţiu Apolzan, secretarul comitetului de partid al uzinei. Desigur, nu ne vom opri aici, căci resurse de creştere a acestui indice mai există. După cum ne informa interlocutorul, printre măsurile politice şi organizatorice, practice şi eficiente, care au condus la folosirea mai judicioasă a fondului de timp productiv se înscriu, deopotrivă, înfiinţarea comisiilor de disciplină la nivelul tuturor secţiilorîn a căror componenţă intră secretarul organizaţiei de partid, şeful secţiei şi preşedintele sindicatului), comisii care iau operativ în discuţie toate cazurile de întîrzieri, absenţe nemotivate şi alte abateri de la disciplina în muncă; evidenţierea, la fel de operativă, la fiecare loc de muncă, prin intermediul graficelor şi panourilor cu desfăşurarea întrecerii generate de aplicarea iniţiativei „Micronul, gramul, secunda“, a „prietenilor“ şi a celor „certaţi“ cu „secunda“. De asemenea, gazetele satirice din secţii desfăşoară o adevărată campanie, prin mijloace specifice, împotriva celor care lipsesc de pomană timpul de muncă, în adunările de partid, sindicale şi de tineret, folosirea timpului de muncă în scopul producţiei constituie frecvent obiect de discuţie, creîndu-se şi pe această cale o largă opinie de masă în favoarea fructificării cu maximum de randament la locurile de muncă a timpului productiv Panouri mari, afişate în locurile cele mai vizibile, avertizează, totodată, pe cei predispuşi la chiur că un minut nelucrat echivalează, la nivelul uzinei, cu nerealizarea unei producţii de 3.000 lei. Panouri similare există în toate secţiile şi atelierele, timpul nelucrat fiind echivalat în pierderile de producţie pe care le generează în raport cu sarcinile specifice. Dar iniţiativele puse în slujba „secundei“ nu se opresc aici. Realizarea sarcinilor aferente cincinalului în patru ani şi jumătate implică, ca o condiţie sine qua non, în această uzină, şi timpul. Altfel spus, acest angajament presupune, printre altele, ca producţia care se realizează acum în cele 480 de minute ale unui schimb să se realizeze, începînd cu 1973, în numai 420 de minute. Este hotărîrea fermă a comuniștilor uzinei, pe care, nu ne îndoim, o vor onora cu cinste. L. MUNTEANU INTELVENTA TEHNICA, CONVERTITA li ECONOMII DE MILIOANE DE LEI REDUCEREA IMPORTULUI DE UTILAJE Acţiunea de autoutilaje are ca principal efect economic reducerea importului de maşini şi utilaje. Conştienţi ca pe această cale se pot obţine importante economii valutare, oamenii muncii din judeţul nostru au redus pînâ în prezent importul planificat cu 56.822.000 lei. în fruntea acestei acţiuni patriotice se situează cele două mari uzine constructoare de maşini din Braşov: U.A.B. şi U.T.B. Exemplul lor este urmat şi de alte întreprinderi ca: Uzina de utilaj chimic din Făgăraş, ,, Metrom" şi „Metalochim" Braşov. NOI CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE De la începutul anului şi pînă în prezent au fost date in funcţiune un număr de peste 2.000 maşini, realizate prin autoutilaje. Ele au contribuit la depăşirea planului de producţie cu peste 5.000.000 lei. Rezultate bune s-au obţinut în acest sens la F.R.C., I.U.S., I.P.E.C., U.M.M.R. Exemplul lor este demn de urmat şi de către alte colective unde darea în funcţiune a noilor capacităţi este amînată spre finele anului. Or, eficienţa lor este aşteptată încă din acest an. ÎNAINTE DE TERMEN Industria judeţului nostru şi-a prevăzut să realizeze în acest an maşini şi utilaje prin autoutilaje în valoare de peste 170 milioane lei. Pînă în prezent, valoarea autoutilajilor se ridică la aproape 140 milioane lei. De remarcat că unele întreprinderi au şi raportat îndeplinirea planului anual la acest indicator. Dintre acestea amintim uzina „Metrom", I.C.A. Ghimbav, întreprinderea de unelte şi scule. Aceste unităţi aduc o contribuţie de seamă la înfăptuirea angajamentului judeţului de a depăşi planul de autoutilări cu maşini şi utilaje în valoare de 35 milioane lei. . La „Colorom“ Codlea 300 TONE SUB SEMNUL ÎNTREBĂRII Convorbire cu ing. ZEFIR NEAGU, şeful serviciului investiţii de la „Colorom" Codlea — La 31 decembrie 1972 urmează să puneţi în funcţiune noua fabrică de coloranţi cianurici cu o rapacitate de 300 tone pe an. Care este stadiul lucrărilor la acest obiectiv, acum cînd au mai rămas circa două luni pînă la expirarea acestui termen ? — Ca cele două hale, de producţie şi de pregătire, a fost terminată structura de rezistenţă ; s-au execu- tat parţial instalaţiile aferente, inclusiv cele tehnologice ; s-au montat majoritatea utilajelor, în prezent constructorul, respectiv Trustul de construcţii industriale Braşov, se ocupă cu închiderea spaţiilor. Nu sîntem însă mulţumiţi de stadiul lucrărilor şi mai ales de ritmul lent care se menţine şi în prezent, deoarece este pusă sub semnul între,bării respectarea termenului de punere în funcţiune. Astfel, după preliminările făcute la nivelul celor 10 luni, realizările la activitatea de construcţii-montaj nu depăşesc 73 la sută. Ţinînd seama că noi trebuie să începem probele tehnologice la 1 decembrie, se explică motivele nemulţumirii noastre. De asemenea, realizările sub nivelul planului nostru de investiţii, se datoresc şi rămînerilor în urmă la construcţia celor trei cămine de nefamilişti cu o capacitate de aproape 1000 locuri (constructorul fiind acelaşi). La primul dintre ele, cu termenul de punere în funcţiune la 31 decembrie 1971, se mai lucrează şi în prezent la structura de rezistenţă (!), iar la celelalte două, cu termen în trimestrul IV 1972, de-abia s-au turnat fundaţiile. — Situaţiile descrise înseamnă în fond o inadmisibilă , risipă de timp care grevează negativ nu numai asupra uzinei ca beneficiar, ci şi asupra constructorului insuşi, asupra eficienţei activităţii sale economice. Am reţinut de asemenea că nici utilajele cu montaj nu sunt încă asigurate în totalitate, sarcină ce revenea, desigur, uzinei „Colorom“. E un aspect care nu suportă justificările !• Este adevărat, cu atît mai mult cu cît ele au fost contractate din timp. Furnizorii însă — şi în primul rînd Uzina de utilaj chimic Făgăraş — n-au respectat termenele contractuale şi nici cel puţin reprogramările. De exemplu, un număr de şase reactoare emailate cu termen de livrare la 31 iulie n-au sosit nici pînă azi. Aceeaşi situaţie este şi cu instalaţiile pentru staţia de frig, cu termene între 30 iunie şi 31 august, toate cu valori foarte mari. Dacă mai adăugăm faptul că mai avem utilaje în valoare de circa 3 milioane predate constructorului şi nemontate, se conturează starea reală, că nicipe total investiţii nu stăm prea bine cu realizarea planului. — Ce măsuri aţi luat pentru rezolvarea problemelor legate de livrarea utilajelor şi în general pentru intensificarea ritmului de execuţie ? — Am intervenit în mai multe rînduri la uzina făgărăşeană, de unde am primit asigurări că cel tîrziu pînă la sfîrşitul lunii octombrie intrăm în posesia tuturor utilajelor. în această situaţie, am ajutat cu forţele noastre constructorul, pentru montarea în cel mai scurt timp a utilajelor respective şi efectuarea probelor mecanice. Trustul de construcţii industriale, împreună cu subantreprenorii săi, va trebui însă să termine lucrările de construcţii-montaj la timp, inclusiv racordurile tehnologice pînă în imediata apropiere a utilajelor ce urmează a fi montate. Dealtfel, constructorul a luat de curînd măsura de a amplasa în incinta întreprinderii noastre cîteva barăci pentru a asigura cazarea unui plus de 100— 150 de muncitori, număr minim, după părerea noastră, pentru terminarea lucrărilor la conductele tehnologice şi la izolaţiile antiacide. Ar fi trebuit însă ca această măsură să fie luată cu mult mai înainte, deoarece lipsa forţei de muncă a fost principala cauză a rămînerii în urmă pe acest şantier. Mai trebuie subliniat faptul că antreprenorul general nu coordonează în suficientă măsură pe subantreprenori, respectiv Trustul de instalaţii montaj şi Trustul de izolaţii pentru lucrări industriale, mai ales acum cînd volumul cel mai mare de lucrări le aparţine, lăsîndu-ne pe noi să rezolvăm direct problemele cu aceştia. E o carenţă mai veche care a influenţat, fără îndoială, în mod negativ lucrările la unitatea noastră. — De ce n-aţi intervenit pînă acum cu mai multă hotărîre pentru ca Trustul de construcţii industriale să respecte graficul de execuţie ? — Am convocat numeroase şedinţe de comandament cu toţi factorii interesaţi, s-au stabilit termene precise de executare a unor lucrări, dar constructorul nu le-a respectat aproape sistematic. De pildă, la ultima întrunire de acest fel, s-a stabilit ca pînă la 20 octombrie să se închidă hala de producţie cu geamuri — lucrare abso- Ing. Ştefan BANARU (Continuare in pag. a 2-a) WWWVW 11 WVWWWWVS^WVWVWWWVWWWWVWVW RECOLTA ESTE » MOASTRA. A TUTiHSOti S-o strîngem fără întîrziere, să creăm front larg de lucru semănătorilor! Eforturile susţinute depuse in ultimele zile pe ogoarele judeţului au determinat sporirea ritmului de lucru citit la recoltări, cit şi la insămînţări. Numai luni, de exemplu, cartofii au fost recoltaţi de pe mai bine de 860 ha., sfecla de zahăr de pe circa 600 ha., porumbul boabe de pe aproape 100 ha. şi s-au insăminţat cu griu-secară peste 600 ha. De asemenea, pină la începutul acestei săptămini, 11 cooperative agricole au încheiat recoltatul cartofilor, iar alte 7 unităţi se află pe terminate cu această lucrare. Timpul prielnic permite ca în perioada următoare viteza zilnică să crească şi mai mult la toate lucrările. În acest scop, organele şi organizaţiile de partid, conducerile unităţilor agricole, consiliile populare trebuie să se ocupe, in continuare, cu perseverenţă, de buna organizare a muncii, de mobilizarea tuturor forţelor satelor şi folosirea cu eficienţă a ajutoarelor care vin din afara unităţilor. Cea mai mare atenţie să fie acordată şi utilizării la maximum a mijloacelor de transport, astfel ca acestea să fie încărcate şi descărcate operativ, spre a putea executa zilnic un număr cât mai mare de parcursuri. Citiţi în pagina a 2-a noi relatări despre desfăşurarea lucrărilor agricole în judeţ, însilozarea cartofilor la C.A.P. Săcele. Elevii Şcolii profesionale „Electroprecizie" Săcele muncesc cu hărnicie la recoltatul cartofilor la C.A.P. din localitate. Pregătirea terenului pentru însămințări C.A.P. Prejmer, la I IN PAG. A 4-A Declaraţia Agenţiei Române de Presă 5 Teatrul dramatic braşovean la televiziune Ieri seara, in cadrul emisiunii Teatru TV, Teatrul dramatic din Braşov a prezentat ,,Cu tot ce am, aparţin acestui pămînt", spectacol omagial închinat aniversării unui sfert de veac de la proclamarea Republicii, realizat pe un scenariu de Dimitrie Roman și Ștefan Alexandrescu. La absolvirea şcolii generale de 10 ani, fiecare tînăr trebuie să primească, alături de certificatul de absolvire, calificarea într-o meserie utilă lui şi societăţii, posibilitatea integrării în viaţa socială, baza unei pregătiri tehnice capabile să-l ajute în desăvîrşirea ulterioară a personalităţii sale, în continuarea dezbaterilor iniţiate de redacţia noastră, am invitat, în jurul mesei rotunde, pe prof. MINAI DOMINIC, director adjunct al Şcolii generale nr. 15, prof. MARIOARA MITRICA, directoarea Şcolii generale nr. 2, şi prof. MIOARA STANCU, directoarea Şcolii generale nr. 12 Braşov. REDACTORUL : Hotărîri de dată foarte recentă ale Ministerului Educaţiei şi învăţămîntului prevăd că tinerii elevi din clasele a IX-a şi a X-a ale şcolii generale vor trebui să facă două zile pe săptămînă practică în producţie spre a obţine calificarea profesională. Este ştiut că succesul practicii în întreprindere e condiţionat de cunoaşterea de către elev a unui minimum de noţiuni şi deprinderi practice, însuşirea unui A.B.C. tehnic în măsură să transforme actualul... turism industrial într-o acţiune utilă, într-o activitate concretă, instructivă, eficientă. Ar fi interesant de ştiut dacă atelierele şcolare pot să asigure această iniţiere elevilor din clasele pînă la a VIII-a, aşa incit păsul următor să-i găsească pregătiţi. MIOARA STANCU : Dacă nu aţi fi pus această întrebare în cursul anului trecut, am fi răspuns NU. Acum putem spune cu toată convingerea DA. Atelierele de care dispune în prezent şcoala noastră permit o asemenea instruire. MARIOARA MITRIGA : Şi şcoala noastră s-a înzestrat de curînd cu un atelier bun. El a fost amenajat în timpul vacanţei, cu concursul întreprinderii care ne patronează. Elevii noştri au lucrat alături de profesori şi de meseriaşii întreprinderii patronatoare (I.C.L.), iar acum dispunem de 18 bancuri de lucru individuale la un atelier de electromecanică şi lăcătuşerie. Un al doilea atelier este în curs de amenajare. REDACTORUL : Autodotarea este singurul mijloc de a amenaja atelierele ? MIOARA STANCU: Este un mijloc eficient şi poate cel mai la îndemîna tuturor. Dar nu trebuie să rămînă singurul. Din beneficiile realizate anul trecut la atelierul de băieţi (26.000 lei), am cumpărat maşini de cusut, mese de lucru, materiale şi alte unelte necesare dotării atelierelor pentru fete care, anul acesta, vor da şi ele o producţie utilă, valorificabilă, ceea ce ne îndreptăţeşte convingerea că beneficiul ce-l vom realiza va fi în continuă creştere. Primim însă şi un ajutor cu materiale, unelte şi chiar utilaje de la întreprinderea patronatoare, în cazul nostru I.U.S. şi „Răsăritul“. Tovarăşul Gheorghe Constantin, directorul de la I.U.S., vine deseori la noi în şcoală, vizitează atelierele, ne sfătuim asupra celor necesare şi ne ajută să concretizăm şi să materializăm intenţiile. Totuşi, avem nevoie şi aşteptăm realizarea acelor ateliere interşcolare preconizate de Inspectoratul judeţean, menite să asigure o mai largă diversitate a mijloacelor de instruire. REDACTORUL: Baza materială existentă asigură însuşirea noţiunilor şi deprinderilor prevăzute de programa analitică ? MIHAI DOMINIC: Programa de anul acesta este mai completă şi mai elastică Totodată, ea ţine mai Daniel DRAGAN Continuare în pag. ( 2-a) ■ Atelierele şcolare, de la deziderat la realitate Baza materială în concordanţă cu programa analitică Autodotare, dar nu numai atît integrare şi coordonare a activităţii productive Marketing ? De ce nu ? Un minitîrg de mostre al atelierelor şcolare Brăţara de aur pe mina fiecărui absolvent mmmmwm miwmwiw T»aEaaanwB» MERIDIANE . CowM marilor saprîfîoaiii geiei ii petrol