Drum Nou, noiembrie 1972 (Anul 29, nr. 8650-8675)

1972-11-01 / nr. 8650

Proletari din toate ţările, uniţi vitr mim nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8650 Miercuri, 1 noiembrie 1972 4 imagini 30 bani RISIPA in ancheta publică a „icromiiiiii - vraiM - secaanei îndeplinirea cincinalului înainte de ter­men a devenit - în acest al 25-lea an de la proclamarea Republicii — angajamentul so­lemn al întregului nostru popor, expresia hotărîrii ferme a muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor de a mobiliza toate rezervele interne pentru ridicarea României socialiste pe culmile civilizaţiei şi bunăstării, înfăţi­şate cu clarviziune de la înalta tribună a Congresului a I­X-lea al P.C.R. şi a Confe­rinţei Naţionale, de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Atingerea cît mai devreme a acestui obiectiv major al întrecerii socialiste impune în mod firesc ca sporurile de pro­ducție să fie realizate pe seama valorificării cît mai depline a resurselor existente, prin realizarea cu CHELTUIELI MINIME a unei EFICIENTE MAXIME în fiecare unitate eco-Mobilizaţi de organizaţiile de partid, co­muniştii, toţi oamenii muncii din judeţul nos­tru au răspuns cu entuziasm imperativelor sporirii eficienţei economice, declanşînd în acest scop numeroase iniţiative. Sub gene­ricul „Micronul, gramul, secunda­r în slujba eficienţei" s-a creat o acţiune de masă îm­potriva risipei, care cuprinde în prezent pes­te 60.000 de „combatanţi“ din circa 40 de întreprinderi din judeţ. Pornind de la această experienţă, de la dezideratele gospodăririi cu şi mai multă grijă a resurselor de timp, materiale, tehni­ce şi băneşti din orice domeniu de activitate, redacţia ziarului „Drum nou" deschide a­­ceastă rubrică prin care doreşte să-şi aducă contribuţia la extinderea şi generalizarea iniţiativelor gospodăreşti, a experienţei po­zitive dobîndite, în intensificarea muncii po­litico-educative desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid, să combată risipa de orice fel, mentalităţile retrograde care o generează. Redacţia noastră pune la dispoziţia tutu­ror cititorilor săi coloanele ziarului pentru a împărtăşi succesele dobîndite în această veritabilă ofensivă împotriva risipei, pentru a-şi manifesta public dezacordul faţă de cei ce risipesc bunurile aparţinătoare între­gului popor, contribuind astfel la crearea unei opinii de masă împotriva oricăror men­talităţi învechite în gospodărirea bunurilor întregului nostru popor. Avem convingerea că in acest fel se creează un cadru optim pentru participarea tuturor salariaţilor din economia judeţului la valorificarea tuturor rezervelor în vederea sporirii venitului naţio­nal - unicul izvor al creşterii bunăstării în­tregului nostru popor. Un obiectiv al muncii politice de masă la uzina „Rulmentul“ .............................................. —— —I—arowbpb— Fiecare minut folosit cu maximum de eficienţă Sarcinile stabilite de Confe­rinţa Naţională a partidului pri­vind creşterea eficienţei întregii activităţi economice şi, pe aceas­tă bază, ""FSSU­râ­rea cincinalului înainte de termen, au determi­nat şi la nivelul comitetului de partid, comitetului oamenilor muncii şi comitetului sindicatu­lui de la uzina braşoveană „Rul­mentul“ adoptarea unui complex de măsuri politice şi tehnico­­organizatorice subordonate a­­cestui scop. între acestea, un rol şi un loc bine definit îl o­­cupă cele care vizează folosi­rea cît mai judicioasă — tinzînd spre cota maximă —, de către toţi salariaţii, a timpului desti­nat producţiei, cu atît mai mult cu cît acest obiectiv face parte integrantă din iniţiativa „Micro­nul, gramul, secunda — în sluj­ba eficienţei“, al cărei „certifi­cat de naştere“ a fost semnat în această uzină._______________ — în primele 10 luni din acest an, indicele de utilizare a fon­dului de timp în întreprinderea noastră se cifrează la 06,35 la sută, faţă de 95 la sută, sarcină de realizat pe judeţ prria la fi­nele anului — ne spunea tova­răşul Vicenţiu Apolzan, secre­tarul comitetului de partid al uzinei. Desigur, nu ne vom opri aici, căci resurse de creştere a acestui indice mai există. După cum ne informa inter­locutorul, printre măsurile po­litice şi organizatorice, practice şi eficiente, care au condus la folosirea mai judicioasă a fon­dului de timp productiv se în­scriu, deopotrivă, înfiinţarea co­misiilor de disciplină la nivelul tuturor secţiilor­­în a căror com­ponenţă intră secretarul orga­nizaţiei de partid, şeful secţiei şi preşedintele sindicatului), co­misii care iau operativ în dis­cuţie toate cazurile de întîrzi­eri, absenţe nemotivate şi alte abateri de la disciplina în mun­că; evidenţierea, la fel de ope­rativă, la fiecare loc de muncă, prin intermediul graficelor şi panourilor cu desfăşurarea în­trecerii generate de aplicarea iniţiativei „Micronul, gramul, se­cunda“, a „prietenilor“ şi a ce­lor „certaţi“ cu „secunda“. De asemenea, gazetele satirice din secţii desfăşoară o adevărată campanie, prin mijloace speci­fice, împotriva celor care lip­sesc de pomană timpul de mun­că, în adunările de partid, sin­dicale şi de tineret, folosirea timpului de muncă în scopul producţiei constituie frecvent o­­biect de discuţie, creîndu-se şi pe această cale o largă opinie de masă în favoarea fructifică­rii cu maximum de randament la locurile de muncă a timpului productiv Panouri mari, afişate în locurile cele mai vizibile, a­­vertizează, totodată, pe cei pre­­dispuşi la chiur că un minut ne­lucrat echivalează, la nivelul u­­zinei, cu nerealizarea unei pro­ducţii de 3.000 lei. Panouri si­milare există în toate secţiile şi atelierele, timpul nelucrat fi­ind echivalat în pierderile de producţie pe care le generează în raport cu sarcinile specifice. Dar iniţiativele puse în slujba „secundei“ nu se opresc aici. Realizarea sarcinilor aferente cincinalului în patru ani şi ju­mătate implică, ca o condiţie sine qua non, în această uzină, şi timpul. Altfel spus, acest an­gajament presupune, printre al­tele, ca producţia care se rea­lizează acum în cele 480 de mi­nute ale unui schimb să se rea­lizeze, începînd cu 1973, în nu­mai 420 de minute. Este hotă­­rîrea fermă a comuniștilor uzi­nei, pe care, nu ne îndoim, o vor onora cu cinste. L. MUNTEANU INTELVENTA TEHNICA, CONVERTITA li ECONOMII DE MILIOANE DE LEI REDUCEREA IMPORTULUI DE UTILAJE Acţiunea de autoutilaje are ca prin­cipal efect economic reducerea im­portului de maşini şi utilaje. Conşti­enţi ca pe această cale se pot obţi­ne importante economii valutare, oa­menii muncii din judeţul nostru au redus pînâ în prezent importul plani­ficat cu 56.822.000 lei. în fruntea a­­cestei acţiuni patriotice se situează cele două mari uzine constructoare de maşini din Braşov: U.A.B. şi U.T.B. Exemplul lor este urmat şi de alte întreprinderi ca: Uzina de utilaj chi­mic din Făgăraş, ,, Metrom" şi „Me­­talochim" Braşov. NOI CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE De la începutul anului şi pînă în prezent au fost date in funcţiune un număr de peste 2.000 maşini, realizate prin autoutilaje. Ele au contribuit la depăşirea planului de producţie cu peste 5.000.000 lei. Rezultate bune s-au obţinut în acest sens la F.R.C., I.U.S., I.P.E.C., U.M.M.R. Exemplul lor este demn de urmat şi de către alte colec­tive unde darea în funcţiune a noi­lor capacităţi este amînată spre finele anului. Or, eficienţa lor este aştep­tată încă din acest an. ÎNAINTE DE TERMEN Industria judeţului nostru şi-a pre­văzut să realizeze în acest an maşini şi utilaje prin autoutilaje în valoare de peste 170 milioane lei. Pînă în pre­zent, valoarea autoutilajilor se ridică la aproape 140 milioane lei. De re­marcat că unele întreprinderi au şi raportat îndeplinirea planului anual la acest indicator. Dintre acestea a­­mintim uzina „Metrom", I.C.A. Ghim­­bav, întreprinderea de unelte şi scu­le. Aceste unităţi aduc o contribuţie de seamă la înfăptuirea angajamentu­lui judeţului de a depăşi planul de autoutilări cu maşini şi utilaje în va­loare de 35 milioane lei. . La „Colorom“ Codlea 300 TONE SUB SEMNUL ÎNTREBĂRII Convorbire cu ing. ZEFIR NEAGU, şeful serviciului investiţii de la „Colorom" Codlea — La 31 decembrie 1972 urmează să puneţi în funcţiune noua fabrică de coloranţi cianurici cu o rapaci­tate de 300 tone pe an. Care este stadiul lucrărilor la acest obiectiv, acum cînd au mai rămas circa două luni pînă la expirarea acestui ter­men ? — Ca cele două hale, de produc­ţie şi de pregătire, a fost terminată structura de rezistenţă ; s-au execu-­ tat parţial instalaţiile aferente, in­clusiv cele tehnologice ; s-au mon­tat majoritatea utilajelor, în pre­zent constructorul, respectiv Trustul de construcţii industriale Braşov, se ocupă cu închiderea spaţiilor. Nu sîntem însă mulţumiţi de stadiul lucrărilor şi mai ales de ritmul lent care se menţine şi în prezent, de­oarece este pusă sub semnul între­,­bării respectarea termenului de pu­nere în funcţiune. Astfel, după pre­liminările făcute la nivelul celor 10 luni, realizările la activitatea de construcţii-montaj nu depăşesc 73 la sută. Ţinînd seama că noi tre­buie să începem probele tehnolo­gice la 1 decembrie, se explică mo­­tivele nemulţumirii noastre. De ase­­menea, realizările sub nivelul pla­nului nostru de investiţii, se dato­­resc şi rămînerilor în urmă la con­strucţia celor trei cămine de nefa­­milişti cu o capacitate de aproape 1000 locuri (constructorul fiind ace­laşi). La primul dintre ele, cu ter­menul de punere în funcţiune la 31 decembrie 1971, se mai lucrează şi în prezent la structura de rezis­tenţă (!), iar la celelalte două, cu termen în trimestrul IV 1972, de-a­­bia s-au turnat fundaţiile. — Situaţiile descrise înseamnă în fond o inadmisibilă , risipă de timp care grevează negativ nu numai a­­supra uzinei ca beneficiar, ci şi a­­supra constructorului insuşi, asupra eficienţei activităţii sale economice. Am­ reţinut de asemenea că nici utilajele cu montaj nu sunt încă asi­gurate în totalitate, sarcină ce reve­nea, desigur, uzinei „Colorom“. E un aspect care nu suportă justifi­cările !­­• Este adevărat, cu atît mai mult cu cît ele au fost contractate din timp. Furnizorii însă — şi în pri­mul rînd Uzina de utilaj chimic Fă­găraş — n-au respectat termenele contractuale şi nici cel puţin repro­gramările. De exemplu, un număr de şase reactoare emailate cu ter­men de livrare la 31 iulie n-au so­­sit nici pînă azi. Aceeaşi situaţie este şi cu instalaţiile pentru staţia de frig, cu termene între 30 iunie şi 31 august, toate cu valori foarte mari. Dacă mai adăugăm faptul că mai avem utilaje în valoare de circa 3 milioane predate constructorului şi nemontate, se conturează starea reală, că nici­­pe total investiţii nu stăm prea bine cu realizarea pla­nului. — Ce măsuri aţi luat pentru re­zolvarea problemelor legate de li­vrarea utilajelor şi în general pen­tru intensificarea ritmului de exe­cuţie ? — Am intervenit în mai multe rînduri la uzina făgărăşeană, de unde am primit asigurări că cel tîrziu pînă la sfîrşitul lunii octom­brie intrăm în posesia tuturor uti­lajelor. în această situaţie, am a­­jutat cu forţele noastre constructo­rul, pentru montarea în cel mai scurt timp a utilajelor respective şi efectuarea probelor mecanice. Trus­­tul de construcţii industriale, îm­­preună cu subantreprenorii săi, va trebui însă să termine lucrările de construcţii-montaj la timp, inclusiv racordurile tehnologice pînă în ime­diata apropiere a utilajelor ce ur­mează a­ fi montate. Dealtfel, con­structorul a luat de curînd măsura de a amplasa în incinta întreprin­derii noastre cîteva barăci pentru a asigura cazarea unui plus de 100— 150 de muncitori, număr minim, du­pă părerea noastră, pentru termina­rea lucrărilor la conductele tehnolo­gice şi la izolaţiile antiacide. Ar fi trebuit însă ca această măsură să fie luată cu mult mai înainte, deoarece lipsa forţei de muncă a fost princi­pala cauză a rămînerii în urmă pe acest şantier. Mai trebuie subliniat faptul că antreprenorul general nu coordonează în suficientă măsură pe subantreprenori, respectiv Trustul de instalaţii montaj şi Trustul de izolaţii pentru lucrări industriale, mai ales acum cînd volumul cel mai mare de lucrări le aparţine, lăsîn­­du-ne pe noi să rezolvăm direct problemele cu aceştia. E o carenţă mai veche care a influenţat, fără îndoială, în mod negativ lucrările la unitatea noastră. — De ce n-aţi intervenit pînă acum cu mai multă hotărîre pen­tru ca Trustul de construcţii indus­triale să respecte graficul de exe­cuţie ? — Am convocat numeroase şe­dinţe de comandament cu toţi fac­torii interesaţi, s-au stabilit ter­mene precise de executare a unor lucrări, dar constructorul nu le-a respectat aproape sistematic. De pildă, la ultima întrunire de acest fel, s-a stabilit ca pînă la 20 oc­tombrie să se închidă hala de pro­ducţie cu geamuri — lucrare abso- Ing. Ştefan BANARU (Continuare in pag. a 2-a) WWWVW 11 WVWWWWVS^­WVWVWWWVWWWWVWVW RECOLTA ESTE » MOASTRA. A TUTiHSOti S-o strîngem fără întîrziere, să creăm front larg de lucru semănătorilor! Eforturile susţinute depuse in ultimele zile pe ogoarele judeţului au determinat sporirea ritmului de lucru citit la recoltări, cit şi la insămînţări. Numai luni, de exem­plu, cartofii au fost recoltaţi de pe mai bine de 860 ha., sfecla de zahăr de pe circa 600 ha., porumbul boabe de pe aproape 100 ha. şi s-au insăminţat cu griu-secară peste 600 ha. De asemenea, pină la începutul acestei săptămini, 11 cooperative agricole au încheiat recolta­tul cartofilor, iar alte 7 unităţi se află pe terminate cu această lucrare. Timpul prielnic permite ca în perioada următoare vi­teza zilnică să crească şi mai mult la toate lucrările. În acest scop, organele şi organizaţiile de partid, condu­cerile unităţilor agricole, consiliile populare trebuie să se ocupe, in continuare, cu perseverenţă, de buna orga­nizare a muncii, de mobilizarea tuturor forţelor satelor şi folosirea cu eficienţă a ajutoarelor care vin din afara unităţilor. Cea mai mare atenţie să fie acordată şi uti­lizării la maximum a mijloacelor de transport, astfel ca acestea să fie încărcate şi descărcate operativ, spre a putea executa zilnic un număr cât mai mare de par­cursuri. Citiţi în pagina a 2-a noi relatări despre desfăşurarea lucrărilor agricole în judeţ, însilozarea cartofilor la C.A.P. Săcele. Elevii Şcolii profesionale „Electroprecizie" Săcele muncesc cu hărnicie la recoltatul cartofilor la C.A.P. din localitate. Pregătirea terenului pentru însămințări C.A.P. Prejmer, la I IN PAG. A 4-A Declaraţia Agenţiei Române de Presă 5 Teatrul dramatic braşovean la televiziune Ieri seara, in cadrul emisiunii Teatru TV­, Teatrul dramatic din Braşov a pre­­zentat ,,Cu tot ce am, aparţin acestui pă­­mînt", spectacol omagial închinat aniver­sării unui sfert de veac de la proclama­rea Republicii, realizat pe un scenariu de Dimitrie Roman și Ștefan Alexandrescu. La absolvirea şcolii generale de 10 ani, fiecare tînăr trebuie să primească, alături de certificatul de absolvire, calificarea într-o meserie utilă lui şi societăţii, posibilitatea integrării în viaţa socială, baza unei pregătiri tehnice capabile să-l ajute în desăvîrşirea ulterioară a personalităţii sale,­­ în continuarea dezbaterilor iniţiate de redacţia noastră, am invitat, în jurul mesei rotunde, pe prof. MIN­AI DOMINIC, director adjunct al Şcolii gene­rale nr. 15, prof. MARIOARA MITRICA, directoa­rea Şcolii generale nr. 2, şi prof. MIOARA STAN­­CU, directoarea Şcolii generale nr. 12 Braşov. REDACTORUL : Hotă­­rîri de dată foarte re­centă ale Ministerului E­­ducaţiei şi învăţămîntului prevăd că tinerii elevi din clasele a IX-a şi a X-a ale şcolii generale vor trebui să facă două zile pe săptămînă practică în producţie spre a obţine calificarea profesională. Este ştiut că succesul practicii în întreprindere e condiţionat de cunoaş­terea de către elev a unui minimum de noţiuni şi deprinderi practice, însu­şirea unui A.B.C. tehnic în măsură să transforme actualul... turism indus­trial într-o acţiune utilă, într-o activitate concretă, instructivă, eficientă. Ar fi interesant de ştiut dacă atelierele şcolare pot să asigure această iniţiere elevilor din clasele pînă la a VIII-a, aşa incit păsul următor să-i gă­sească pregătiţi. MIOARA STANCU : Da­că nu­ aţi fi pus această întrebare în cursul anului trecut, am fi răspuns NU. Acum putem spune cu toată convingerea DA. Atelierele de care dispune în prezent şcoala noastră permit o asemenea in­struire. MARIOARA MITRIGA : Şi şcoala noastră s-a în­zestrat de curînd cu un atelier bun. El a fost ame­najat în timpul vacanţei, cu concursul întreprinde­rii care ne patronează. E­­levii noştri au lucrat ală­turi de profesori şi de me­seriaşii întreprinderii pa­­tronatoare (I.C.L.), iar a­­cum dispunem de 18 bancuri de lucru indivi­duale la un atelier de e­­lectromecanică şi lăcătu­şerie. Un al doilea atelier este în curs de amena­jare. REDACTORUL : Auto­­dotarea este singurul mij­loc de a amenaja atelie­rele ? MIOARA STANCU: Es­te un mijloc eficient şi poate cel mai la înde­­mîna tuturor. Dar nu tre­buie să rămînă singurul. Din beneficiile realizate anul trecut la atelierul de­ băieţi (26.000 lei), am cumpărat maşini de cusut, mese de lucru, materiale şi alte unelte necesare do­tării atelierelor pentru fete care, anul acesta, vor da şi ele o producţie u­­tilă, valorificabilă, ceea ce ne îndreptăţeşte con­vingerea că beneficiul ce-l vom realiza va fi în con­tinuă­­ creştere. Primim însă şi un ajutor cu ma­teriale, unelte şi chiar utilaje de la întreprinde­rea patronatoare, în ca­zul nostru I.U.S. şi „Ră­săritul“. Tovarăşul Gheor­­ghe Constantin, directorul de la I.U.S., vine dese­ori la noi în şcoală, vizi­tează atelierele, ne sfă­tuim asupra celor nece­sare şi ne ajută să con­cretizăm şi să materiali­zăm intenţiile. Totuşi, a­­vem nevoie şi aşteptăm realizarea acelor ateliere interşcolare preconizate de Inspectoratul judeţean, menite să asigure o mai largă diversitate a mij­loacelor de instruire. REDACTORUL: Baza materială existentă asi­gură însuşirea noţiunilor şi deprinderilor prevăzute de programa analitică ? MIHAI DOMINIC: Pro­grama de anul acesta este mai completă­ şi mai elas­tică Totodată, ea ţine mai Daniel DRAGAN Continuare în pag. ( 2-a) ■ Atelierele şcolare, de la deziderat la realitate Baza materială în concordanţă cu programa analitică Autodotare, dar nu numai atît integrare şi coordonare a activităţii productive Marketing ? De ce nu ? Un minitîrg de mostre al atelierelor şcolare Brăţara de aur pe mina fiecărui absolvent mmmmwm mi­wmwiw T»aEaaanwB» MERIDIANE . CowM marilor­­ saprîfîoaiii geiei ii petrol

Next