Drum Nou, decembrie 1972 (Anul 29, nr. 8677-8702)
1972-12-02 / nr. 8677
rum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8677 Sîmbătă, 2 decembrie 1972 4 pagini 30 bani Proletari din toate tarile, unitî-vât INFAPJVIND DE NICOLAE DE LA RECENTA PLENARĂ A C.C. AL P.C.R. nou mă homm a i lom ! In expunerea sa la recenta plenară a C.C. al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, referindu-se la condiţiile pentru realizarea nivelului maximal al planului pe anul 1973, spunea că : „Este necesară încărcarea uniformă a capacităţilor de producţie în tot cursul anului. Va trebui înlăturată cu hotărîre practica dăunătoare a lucrului „in asalt" la sfîrşit de lună şi trimestru". Importanţa sarcinii trasate de secretarul general al partidului rezultă în primul rînd din caracterul său generalizator, ea vizînd practic o perioadă de timp nelimitată, ţinînd seama de valenţele pozitive pe care realizarea ritmică a producţiei le incumbă. ... 1 decembrie. La prima oră de muncă. Stăm de vorbă cu directorul general al Combinatului chimic din Făgăraş, tovarăşul Teodor Şuteu. Am aflat că pregătirea din timp a proceselor de fabricaţie este un aspect esenţial pe care îl urmăresc toţi salariaţii combinatului, începînd de la directorul general şi terminînd cu şefii de echipă, deoarece de ea depinde realizarea planului în fiecare zi de lucru la nivelul maxim al posibilităţilor. „Nu trebuie să vă miraţi că la noi ritmicitatea se ridică la acest nivel încă din primele ore ale acestei zile , ne spune directorul general. Combinatul lucrează azi, de fapt, in contul zilei de 11 decembrie. Suntem într-o permanentă întrecere cu timpul şi nu-mi amintesc să fi ieşit vreodată învinşi din această confruntare, încă, o dovadă : de curînd o nouă capacitate de producţie pusă în funcţiune în cadrul combinatului a atins parametrii proiectaţi cu 6 luni înainte de termen". Următorul popas : Fabrica de hîrtie cretată din Ghimbav. Interlocutori : Herman Eisenfenk, secretarul comitetului de partid, şi Gheorghe Hermeneanu, şeful secţiei de carton ondulat, cea mai nouă secţie a fabricii. Şi aici am găsit acea efervescenţă a muncii specifică locurilor unde activitatea este bine organizată, unde totul funcţionează ca un mecanism bine pus la punct. „Secţia noastră, ne informează Gheorghe Hermeneanu, este dotată cu utilaje moderne de mare productivitate, aşa că nu ne putem permite „luxul" să le întrerupem activitatea nici pentru cel mai scurt timp. La fiecare 12 minute producem aproximativ o tonă de carton ondulat. De aceea grija noastră de căpetenie este să-i asigurăm în permanenţă materia primă necesară. In trecut am întimpinat greutăţi în această direcţie dar la propunerea noastră s-a înfiinţat chiar în secţie o magazie tehnică în care avem un stoc ce asigură producţia pe 15—30 de zile înainte. De aceea, pentru noi nu există început sau sfîrşit de lună , în fiecare zi obţinem aceeaşi producţie". Interesîndu-ne despre rezultatele obţinute în prima parte a zilei de 1 decembrie, am aflat că în patru ore s-a obţinut o producţie de 20,7 tone carton ondulat, cu aproape 6 tone maimult decit planul corespunzător pe această perioadă de timp. Totodată s-a obţinut o economie de 200 kg. de hârtie import, 40 kg. amidon şi altele. „Aceste economii, ne explică comunistul Gheorghe Dulgheru, şef de echipă la confecţii, au fost posibile datorită reducerii pierderilor tehnologice, printr-o mai bună programare a comenzilor în funcţie de dimensiunile cartonului produs". Aceeaşi idee preţioasă, concretizată bineînţeles în alt mod, am întrlnit-o pretutindeni, şi în diferitele locuri de muncă ale fabricii „Temelia" din Braşov. Vorbindu-ne despre ritmicitatea producţiei de ciment, interlocutorul nostru, Constantin Pa- Ştefan BANARU (Continuare in pag. a 3-a) Topitorii loan Pistol şi Alexandru Muzsnay din cadrul turnătoriei de fontă de la uzina „Tractorul" au început să lucreze în contul lunii decembrie înainte de startul calendaristic al acestei ultime luni a anului. De notat este și faptul că de un trimestru ei lucrează fără nici un rebut, contribuind astfel la mai buna gospodărire a metalului. Si e suplimentat engajementele anuale Recent, colectivul uzinei „Hidromecanica" şi-a suplimentat angajamentele asumate în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii. Astfel, aici se va produce pînă la sfîrşitul anului tn „plus" de 1,1 milioane lei producţie marfă, din care 10 compresoare rotative, 10 suflante de aer, 16 reductoare inversoare pentru locomotive Diesel hidraulice, precum şi produse noi şi modernizate în procent de 2 la sută peste angajamentul iniţial. Această importantă suplimentare a angajamentelor a fost posibilă în urma unei analize amănunţite efectuate de un colectiv de muncitori, ingineri şi tehnicieni din uzină, prin care s-au scos în evidenţă, spre valorificare, noi rezerve interne. lor. Prin trei inovaţii economii de 759.919 lei Gîndirea tehnică a inovatorilor şi raţionalizatorilor din cadrul Combinatului chimic Făgăraş se concretizează în aceste zile, premergătoare aniversării Republicii, în noi inovaţii de mare eficienţă economică. Trei dintre acestea — „Maşina de incercat rigiditatea dielectrică a covoarelor de cauciuc“, „Mecanizarea manevrării dispozitivului de pulverizare a azotatului de amoniu“ şi „Tehnologie de execuţie a retortelor de la soba de, cracare a gazului metan" — vor aduce anual economii ce se vor cifra la aproape 760.000 lei. Autorii acestor inovaţii sunt maistrul Teutschlănder Ion, ing. Ilie Alexandru, electricianul Haszler Ludovic, ing. D. Lungu, tehnicienii Gh. Maer, D. Neicu, ing. A. Simonetti şi V. Sfîrlea, precum şi tehnicienii A. Udrea şi I. Jiga. Supuse primelor încercări tehnice, fiecare din inovaţiile amintite a răspuns în totalitate parametrilor proiectaţi şi realizaţi : sporirea siguranţei în exploatarea instalaţiilor aferente, reducerea substanţială a efortului fizic şi a timpului de lucru, îmbunătăţirea calităţii produse Elena GAVRILĂ, postul de corespondenţi , Combinatul chimic Făgăraş însemnări pe marginea consfătuirii: „Munca politică de masă in sprijinul realizării cincinalului Inainte de termen, combaterii risipei şi economisirii de materii prime şi materiale“ Organizată — cu sprijinul Comitetului judeţean de partid — de Comitetul orăşenesc de partid Săcele, consfătuirea de lucru „Munca politică de masă în sprijinul realizării cincinalului înainte de termen, combaterii risipei şi economisirii de materii prime şi materiale“ s-a anunţat de la bun început ca un util schimb de experienţă în problemele muncii politice de masă. Alegînd uzina „Electroprecizie" din localitate ca gazdă a consfătuirii, organizatorii au avut, desigur, în vedere experienţa bună acumulată de organizaţia de partid de aici în folosirea diferitelor forme şi metode ale muncii politice de masă, existenţa şi aplicarea unor iniţiative ce s-au dovedit eficiente atît în producţie, cit şi în activitatea de educare comunistă a salariaţilor. Bucurîndu-se de o participare numeroasă (au fost prezenţi activul de propagandă al Comitetului orăşenesc de partid, secretari şi responsabili cu propaganda în birourile organizaţiilor de partid din unităţile economice şi instituţiile oraşului, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti), consfătuirea a avut darul nu numai să evidenţieze ce s-a făcut pînă acum pe linia muncii politice de masă, ci, în acelaşi timp, să jaloneze direcţiile viitoare de acţiune, în raport cu sarcinile concrete ce revin organelor şi organizaţiilor de partid în lumina documentelor Conferinţei Naţionale şi a recentei Plenare a C.C. al P.C.R., pe linia mobilizării şi antrenării comuniştilor, a tuturor colectivelor de muncă pentru înfăptuirea obiectivelor cincinalului înainte de termen, preîntâmpinării şi combaterii risipei de orice natură, utilizării mai judicioase şi cu randament sporit a capacităţilor, forţei şi timpului afectat producţiei de bunuri materiale, activităţilor politico-educative. Sunt demne de remarcat, aşa cum arătau mai mulţi participanţi la L. MUNTEANU (Continuare în pag. a 7-a) Pentru prima dată în ţară Inginerii Vasile Bogdan şi Nicolae Costache, împreună cu maistrul Dinu Stan, de la uzina „Tractorul“, au conceput şi realizat o nouă inovaţie care a trecut cu mult succes probele tehnologice. Este vorba de linia tehnologică de fabricaţie a cicloanelor din material plastic , primele instalaţii centralizate de ventilaţie fiind de-acum montate la turnătoria de fontă şi la oţelărie. Linia de fabricaţie a cicloanelor din material plastic este prima de acest fel din ţară, avantajele acesteia fiind evidente. Se economisesc anual cca. 156 tone metal şi peste 700.000 lei. Se asigură, de asemenea, condiţii optime de lucru oamenilor şi, ce-i mai important, inovaţia s-a dovedit a fi un foarte bun mijloc de combatere a poluării aerului din secţii. Petru A. PETRU, postul de corespondenţi uzina „Tractorul" II II . I i 1 . I 1 Plenara Comitetului judeţean de partid Braşov Ieri, a avut loc plenara Comitetului judeţean de partid Braşov. La lucrările plenarei au participat membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului judeţean, colegiul de partid şi membrii Comisiei de revizie, secretari ai comitetelor orăşeneşti de partid, directori şi secretari de partid din centrale industriale şi din întreprinderi, conducători ai organizaţiilor de masă, de stat, economice şi obşteşti, redactori ai presei locale. Participanţii la plenară au luat în dezbatere referatul privind preocuparea organelor şi organizaţiilor de partid, de masă şi a conducerilor unităţilor socialiste pentru perfecţionarea pregătirii profesionale a lucrătorilor şi asigurarea necesarului de forţe de muncă, prezentat de tovarăşul Ioan Bordaş, secretar al Comitetului judeţean de partid. La punctul 2 al ordinii de zi, plenara a aprobat norma de reprezentare de un delegat la 110 membri de partid pentru Conferinţa organizaţiei judeţene, şi data de 20 ianuarie 1973 pentru ţinerea conferinţei. în încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarăşul Constantin Dragan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Braşov. Vorbitorul a subliniat sarcinile ce revin organelor şi organizaţiilor de partid, comitetelor şi consiliilor oamenilor muncii, comitetelor sindicale şi organizaţiilor U.T.C. pentru recrutarea, calificarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a muncitorilor, cadrelor tehnico-inginereşti şi de conducere în vederea îndeplinirii sarcinilor substanţial sporite, puse de partid în anul 1.273 în faţa industriei braşovene. In sprijinul grăbirii ritmului de integrare a fabricaţiei autocamioanelor ROMAN-DIESEL Colectivul întreprinderii de unelte şi scule din Braşov a raportat încheierea procesului de asimilare a truselor de scule cu care vor fi dotate noile tipuri de autocamioane şi autobuze Roman-Diesel. Ca urmare cele 3 tipuri de autocamioane şi autoturisme Roman-Diesel intrate în fabricaţie sunt dotate numai cu truse de scule româneşti. Acesta este răspunsul comuniştilor, al tuturor salariaţilor de la I.U.S., la chemarea ce le-a fost adresată de comuniştii de la U.A.R. pentru a-i sprijini în grăbirea ritmului de integrare a fabricației noilor tipuri de autocamioane Roman-Diesel. Bloc nou în cartierul Codlea-Nord Constructorii I.J.G.-Braşov se pregătesc să dea în folosinţă în zilele următoare un nou bloc, cu o capacitate de 40 de apartamente, proprietate personală. Pentru respectarea acestui angajament asumat, constructorii, conduşi de ing. Haralambie Vîlcea, au intensificat în această săptămînă lucrările de finisare interioară cit şi cele de montare a instalaţiilor sanitare şi de încălzire. Tudor RIZEA, coresp. Examen de admitere la secţiile serale de subingineri Ieri, s-au desfăşurat la Braşov şi Făgăraş examene de admitere la secţiile serale de subingineri, formă nouă a învăţămîntului universitar din ţara noastră. Universitatea Braşov a deschis, începînd cu anul acesta, patru secţii: Tehnologia prelucrării la rece (în cadrul Uzinei de autocamioane), Tehnologia prelucrărilor plas-tice la cald şi tratamente (la uzina Tractorul), construcţii civile (la Universitatea Braşov) şi instalaţii de construcţii civile (tot în cadrul Universităţii). Pentru admiterea în aceste secţii, peste 800 de candidaţi din rîndul muncitorilor, maiştrilor şi tehnicienilor au susţinut ieri proba scrisă la matematică. In acelaşi timp, la Făgăraş au început examenele de admitere la secţiile Tehnologia chimiei organice, Tehnologia chimiei anorganice şi Utilaje chimice — secţii organizate de Institutul politehnic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Bucureşti în cadrul Centralei industriale de îngrăşăminte chimice Făgăraş. La aceste trei secţii au susţinut prima probă scrisă 330 de candidaţi. Inaugurarea acestei forme de învăţămint marchează un pas important pe calea apropierii învăţămîntului universitar de nevoile concrete ale producţiei, se înscrie pe linia ridicării continue a nivelului de pregătire tehnică profesională a oamenilor muncii, creează premise pentru folosirea mai deplină — cu precădere în munci de concepție — a personalului ingineresc. Examenele continuă azi. E DIN CUPRINS: # Comuniştii — participanţi activi la dezvoltarea şi apărarea avuţiei obşteşti 0 Pentru fiecare tînăr, o meserie ! (pag. a 2-a) ^ „Vom reuşi să ne cîştigăm şi să ne păstrăm publicul” 0 Scrisori, telefoane, audienţe (pag. a 3-a) încă de la începutul perioadei de stabulaţie Măsuri chibzuite, gospodăreşti, pentru buna hrănire şi îngrijire a animalelor Odată cu sosirea iernii, activitatea febrilă din cîmp s-a transferat în fermele zootehnice. Aici, chiar dacă munca nu se continuă cu aceeaşi intensitate şi în aceleaşi proporţii, este nevoie in primul rînd de un dezvoltat simţ gospodăresc şi perseverenţă în aplicarea măsurilor cerute de asigurarea unei bune întreţineri a animalelor pînă la scoaterea lor din nou la păşune. De fapt, acum se vede cine-i bun gospodar, pentru că poţi să-ţi dai uşor seama de felul cum a muncit pentru asigurarea condiţiilor care hotărăsc menţinerea producţiei la un nivel constant ridicat, procurarea şi folosirea raţională a furajelor, asigurarea unor adăposturi corespunzătoare, precum şi a unor oameni pricepuţi cărora să li se creeze condiţii pentru o bună îngrijire a animalelor. Cum se prezintă situaţia din acest punct de vedere în cîteva din unităţile agricole din zona Rupea? Acum cîteva zile, am întreprins un raid-anchetă. I.A.S. HOMOROD. Aici, Gh. Cazacu, directorul unităţii, îşi arăta nemulţumirea pentru faptul că, datorită în bună măsură timpului nefavorabil, în actuala perioadă de stabulaţie fermele din subordine au intrat cu un deficit însemnat la producţia de lapte pe vacă furajată. Există, însă, posibilitatea ca această restanţă faţă de plan să se recupereze, întrucît în toate fermele s-au luat măsuri severe pentru buna preparare a furajelor şi administrarea acestora numai sub formă de broc. Pe de altă parte, pentru respectarea întocmai a programului de grajd s-a instituit un control riguros, exercitat de şefii de fermă şi de conducerea întreprinderii. „Procedăm la acest fel, ne mărturisea inginerul Cazacu, pentru că numai prin pregătirea furajelor înainte de administrare putem acţiona operativ şi în acelaşi timp economic pentru ridicarea producţiei“. Rezultatele sunt edificatoare: cantităţile de lapte obţinute în ferme cresc zilnic, semn că atît şefii de fermă, cit şi îngrijitori ca Mihai Faff şi Mihai Schuster ele îa ferma Ticuş, Iosif şi Gheorghe Săceleanu de la Hoghiz, Traian Muha şi Solomon Imre de la Homorod, care constituie sufletul întrecerii socialiste, antrenează întregul colectiv de muncă la realizarea obiectivului amintit. Ion TOCANIE (Continuare în pag. a 3-a) Locuitorii din Ormeniș s-au mirat desigur văzînd somptuosul „Ford Taunus“ înaintînd agale pe stradă și oprindu-se in fața casei cu nr. 575 în care locuia familia lui Nicolae Lăcătuș. In ultima vreme, intr-adevăr afacerile vecinului lor mergeau foarte bine. Rînd pe rînd casa se renovase, se umpluse cu mobilă nouă... Mirarea lumii s-a transformat la apariţia autoturismului într-o întrebare care s-a făcut tot mai mult auzită prin Ormenis I „de unde ?“ Şi iată-l pe „artizanul" N. L. pus în situaţia de a-şi „face socotelile“ în faţa organelor în drept. Pe loc şi-a regizat mai multe alibiuri, căci cercetatul avea mulţi prieteni gata oricînd să jure că M.L. cîştigase banii vînzînd.. . purceii de la două scroafe crescute pe lingă casă. Dar şi aşa mai rămăseseră de justificat 63.404 lei! „Nu sînt destui?, se întreabă cel în cauză. Atunci să ştiţi că eu şi nevastă-mea am ieşit in fiecare vară la cules de fragi, de zmeură şi de bureţi în pădure, pe care i-am vîndut ca să fac rost de bani“. Surse intr-adevăr „serioase“ de venituri, dar care nu au putut induce în -------—. ~ UV..O.WX K/oaayuwi, ‘“uucu «a*.* cx wuv ciuuot«va nx ou«* itiQninuare in pag. a o aj eroare comisia pentru cercetarea averilor ilicite chiar dacă N.R. s-a dovedit a fi un „artist“ în înşelătorii. Desigur, statul nostru ocroteşte veniturile şi economiile obţinute de cetăţeni prin activitatea lor la locul de muncă, dar aceasta impune o firească corespondenţă între avutul personal şi cîştigurile realizate, ceea ce, în cazul lui N.L. şi al altora ca el, nu se poate presupune, chiar şi la o privire sumară. In calitatea ei de izvor al tuturor bogăţiilor, munca oferă din ce în ce mai multe satisfacţii cetăţenilor. Necesităţile unei vieţi moderne şi civilizate sunt astăzi întîmpinate de cîştigurile tot mai mari realizate, de sporirea necontenită a producţiei de bunuri. Conjugarea armonioasă a acestor factori reclamă însă un cadru etic din care trebuie să lipsească manifestările de necinste şi fraudă. In scopul asigurării unui sistem de norme eficient menit să stăvilească orice tendinţă de înavuţire generată de mijloace necinstite, a fost elaborată în anul 1968 Legea nr. 18, privind controlul provenienţei unor bunuri care nu au fost dobîndite în mod licit. In cei patru ani de existenţă, acest act normativ a reuşit să stigmatizeze o serie de proprietari cu titluri de proprietate dubioase, de speculanţi, de evazionişti fiscali etc. Demascarea acestor elemente este o sarcină a organelor statului dar, totodată, ea constituie şi o îndatorire civică. Faptul că ele mai persistă totuşi pe alocuri este datorat in bună măsură părerii unora care califică aceste manifestări străine eticii noastre drept „afaceri personale“, uitînd insă, că toate aceste „afaceri" se fac în detrimentul cinstei şi corectitudinii. Căci, unde şi-ar fi plasat N.L. acele tablouri de gust şi valoare îndoielnică, dar la preţuri pipărate, dacă ele ar fi fost refuzate de noi? Desigur cei care au cumpărat „operele" l-au „ajurat“, încurajîndu-i practicile, trecîndu-i cu vederea rapida sporire a cîştigurilor. A ne Întreba însă platonic (şi postfactum) „de unde ?“ nu rezolvă Marius PETRAŞCU Anchetă social-juridică „nevoiaşi“ cu mmH ŞI APARTAMEN LUXOASE (Continuare in pag. a 3-a) X