Economia Naţională, 1885 (Anul 9, nr. 1-52)

1885-06-03 / nr. 23

ECONOMIA NATIONALA ABONAMENTE . ANULU IX. Strada Euminei 14, în Bucurescî. LUNI, 3 IUNIE 1885. NUMERU 23. la REVISTA INTERESELOR­ ECONOMICE ROMÂNE. UNII ANC; 6 LUNI Romania . . 25 lei; 15 lei. Ţerî străine 30 » 18 » Prețulu unui numeru : 50 bani. 8EMARIE. CARTEA ECORTOMICA. Iarăși dovedi de bună vecinătate......................................265 Fantasia în domenul economic.......................... 267 Despre înnoirea Convențiunei comerciale între Austro-Ungaria și România...............................................................268 închiderea graniței ungare..........................................................269 PARTE A­ AGRICOLA ȘI INDUSTRIALA. Cultura tutunului în Ungaria.....................................................270 Agricultura propriu disă se întemeiază pe feneţe . . 272 Scrisori din Italia : Regimul sărel în Italia. — Diferite soiuri de sare, cât costă pe stat. — Vândarea sărel şi esportaţiunea. — Posibilitatea de a vinde sarea ro­mână pentru Suedia şi Norvegia.....................................273 Cronica agricolă şi industrială . Starea semănăturilor. — Urmările secetei. — Starea viilor. •— Filocteia şi distrugerea viilor. — Plaaia în mai multe localităţi . 274 D­IVERSE. Date statistice economice din Transilvania..........................275 BIBLIOGRAFIE Mehedinții . Studii Geologice, tehnice și agronomice. 275 REVISTA COMERCIALĂ. Institutul meteorologic al României. — Bursa . . . 276 PARTEA ECONOMICĂ IARĂȘI DOVEDI DE BUNĂ VECINĂTATE. Se repetă pe toate tonurile şi cu o stă­ruinţă demnă de totă lauda, ca noi ro­­m­ănii să căutăm a trăi în bună armonie cu vecinii noştri , să păzim cu sânţenie în­datoririle internaţionale. Nu se poate sfaturi mai înţelepte şi pe care poporul românesc le-a urmat cu nestrămutare în toate ocasiu­­nile. Nu ni se poate imputa că călcăm pă­­mîntul vecinilor , că ne abatem de la înde­plinirea celor prescrise în convenţiunile în­cheiate. Ast­fel fiind, suntem în drept a cere reciprocitatea ; din nefericire nu o putem do­bândi. Am încheiat o convenţiune comercială cu Austro-Ungaria ; am sacrificat interesele noastre; cu toate acestea odată ce ne-am dat cuvântul prin gratii şi în scris, ne-am supus stipulaţiilor cuprinse în acel act. în aceasta convenţiune importul nostru de vite în Au­stro-Ungaria este liber, afară de caşurile când vitele sunt bântuite de o seama de boale. Ce se întâmplă însă ? De mai bine da pa­tru ani vitele noastre cornute nu mai pot trece graniţa austro-ungară , iar râmătorii sunt po­priţi de două ani. Motivul a fost că pesta bovină şi alte bole au bântuit vitele cornute şi râmătorii. A trecut boia , însă­ şi mini­strul de comerciai al Ungariei a recunoscut acesta în Dietă. Ne aşteptam ca să se ingă­­duim importul ; ne-am amăgit. Fără nici un motiv graniţa stă închisă până astăzi. După mai multe reclamaţiuni din partea guvernu­lui nostru, se vesti în fine prin Monitorul­ Oficial, că s’a deschis graniţa pentru râmători, sub condiţiuni destul de recsatare, dar cel puţin în formă era deschisă. De abia tre­cură câte­va septămâni ; de abia începură a trece câţi­va râmători preste graniţă, şi Mo­nitorul din 26 Marti, publică următorea în­­sciinţare din parea Ministerului nostru de Externe : «Se aduce la cunoscinţa publicului că «după o noue disposiţiune a guvernului din «Pesta s’a oprit esportul porcilor prin gra­­­niţa ungaro-română. Acest esport se menţine ,însă, ca şi mai înainte, prin graniţa austro-APARE BENE A. E­STIE DIRECŢIUNEA : D-L­UI PETRE S. AURELIANU, Membru Academiei.­­* REDACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢIUNEA ME­SE ABONEZA : La Administraţiunea Re­vistei. La biurourile poștale. La principalele librării. Prețulu anunciuriloru : 30 bani linia.

Next