Ecoul Moldovei, 1894-1895 (Anul 4, nr. 1-52)
1894-09-15 / nr. 10
sesc, o putem spune cu drept cuvînt, numai acei cari au stăruinţi, şi lucru curios, se întîmplă că numărul celor miluiţi de la ea se înpuţinează tot mai mult în această parte a ţărei şi sporeşte dincolo, în Valahia Sunt văduve de acolea, sarace cu desevîrşire şi infirme, care cu 16 ani în urmă de ex aveau io lei pe lună ajutor de la cutia milelor, dar treptat li s'au tot redus la minister această modică sumă, pănă ce se treziră şterse cu desevîrşire din listele de acolo şi înlocuite cu numele altor sărăci de peste Milcov. Şi când ar fi numai atâta, revolta celor cari văd nedreptatea nu ar fi aşa de mare dacă nu s'ar face abuzuri din această miluire. Sunt persoane din capitală cari dispun de oarecare avere, care mai au familii ce stau destul de bine şi cu toate acestea primesc ajutor dela cutia milelor, nu câte io an 50 lei, dar câte 120 şi chiar mai mult pe lună, pe când din o aseminea sumă s’ar îndulci existenţa amară a 5 ori 6 sermane nevoeşe din această parte a ţărei. Asemenea faptă e mai rea de cât neomenoasă, căci, pe când unele şi unii dintre miluiţi duc în capitală o viaţă bună, ca se nu zicem înbelşugată, nenorocitele văduve ori infirmii, din Iaşi de ex. sau alte oraşe ale Moldovei, dacă nu sunt şterşi cu totul din liste, nu li se dă nici strictul necesar pentru pânea de toate zilele. Preferinţa unora şi neglijenţa altora pune în evidenţă spiritul tendenţios, egoismul de care se conduc cei din Bucureşti , şi dacă pănă şi din ajutorarea nevoeşilor se caută a se face deosebire, se cântăreşte cu sgîrcenie ceia ce s’ar cuveni să se deie cestora de aici, spre a le remânea cât mai mult pentru ai lor, nu ştim zeu ce se mai zicem de spiritul de dreptate ce-i predomină în toate chestiunile, când este vorba despre ei şi noi. j Studenţii bucovineni in Jerei Studenţii universitari din Bucovina, după cum anunţarăm, au sosit în oraş Joi 8 Sept. cu trenul de II jum. a. m. ca înpreună cu cei din universitatea noastră se plece seara la congresul de la Constanţa, toţi studenţii, cu drapelul roş, oferit de fetele române din Sibiu şi cu musica militară în frunte, plecară din curtea universităţei spre întimpinarea lor la giră. Acolea deja un public foarte numeros umplusă peronul iar în afară şi pe strade, ce erau povoazate cu această ocasiune, mulţimea cetăţenilor din toate treptele era foarte mare. Intrarea trenului care aducea pe studenţi, fu salutată cu nesfîrşie urale, iar musica intonă marşul « Deşteaptă-te Române». După cuvîntările de bună venire din partea stud. ieşeni şi mulţumirea de bună primire din partea celor din Bucovina, cari primiră un prea frumos coş cu flori oferit de d-rele studente, plecară cu toţii în sunetul musicei spre universitate şi urmaţi de un mare număr de cetăţeni. Ei străbătură strada Gărei, Golia, Alexandri şi intrară în curtea Uversităţei, unde dl. Culianu, Bec ECOUL MOLDOVEI totul, îi întimpinară din preună cu câţiva profesori. In aulă dl A. Densuşanu rosti o cuvîntare prin care salută pe fiii Bucovinei de bună venire in bătrîna capitală a Moldovei. După aceasta au urmat prezentările şi apoi plecară spre otelul L'ratin, unde li se dăduse un dejun de către studenţii ieşeni, cu care ocaziune se ţinură mai multe discursuri iar muzica intonă mai multe arii. După dejun studenţii vizitară oraşul , la para 4 au mers la Metropolie unde ascultară serviciul religios şi corul, apoi făcură o vizită I. P. S. S. Metropolitul care i-au primit cu o deosebită bucurie dându-le sfaturi să fie buni cetăţeni şi buni Români. La oara 6 Societatea studenţilor «Solidaritatea» le dădură în restaurantul oţelului Traian o masa la care fură invitaţi mai mulţi profesori, cetăţeni şi membri ai presei Dl. P. Râşcanu, prof. universitar rosti o cuvîntare plină de învăţăminte pentru studenţime şi închie ridicând trastul pentru studenţii bucovineni şi basarabeni. A urmat după aceia răspunsul din partea unui student bucovinean foarte călduros, apoi al preşedintelui «Solidarităţei » al d-lui stud. Sterea şi în fine al d-lui dr.Jurcanovici după care studenţii plecară spre gară. Acolea mulţimea publicului nu mai încăpea pe peron. La plecarea trenului uralele erau nesfirşite. Studenţii făcură prin atitudinea lor cea mai frumoasă impresiune. -------------------- Sălbătăciile poliţiei Vineri 9 Septembrie partidul naţional-liberal convoacase pe cetăţeni coleg. I-iu la o întrunire in sala Pastia, pe la oarele 7 jum. seara. De pe la 6 oare încă bandele poliţieneşti, strânsă de cu ziuă de comisari şi sub-comisari la prefectura poliţiei, porniră în cete spre localul întrunirei şi când se deschiseră uşele au năvălit în lăuntru ocupând toată sala aşa că cetăţenii colegiului I-iu, să nu mai poată încăpea. In stradă şi în faţa localului bătăuşii cu retiveie, casapii cu cuţitele şi oamenii de ai poliţiei deghizaţi, în cea mai mare parte morţi-bieţi, stăteau în grupuri grupuri, proferând insulte şi ameninţâri asupra liberalilor. Sava vajnicul Sava, se afla cu o ceată numeroasă în faţa întrărei şi provoca prin atitudinea sa obrasnică pe acei dintre liberali care -şi luisa curajul se între în sală şi comanda la cei cari ocupaseră legile ca se insulte şi se tiohăiascâ pe cetăţeni, astfeliu ca se-i pue în poziţiune de a le riposta, ca în urmă se înceapă bataia, pentru care scop fură aduşi acolo. Cetăţenii însă prin atitudinea lor pacinică nu le dădură nici o consideraţie şi eşind au cerut ajutorul parchetului ca se intervie şi se facă a li se deşarta sala, de acei musafiri nepoftiţi şi cari deveniau din ce în ce mai ameninţători. Dar de abia într’un tîrziu se arătă dl. procuror Lefter Dimitrescu care, pentru a’şi mîntui urechea întră în sală şi invită pe toţi cei ce nu sunt alegători se deşerte sala. Se înţelege că fu luat un rîs de mulţimea indignaţilor lui Buşnea, Spiridon, Ionescu etc. şi în frunte cu Sava începură a vocifera că sunt şi ei cetăţeni alegători şi nu se supun unui asemenea ordin. Dl. Dimitrescu somat de mulţimea alegătorilor colegiului I-iu, în frunte cu d-nii Mârzescu, Stelian, Poni, Dim. Botez, Gane, etc. ca să facă se li se respecte întrunirea, în loc de a uza de dreptul ce-i dă legea şi a da satisfacţie legitimei lor cereri, plecă să se înţeleagă cu prefectul poliţiei şi abea după o oară se întoarsă cu răspunsul d-lui L. Bogdan că va lua măsuri se înprăştie bandele adunate. Membrii partidului încredinţându-se că această înscenare a administraţiei d-lui I. Ventura nu poate fi înlăturată şi că a mai căuta se ţie întrunirea ar fi fost darea ocaziei aşteptată de bătăuşi ca se-i maltrateze, au invitat pe amicii lor se urce în saloanele clubului, unde dl. Gh. Mârzescu inferă purtarea mişeleasca a înscenatorilor acestui scandal, nemaipomenit încă în Iaşi, şi rugă ca cetăţenii se vie a doua zi Sârbăta, la întrunire, la aceiaşi oară şi tot în sala Pastia. Pe când se petreceau acestea în saloanele clubului, înţesate de lume, afară în strade hoardele de desculţi şi beţivi anunţate de comisari, cari erau postaţi înaintea berăriei Eliseu şi privighiau desfăşurarea în larg a forţelor lor conduse de subcomisari şi epistaţi deghizaţi cu Sava înainte, au început a înbrînci şi isbi pe cetăţeni şi în turbarea lor nu cruţară nici pe copii. Toată lumea de pe stradă îngrozită au început se strige ajutorul poliţiei dar sergenţii de stradă nu se mişcau şi comisarii le dădeau de la Elizeu mereu avent. Când Sava dădu ordin să se stîngă lămpile şi lumânările din sală tovarăşii lui dădură un iuruş printre cei din faţa întrărei şi atunci urletele lor întimpinară ca răspuns formidabile fluerături şi huiduiri din partea şcolarilor şi a mulţimei cetăţenilor. Un copil ca de vre-o 15 ani fu crunt lovit de un bandit şi cârlând fu culcat în picioare. Onor. cetăţan V. Cucu a ridicat pe băiat şi adresându-se agresorului că nici copii nu sunt cruţaţi de lovirile lor, într’o clipă fu încunjurat de ceata lui Siva şi lovit atât de puternic deasupra ochiului sting încât căzu jos. Cu mare greutate dl. Cucu a putut fi scos din mânele sbirilor şi dus în saloanele clubului unde i se dădură primele ajutoare de cătră dl. doctorand Bălăceanu şi apoi dr. T. Stihi. Intre acestea scandalul din str. creştea mereu şi flueraturile nu mai încetau. O parte din cetăţeni, pentru a se apara de bande intrară pe peronul şi grădina Traian iar bandele anunţate de poliţişti se pregăteau se străbată pănă în club, dar o ploaie de petrei derutară şi în fine au fost siliţi, mulţumită hotărîrei cetăţenilor de a le ţinea pept cu orice preţ, să se retragă pănă în respintene. Târziu veni dl prefect de poliţie ca se vadă ce s’a întîmplat şi urcând în club a putut constata starea gravă în care se găsea dl. Cucu. D-sa fu invitat ca se înprăştie bandele fâcându’l răspunzător personal de urmările triste ce ar putea se aibe atitudinea agresiva a lor. Veni în fine şi dl. prim-procuror care încheie un feliu de proces-verbal , iar comisarii spusă lui Sava că e destul şi să se retragă cu ai săi, ceia ce şi făcu. Indignarea în public fu nedescrisă şi mulţi, foarte mulţi alegători cari mai aveau oarecare iluzie de domnia conservatoare s’au declarat pe faţă nn contra ei. Partea literară Frunză verde în trei colţuri Frunză verde în trei colţuri, Nici prea lungă, nici prea lată, Cât te-oiu rumpe de pe creangă, Lasă-te în vânt sburată. Să apuci pe valea'ngustă, Tot ţinendu-te de soare, Pănă la a mea drăguţă, Fată mândră, fată mare. «—Buna seara fată mare !» ««—Mulţumim noi dumitale!»» Va respunde—tu la sinu-i Să te-opreşti din a ta cale «— Fată mare, stăpânirea’mi Fată ţi cere găzduire Pentru dorul—ştii tu care— Dorul sfint de-a ta iubire». Zî-i tu oară şi’ţi va spune Că ea încă mă iubeşte ; Cu gândirea, cu serutul Şi cu lacrimi me doreşte. Şi-oiu veni la mezul nopţei— Tu de-a drăgostitei parte Vei avea, ca amintire Stând mulţi ani în . .. vreo carte. Grigori N. baza întrunirea de Sâmbătă întrunirea anunţată pentru Sâmbătă a ceu din cele mai strălucite şi membrii partidului naţional-liberal au fost întimpinaţi cu salve de aplaude la intrarea în sală. Vorbi dl. Mârzescu, care descrise scandalul şi atitudinea nedemnă a administraţiei din seara de Vineri 9 an. După d-sa vorbi dl Alex. C. Cuza, deputat, esplicând pentru ce conservatorii desidenţi sunt alăturea cu liberalii cu ocazia balotajului şi accentua că du luptă în contra conservatorilor, dar contra administraţiei d-lui Ventura şi a tendinţei ce o are de a face ca totul se iasă din cabinetul său. Mai vorbi dl I. Barozzi care încă pusă în relief purtarea bizantină a d-lui Ventura, faţă cu partidul conservator şi mijloacele ce le-a întrebuinţat de a temporiza compunerea listei pentru consiliul comunal, ca se’şi poata trece pe cea fabricată la întuneric in cabinetul său şi fără consultarea partidului. După d-sa vorbi dl. Gane despre radicali, a căror grup a dispărut de acuma de pe atenta politică, prin alianţa monstroasa ce au făcut-o cu conservatori lui c. c. Iancu Ventura. Toţi oratorii fură prin cuvînturile lor calde la înălţimea situaţiei creată de bandele poliţieneşti şi aplaudele numeroase ale pulicului le dovediră că curentul e cu totul favorabil atitudinei demne ce au luat-o faţă cu