Ecoul Moldovei, 1895-1896 (Anul 5, nr. 1-51)
1895-07-13 / nr. 1
Pe no an ABONAMENTUL LUI‘r'».........................................« Pentru străinătate se adaogă portul. Zicere Redactor-proprietar : Em. Al. MANOLIU. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA La Tipografia P. C- POPOVICI strada Veche No. 84. UN NUMER 25 BANI JOI 13 IULIE 1895 ).( Rîndu' în pagina III )( - ■ Iv ) ANUNCIURI Inserţiuni şi reclame 1 leu linia. Bani 50 ‘-'o Chestiunea apei în Iaşi Nevoia simţită pentru alimentarea oraşului cu apă datează de la 1842 şi de atunci necontenit s’a tot desbătut această chestiune importantă, fără se fie însă resolvită până astăzi, aşa că putem zice, că debitul de apă de care dispunem acuma, nu e cu mult mai mare decât cel ce ni s’a fost procurat de pe timpul domniei lui Moruz. Sub domnia lui Mihai Sturza se credea că această chestiune era pe punctul de a fi curmată, şi încă un mod foarte fericit pentru Iaşi, prin adoptarea proectului rusesc de a se aduce o parte din Siret pe acolea şi lărgirea acelui proect, în ce priveşte legarea capitalei Moldovei cu Galaţii prin Prut, rectificat şi canalizat. Inprejurările politice îndepărtară aducerea la îndeplinirea al acelui proect şi de atunci oraşul a ramas se recurgă, ca şi mai înainte, tot la recoltarea isvoarelor de prin vecinătăţi, sinclura soluţie ce o credeau oamenii, din fruntea lui că ar aduce o ameliorare, dacă nu o completă îmbunătăţire. Unii din ei s’au înşelat crezând că vor putea stoarce din dealurile de prin vecinătate apa potabilă îndestulătoare , alţii însă s’au lasat a fi înşelaţi, pentru a tragie folase din cheltuelile enorme făcute pe socoteala oraşului, cu căutarea isvoarelor şi captarea lor, cu studii îndelungate şi fără nici un resultat real altul decât aruncarea pe fereastră a banilor comunei. Consiliul comunal actual nu a înaintat cu chestiunea apei mai mult ca precedentele : el să se vadă resultatele ce le va da galeriile lui Beckmann, cu care e dispus, după cât se vede, se cheltuiască ori cât de mult, macar că încercările costisitoare de păna acuma au dovedit că nu se poate găsi apă îndestulătoare pentru băut, necum ca se survie diferitelor trebuinţi ale oraşului. S’a prezentat zilele acestea la comună un domn Leeuw, olandez, reprezentatul unei case din Amsterdam, cu propunerea de a lua concesiunea alimentarei oraşului cu apă. Nu ştim ca ce feliu de resultat va da consiliul comunal şi acestei propuneri, singura după cât ştim până astăzi care să se fi prezentat in atare condiţiuni, dar prevedem că se va învârti tot în acelaş cerc vicios, adică în sistemul drenurilor de pănă acuma—perfecţionate mai mult sau mai puţin—sau în cazul cel mai bun în sistemul fieriilor 1 * ” 1-------- definitiv ne va lasa tot fără apă îndestulătoare. Folosindu-ne de inprejurarea că se prezintă acuma propunerea alimentarei cu apă, pe calea concesiunei, revenim cu ideia, pe care am susţinut-o in atâtea rînduri, că apa să se aducă numai din Siret. Această ideie prevalează chiar celei emise odinioară, de a se aduce apa din Prut, pentru că : apa Siretului e mai curată, ca cel ce nu scaldă nici un oraş ; că adusă din dreptul Paşcanilor de ex. are o pantă de scurgere pănă deasupra platoului de la Copou, de cel puţin 100 de metri, şi nu e prin urmare nevoe de instalaţiuni de pompe spre a râdica apa în oraş, cum ar necesita pentru cea din Prut; că Siretul fiind un rîu ce curge în interiorul ţerei, nu poate fi expus oraşul la cine ştie ce neajunsuri, cum s’ar putea întîmpla cu apa de la Prut, în caz de ostilitate cu vecinii de peste el. Negreşit că lucrările de a se lua apa de sub albia Siretului, instalaţiunile de filtre şi tuburi pentru o aşa distanţă, credem că reclamă cheltueli mari , dar toate acestea, o dată făcute, rămân pentru foarte multă vreme şi oraşul câştigă cantitatea de apă pentru întimpinarea tuturor nevoilor ce le are. Apoi de aducerea apei din Siret suntem siguri că ar profita Tît Frumos şi Podul Iloaei, care de asemenea sunt în mare suferinţă de apă potabilă şi populaţiunea acestor orăşele ar binecuvânta realizarea unui aseminea proect In sfîrşit ne mângâem cel puţin cu speranţa că propunerea prezentată acuma va fi utilizată de consiliu, în interesul Iaşului, şi că lăsând la o parte orice ideie de temporizare, va intra intrători pentru Siret, cea mai sigură şi mai practică cale de a putea scapa acest oraş din mizeria ce o duce de mai bine de jumătate de secol, din cauza lipsei de apă, dispreţul şi ura contra manifestaţiilor de simpatii pentru ilustrul defunct şi in timpul mergerei corteiului sau dedat la mai multe acte de a sălbătăcit rara. Au atacat cortelul, au flucrat, au tras focuri asupra cununei trimisă de Imparatu' Franțosef" , au calcat în piffan cununiele trimise de către Regele nostru și Regele St'biei. — Ba mai "iult încă, a hibrindit la pâmant pe reprezentatul nostru și al Serbiei, au zdrobit cortelele femeilor reprezentanţilor ce mergeau dupa cortej şi fu un moment când panica cuprinsesă marea mulţime ce urma carul funebru. Reprezentanţii Austriei României şi al Seriei erau expuşi se fie chiar loviţi, daca ovvaşii lor nu scoteau armele spre ai apara. La cimitir Stanelele violenţei se repetară, iar cânii corpul lui Stambuloff fu coborât in groapă, de la spetele jandarmilor sbucniră chiote şi cârări de bucurie. mpresia ce făcu acest scandal ne maipomenit fu din cele mai triste ; reprezentanţii ţerelor au cerut guvernului din Sofia in mod colectiv reparaţie pentru insulta adusă corpului diplomatic. După cât vedem lucrurile au luat în Bulgaria o faţă foarte provocatoare şi ce poate se dele loc la grave implicaţiuni, care se pune în mişcare puterile europene. Mirările la Sofia Cu ocazia înmormintărei lui Ştefan Stambuloff cea mai mare parte din suveranii Europei au ţinut se fie representaţi în semn de stima înaltă ce au avut-o pentru marele barbat de stat ri patriot, căzut victima unui guvern laş, care ş'a mnjit manele în sîngele aceluia ce a creat şi înalţait statul bulgar. In Rusofilii cu autorizarea giverţiului au ţinut însă se şi arăte Situaţia în Balcani Evenimentele ce se desfăşură de câtva timp in Bulgaria şi tulburările produse acum în urmă, după uciderea lui Stambuloff, sunt de natură de a inspira cele mai mari îngrijiri pentru pacea din peninsula Balcanică. De mult se semnalasă în Bulgaria agitaţia rusofililor, prin agiţările numeroşilor agenţi moscoviţi ce cutrieră oraşe şi sate, propagând mărirea Bulgaria cu Macedonia şi Dobrogea sub protecţiunea Rusiei şi sprijinul acestui imperiu, ca la un moment dat să se poată realiza această mărire. Propagarea avu de efect mai întâi pregătirea spiritelor din Macedonia, unde ideia pentru mtfectul porea cu Bulgaria a devenit as'concediu de înrădăcinată în o parte /eclea de sana. . . ..v.ca imediat la băi pulaţiune şi care Sf .Irin ,ucrS. deja de a se ,i gerate de dl. Zdrobici diîn favoarea A poliţiei. negreşit g*^ A sosit noile planuri ale regur c• clădirei llei turceşti, comandate de tratatul de alianţă între Franţa şi Rusia este un fapt împlinit şi prin urmare îl dă mâna ac^ * fi din urmă stat de a’şi spune cuvîntul în chestiunea bulgară. Că ferberea înăduşită ce domnea peste Dunărea a isbucnit după închierea tratatului franco-rus, numai încape nici o îndoială, fiindcă imediat după respîndirea acestei ştiri au şi pornit incidente la graniţa despre Macedonia şi formarea de bande macedonene şi bulgare care dau de lucru trupelor turceşti. Odiosul asasinat a lui Stambuloff, adevăratul creator al Bulgariei şi duşmanul declarat al mestecului Rusiei în trebele lăutrice ale principatului bulgar, aşezat săvârşit după cât se vede lămurit cu concursul guvernului din Sofia şi aprobarea Principelui Ferdinand, — ahtiat de a canata recunoaşterea Rusiei,--măreţe şi mai mult temerea pentru producerea unei mişcări, care se pretexteze intervenţia directă a Ţarului pentru a-şi întinde protectoratul seu formal asupra Bulgariei şi poate şi asupra altor provincii din Balcani. Mâna moscovită nu este străină de asasinatul sevîrşit la Sofia ; aceasta se afirmă de însuşi coincidenţa comitere!- omorul d c-- urm firea în audier.r jjg l... o iei P a$e, cu metre omătul v.lement in păp, pe la diferitele personalităţi politice ale Rusiei’ şi în urmă la suveran, cum fi din hagiu ţinut de metroiziţp and spusă, relativ la asa ,sup. k. Stambuloff, că .7 lui D zeul Situaţiuni" ,e peste Dunarea pentru noi e reescepţionalâ. Dobrogia ce ni s a dat ca compensaţie pentru rîpirea Basarabiei este obiectul revandicărei ce se agită între Bulgari, cari spun fără încunjur că teritorul ei le aparţine şi fac în acelaş timp prin agenţii secreţi toate instigaţiunile», printre Dobrogeni de a le căştiga simpatiile şi a ne urî pe noi Românii. Guvernului rusesc seînţ£lege că’i convine această propagandă anti-romănească, de oarece vede că prin ea poate se’șî ajungă scopul de a cG p ^naC J* .. ~~*.e de la cele mai ce stavi D d.ntrdin străinatatea curii| Noilly^ lia. I ericoli’c^ Com., Moet or (Jhandon, PonințătoUrry, /. F. Marteli, etc. Untdelemn «P. Robertet etc. Com Jambone, mezeluri, brânzeturi, conserve de pește și de legume. Vinuri albe şi raşe din ţară. Deposit de hărtie de Cigarete JOB etc. etc. dăi* r • 1 rr* cu stimă Rhum renu August Hartenstein.