Era Nouă, 1894-1895 (Anul 6, nr. 264-326)

1895-06-11 / nr. 297

2 ERA N­O­U­A bună despreţuind toate insultele ce curg asupra lui fără al atinge. Iară noi ceştialalţi care­­l urmăm cu devotament şi cu toată căldura convingerilor noastre, suntem recu­noscători Voinţei naţionale pentru un singur fapt pe care ea îl relevează: Junimismul se naşte, nu se face chear cînd este privit prin ochelarii Voinţei. * * * ---------------------------------­Socialiştii noştri Avem şi noi socialiştii noştri, cu ziarele lor, cu congrese şi propa­ganda pentru votul obştesc. Un lucru de nimic ne lipseşte încă: numărul de lucrători şi proletari care să poată servi de suport aparatului de propaganda occidentală care s-a ră­sădit la noi. In desperare de causă, teoreti­cianul partidului Dl. Gherea a gă­sit leacul, nu e numai­decât nevoe să avem in urma noastră masele de lu­crători şi muncitori ca in Occident, şi-a zis Dl. Gherea. Ii vom inlocui cu un Surrogat, muncitorii intelectuali, şi aceştia sunt proletari. Ei ne vor servi deocamdată ca armată. Aceste refecţiuni ne-au venit in minte văzind cum e compusă sala înaintea căreia şi- a desvoltat confe­­renţa sa asupra triumfului parlamen­tar a socialismului, dl G. Diamandy redactor la „Lumea nouă“ detaşat din redacţie ca să recolteze aderenţi in ţară la liga votului obştesc. Sala Pastia era decorată cu stea­guri roşe, cu portretul lui Marx şi cu inscripţii potrivite revendicărilor socialiste. „Cerem 8 oare de lucru“ — „ce­rem votul obştesc“ era scris pe de­corurile salei. Dar cine cer aceste lucruri ! Câţi lucrători vor fi fost in sală ? Nu voim să insistăm pentru a a­­mări şi mai mult decepţia ce a tre­buit să o sufere Dl Diamandy, când a văzut care -i este publicul ce-l ascultă. Majoritatea publicului era in ade­văr formată de elevi din şcoală, pro­letari din promoţia D-lui Gherea, şi incă din ei forte mulţi erau dintra­­ceia care sunt atraşi cătra Marx şi de originea sa semitică. Este un adevâr natural că inima generoasă a tineritului să fie lesne cucerită pentru ideal. Şcoalele Iaşului au dat după vre­muri aderenţi idealului barnuţian, apoi idealului opus al Junimei, in urmă a recoltat in aceaşi lume a scoalelor idealul democrat radical şi acum e rândul democraţiei sociale. Tinerimea confientă merge fără re­serva atrasă câtră orizonul ei nu- i cântător. Pentru tinerii evrei este încă un motiv special care-i atrage în rîndu­­rile socialiştilor. Ei nu ignorează cum sunt trataţi evreii in răndurile celor­laite partide. Desmoşteniţi pretu­­tindene de drepturi egale cu conce­tăţenii lor, ei au un motiv special lor ca să se arunce in braţele celor ce iau apărarea desmoşteniţilor în ge­nere, având încă şi mândria de a găsi printre apostolii credinţei nouă, pe unul de ai lor, pe Marx. Dar odată acest tinerit ajuns la pragul vieţei reale, imaginea posibilă a viitorului le devine mai clară, şi dacă rămân câţiva fanatici se cultive înainte idealul ce le-a intrat in inimă, cel mai mult îşi iau locurile lor in rîndurile infamei burghesii şi socia­liştii rămân necontenit cu speranţa viitorului. D-l Diamandy este un tînăr. Spe­răm că viaţa reală cu experienţa ei dese­ori plătită scump, îi va da învă­ţămintele ei la timp.* * * ---------------­ Afacerea Popovici-Răcâciuni Să constătăm mai întâi un punct asupra căruia toate părţile sunt de acord. O fi cum o fi chestia ares­­tărei sale, ceea ce-i sigur, este că după avisul a­proape unanim al gasetelor, D-l Popovici este antipatic pentru toată lumea. Omul incult care după trecutul său de la Răcă­­ciuni, are curajul să braveze opinia publică cu voturile ce le cumpără la Fălticeni, a fost tratat precum merită. Un singur glas duios a găsit d-l Popovici in presă, glasul răguşit al d-lui Iancovescu. Aceasta dovedeşte insă numai halul in care a ajuns bietul d-l Iancovescu, care după cum se ştie nu mai represintă astăzi de­cât interesele celor ce‘i susţin ga­zeta pentru ca să insulte pe junimişti. * S’a făcut mult cas de notiţa publicată de noi relativ la arestarea d-lui Popovici. Am desaprobat in adevăr faptul, fiind că „fără a cerceta mai departe se presintă ca o ingerinţă electorală“ — din eroare s a tipărit — inge­rinţă „declarată“. Nu avem nimic de retractat, dar de ce nu voiam să cercetăm mai departe ! Pentru­ ce spuneam că faptul se presintă ca o ingerinţă ? Ce sens aveau toate aceste reserve decât dacă nu că ne este indiferent cum sunt lucrurile in realitate, ci desaprobam din capul locului un act al căruia aparenţă se pretează a fi interpre­tată ca o ingerinţă. Că nu ne-a tre­cut prin minte să aruncăm vre­o învinovăţire asupra ministeriului de justiţie, resultă şi din rândurile ce precedau această notiţă, şi prin care arătam că lupta locală de la Folti­­ceni nu are nici o importanţă pentru politica generală a partidului. -------------nm------------­Ravaş unui confrate Domnului Miron de la „Jurnalul“ D-l Sandu Răşcanu, junimist sau nu, tot amicul nostru este, căci precum știu, D-sa este membru in comitetul clubului conservator. Dar chiar când ar fi vorba de un protivnic, incă am crede că nu este cuviincios lucru să publici ori­ce prostie, pe socoteala lui știind că nu-i

Next