Evenimentul Sibian, ianuarie-martie 1993 (Anul 3, nr. 71-83)
1993-01-05 / nr. 71
O CRIMA ÎN MIEZ DE NOAPTE ZICEA CĂ NE OMOARĂ PE TOŢI ŞI NE DĂ LA PEŞTI!" Povesteşte Stanciu Dumitru. "Ginerele meu venise în noaptea aceea la un bar din sat, a venit la poartă, maşina era lovită. Făcea scandal, striga că va intra în curte şi ne va omorî pe toţi. Spunea ca şi-ar fi cumpărat un miel pe care l-ar fi fript, lîngă noi, după ce ne-ar fi omorît şi ar fi făcut din trupurile noastre o grămadă de carne... Nevastă-mea a sunat imediat la şeful postului de Poliţie din Gura Rîului. L-am chemat, explicîndu-i de scandalul de la poartă, de ameninţări. Intre timp a reuşit, cu securea, să spargă poarta. A intrat în curte şi a spart geamurile casei. Norocul nostru a fost că a scăpat între timp securea în casa, că altfel ne-ar fi omorît pe toţi... Am ieşit în prag să-l liniştesc dar a luat o rangă de fier din curte şi m-a lovit. O dată peste spate, apoi lingă tîmplă... Am reuşit să-i dezarmez şi ne-am luat la bătaie. N-a durat prea mult A încercat să mă omoare. Atunci copilul a luat o bucată de fier şi l-a lovit. Cît de rău nu ne-am dat seama la început A căzut pe jos. A mai trecut puţin timp şi a murit Chiar înainte de a veni Salvarea... Or venit mai pe urmă şi vecinii şi şeful de post dar degeaba. Necazul s-a produs... ” Domnul Stanciu pare un om liniştit cu frica lui Dumnezeu, şi ultimul lucru pe care şi l-ar fi dorit ar fi fost conflictul cu legea. “Leam spus eu: n-am avut în viaţa mea nici măcar o amendă de plătit Mi-a plăcut să fiu corect şi aşa mi-am învăţat şi copiii. Dar uite că a căzut nenorocirea peste noi... Asta a fost tot. "SĂ FI STAT ACASĂ, CĂ NU L-AM CHEMAT EU..." Ne spune Stanciu Gheorghe, copilul de 15 ani, cel care l-a lovit mortal pe fostul său cumnat. Ne-a povestit şi el cum a intrat în curtea părinţilor săi, cum va ameninţi pe toţi, cum l-a bătut pe tatai sau, cum i-a muşcat mamei sale mina. "Cînd am văzut că vrea să-l omoare pe tata, am pus mîna pe rangă şi l-am lovit. Unde, nu ştiu. Ştiu că a rămas jos, s-a mai mişcat şi pînă a venit Salvarea a murit Nu puteam să-l las să-l omoare pe tata, şi pe mama..." DE MORŢI NUMAI DE BINE Dar e bine să nu se uite că Toma Petru, tînărul mort în noaptea de martie, n-a fost chiar uşă de biserică. Era în conflict cu socrii săi încă de multă vreme. Că-şi cerea dreptul la trecerea casei pe nume este mai puţin important decît făptui că-şi bătea soţia, în final aceasta a fost nevoită să-l acţioneze în proces de divorţ. Victima a intrat în curtea socrilor săi cu intenţia de a omorî. Dar n-a fost sa fie. Şi-a găsit chiar moartea din lovitura imprudentă a unui copil ce încerca să-şi salveze tată. Din spusele celor doi membri ai familiei Stanciu se pare că acest caz are iţele destul de încurcate. Iar oamenii legii vor trebui să le descurce. Iar zeiţa legată în ochi să fie dreaptă. Casandra FLORESCU PRIMII SPORTIVI SIRIENI AI ANULUI1992 1. ISAILA CLAUDIA (CSM - CSS Șoimii Sibiu) Atletism • aruncarea suliței - locul I - Campionatul Mondial - juniori - Seul 1992 - 63,04 m - record mondial 2. DORCA ILEANA (CSS Șoimii Sibiu) - Atletism - cros - locul II cu echipa României la Campionatul Mondial de cros • juniori - Boston 1992 3. GUȚĂ GHEORGHE (GAZ METAN MEDIAȘ) - aeromodelism - locuit cu echipa României la Campionatul European de Aeromodelism (clasa S 1/A) 4. UDRESCU RADU (CSM Sibiu) • sărituri în apă • locul V la Campionatul European de juniori - Leeds (M. Britanie); locul I • Campionatul Naţional de juniori - trambulină 3 m. 5. LARION ALIN (CSM-CSS Şoimii Sibiu) - atletism - HARDLER - locul I Campionatul Balcanic de juniori - Istambul (proba 4x100 m) şi locul V la 200 m; locul I - Campionatul Naţional de juniori (sală), 600 m garduri • record naţional. 6. POPA ADRIAN - SIMTEROM CSS Şoimii Sibiu - haltere - locul II Campionatul Balcanic juniori • total 285 kg (smuls 120 kg, aruncat 165 kg). 7. HILA ELENA - CSM-CSS Şoimii Sibiu • atletism • aruncarea greutăţii, locul III Clipa Europei cu echipa României la New Castle (M. Britanie), locul I la Campionatul Naţional de tineret, juniori (sală). GUŢĂ EMILIAN • Gaz Metan Mediaş • aeromodelism SIA - locul III Cupa Mondială. 8. SAVU ALIN - CSM Sibiu - călărie - locul II Campionatul Balcanic - probă completă juniori, locul I la Campionatul Naţional de juniori. 9. HANEA ADRIAN - CSS Şoimii Sibiu - atletism - locul H Campionatul Balcanic de cros cu echipa Salonic. MONICA GHEORGHE • Avicola Sibiu - culturism - locul I Campionatul Naţional de seniori, locul I Campionatul Naţional de tineret, locul XIV la Campionatul Mondial de senior. 10. MUNTEANU CLAUDIU - CSU Balanţa Sibiu - Baschet - cosmeterul Campionatului Naţional '91-’92 - declarat cel mai complet jucător al anului 1992 PE JOS SPRE " TIMPURI NOI"!? Scumpirea carburanţilor a adus o mare majoritate a populaţiei la varianta adoptării mersului pe jos. Toate bune şi la locul lor, mai ales că economia de piaţă ne răsfaţă cu modele de încălţăminte ameţitoare şi cu preţuri pe măsură Chiar mai mult, greva de la TURSIB le-a mărit şi procentajul vînzărilor. Pentru a nu intra totuşi în "conflict" cu producătorii acestor "unelte de mers" le putem reproşa totuşi că nu indică în reclame la cîţi kilometri de mers cedeaza inofensiva încălţăminte. Dacă e greu de spus acest lucru, e uşor de rezvolat mai ales dacă cereţi serviciile Cooperativei “Timpuri Noi" - secţia reparaţii încălţăminte, unde totul se rezolvă prompt şi la preţuri, să zicem, "rezonabile". Concretizăm: pingele DUROFLEX plus tocuri, pantofi bărbaţi - 865 lei; acelaşi lucru pentru pantofi dame - 660 lei, cusut fermoare, cizme bărbaţi - 262 lei, pentru cizme dame - 344 lei cu menţiunea că preţul este pentru o pereche de "mergători". Dacă vă grăbiţi, totul se rezolvă şi fără bon de manoperă. Deci, aviz amatorilor. Totuşi noi vă sfătuim să călcaţi cu Seria- file CONERIU 3 »t^6c z*c Anulul« nr. 71 CINE MAI ÎNCALCĂ LEGEA 12? "Ştiam ei nu e voie dar dacă am văzut că altora le-a mers am încercat şi eu. Ne povesteşte cu seninătate Cîrneala Ioan, în vîrstă de 20 de ani. A fost prins de organele de poliţie vînzînd ţigări "Carpaţi". Bineînţeles fără documente de provenienţă sau autorizaţie şi ce mai trebuia ca să fie în litera legii. "Am apucat ai vînd doar două pachete. M-au prins şi am fost amendat cu 30.000 de lei. Amenda n-am plătit-o. N-am avut nici bani, nici timp. Am fost la lucru prin Ungaria. între timp am fost citat acasă, dar mama nu m-a anunţat. Eram certaţi." Amenda a fost transformată de organele de justiţie în închisoare contravenţională. Corneală Ioan a înţeles mult prea tîrziu că legile trebuie respectate. (D.M.F.) ALA-BALA PORTOCALA... Uneori acest joc are loc între agenţii economici şi Garda Financiară. în data de 14 decembrie, pe str. Turnului nr. 14-16, un echipaj al Gărzii Financiare a surprins-o pe doamna Vasiu Rafila, vînzînd ambulant, în loc neautorizat, banane, portocale şi lămîi Marfa aparținea unitații nr. 1 din subordinea AGROCOM Sibiu aflată în str Faurului nr. 7 Amenda de 30.000 de lei a fost aplicată în baza articolului 26 din Ordonanța Guvernamentală 21/1992 și a prevederilor Dispoziției 100/1992 a Primăriei municipiului Sibiu și a art 1 lit. "b" din Legea 12/ 1890 Au fost confisca 212 kilograme de banane, 151 kg portocale precum și numerarul de 55.360 lei constatat la control și provenind din vînzarea produselor în locuri neautorizate. Daniela Maria FLUCSA *M-AM GINDIT A SA MĂ POCĂIESC CIND VOI IEŞI D-AICI” Somina a ajuns în arestul Poliţiei încercînd să pună în aplicare o veche meserie: furtul din buzunare. De fapt n-a apucat decft să deschidă fermoarul unei poşete că... a prins-o "un nene miliţian". Şi povestirea continuă... "Era în civil tanti, că altfel nu mă prindea el pe mine şi nici n-aş fi îndrăznit eu să încerc să fur din poşete. Stăteam eu aşa, la o coadă şi mă gîndeam cum să fac sa scot Vreun portofel dintr- o poşetă. Erau numai doamne tinere care mă prindeau uşor dacă încercam. Dar am văzut-o pe doamna mai în vîrstă şi m-am gîndit să încerc. M-am aplecat, că era jos tare fermoarul. După ce l-am deschis, m-a prins cineva de mînă... Era miliţianul." J" Fata are 17 ani şi acasă o situaţie deosebit de grea. Tata, pe moarte, suferind într-un spital. "Nici nu ştiu dacă mai trăieşte. L-am lăsat foarte rău (bcînav - n.r.)." Mama, "e închisă pentru patru ani şi jumătate." Tot pentru furt. Tot din buzunare. "Am vrut să fur ca sa iau ceva de mîncare. Pentru mine şi sora mea. Săraca a rămas acum acasă şi n-are cine-i avea de grijă." Familia Somohei poate fi găsită prin multele dosare ale Poliţiei. Aproape, toţi şi-au "cîştigat" existenţa din furtul din buzunare. Niciodată spargeri, “lovituri puternice“. Simplu, doar subtilizarea portofelelor prin desfacerea poşetelor şi păgubirea purtătoarelor de vreun lucru de valoare. “După ce voi ieşi de-aici mă gîndesc să mă pocăiesc. Am învăţat multe de la pocăiţii ce vin aici, joia, la Poliţie şi ne învaţă tot felul de lucruri bune. Dorm cu Biblia sub perna şi parcă sînt luat uşurată de gînduri rele. Vreau să-mi văd de treabă cînd voi pleca acasă, să am grijă de sora mea şi să fac lucruri cinstite. Aş mătura scări de blocuri, aş munci orice numai să nu mai am treabă cu Poliţia. Am văzut cît îi de rău. Cred că pot să o fac. Ştiu că oamenii ăştia (“pocăiţii? - cum spune Sorina - n.r.) mă vor ajuta. Chiar şi să-mi caut de lucru... * S-ar părea că această fată este una dintre puţinele persoane pe care predicatorii au reușit să le aducă pe drumul cel bun. Casandra FLORESCU NU VOM MAI FI PĂCĂLIŢI! Cam de acest lucru ne asigură Guvernul p prin Hotărîrea Guvernamentala nr. 319/1992. Prin aceasta se prevede obligativitatea utilizării de către agenţii economici a balanţelor cu afişaj electronic şi a aparatelor de marcat electronice. Această nouă dispoziţie intră în vigoare de la data de 1 ianuarie 1993. Potrivit articolului 5 “toţi agenţii economici de pe teritoriul României sunt obligaţi să utilizeze aparate de marcat electronice cu ajutorul cărora se emite bon pentru client pentru vînzările de bunuri şi prestaţiile de serviciu, inclusiv schimburile valutare*. Sunt exceptaţi de la prevederile acestui articol agenţii economici care prin specificul activităţii lor utilizează documente cu regim special (bilete, tichete, abonamente, facturi, avize, etc.) precum şi cei care desfac produse în pieţe şi tîrguri. Aceste măsuri au fost luate în vederea protecţiei consumatorilor şi pentru combaterea evaziunii fiscale. Putem atenţiona pe cei interesaţi să încalce aceste prevederi că Hotărîrea prevede şi contravenţii pentru neaplicarea măsurilor ei. Să ne gîndim că de-acum încolo măcar la cîntar nu vom mai fi înşelaţi? Daniela Maria FLUCSA INVATAMINTUL CERŞEŞTE MILA GUVERNULUI Universitatea Sibiană - un copil al nimănui? Joi, 10 decembrie a.c., Senatul Universităţii s-a întîlnit cu reprezentanţii studenţilor pentru analiza revendicărilor expuse de studenţi în timpul grevei de avertisment din 8 decembrie. Iniţiatorul acestui dialog a fost domnul rector Dumitru Ciocoi- Pop. Problemele ridicate de studenţi s-au referit la neacordarea la timp a burselor şi la problema căminelor şi a cantinei studenţeşti Am desprins speranţa că banii pentru burse vor ajunge în timp util la Sibiu, la fel şi banii pentru cheltuieli curente şi investiţii. Menţionăm că situaţia Universităţii este dramatică, avînd datorii de 61 milioane lei. Este din ce în ce mai îngrijorătoare atitudinea guvernului în domeniul învăţămîntului, culturii şi ocrotirii sănătăţii. Aceste instituţii au ajuns să cerşescă mila Guvernului. Am remarcat deschiderea spre dialog a d-lui rector, transparenţa d-lui contabil şef Cărăuş dar şi tonul ironic şi arogant al d-lui prorector Oprean. La întrebarea "Nu credeţi că în actuala conjunctură v-aţi angajat într-o luptă fără sorţi de izbîndă?", dl.rector ne-a declarat în exclusivitate ?De cînd am preluat conducerea Universităţii, singura mea preocupare a fost aceea de a ne impune atît pe plan Intern cît şi în străinătate. Am contactat multe Universităţi prestigioase din vestul Europei şi din SUA, care ne-au promis tot sprijinul, primele dovezi urmînd a le primi în primăvară. Aşteptam sprijin şi din partea organelor de resort din ţară, pentru că am spus-o şi o repet: nu avem voie să ieşim din circuitul naţional şi mondial de valori. Sibiul are nevoie de această universitate, deşi unii îi minimalizează acum utilitatea. Sînt sigur câ viitorul îmi va da dreptate”. Viorel LUPU