Evenimentul Zilei, ianuarie 1997 (Anul 6, nr. 1375-1397)
1997-01-06 / nr. 1375
b$2 Vor supraviețui românii celor două unde de șoc ale* creșterii prețurilor W * K/ i K WA " Mf ~Yzif-z JS BT* [fl il f~zi «Ss ° ia -1 «* / J] [zokg la * 1*1n- 1 i ol l* T mii uri tnr!| Laptele s-a scumpit cu 20% q J Laptele va ajunge 5000 Nf’" IM^1 Bă «SBy -~bi__ Pîinea nesubvenționată s-a scumpit cu 20% Carnea s-a scumpit cu 30% Se va tripla prețul energiei electrice IAMAS . .' •.'. •• ' • <■'.. ■..•' •* •.•.>‘v " *• '« ' • •'■’■ • . •••"'• ...*'** v. v*V Gîga calorîa se va scumpi cu 50-900^ N C Plinea de stat va costa fi AAA . Bei? Transporturile în comun s-au scumpit cu 30% im -V-.J i .StVi î^Tij^TNT] « s T*X^Titju 1 în final, carnea se va scumpi cu 00%?| |_ Prețul biletelor de tren se va majora cu 70% mmmmmmmmmmwnrnr gaz metan La nici un an de cînd soția sa a murit de cancer, președintele Cehiei, VACLAV HAVEL, s-a recăsătorit cu o actriță blondă cu 16 ani mai tînără decît el Pagina . Chiar dacă autopsia nu confirmă otrăvirea, moartea chirurgului MIHAI CÂRSTEA, șef de secție la Spitalul Elias, ridică numeroase semne de întrebare Paginafl Bîlbîiala ministrului Virgil Petrescu a compromis redeschiderea anului școlar. ȘCOALA ÎNCEPE FIE ASTĂZI, FIE PE 8 IANUARIE Pagina ® 1375 nTSTv Acest număr a fost tipărit In două ediții Anul VI 10 luni. și ianuarie 1997 O 12 cca. 800 Isj Varianta în română și engleză pe INTERNET: http: //www.expres.re EVENIMENTUL ZILEI văzut de SOM CRISTOIU O tăcere iresponsabilă Buimăceala națională de la finele lui 1996, constînd dintr-un amestec de veselie generală , provocată de sărbători și îngrijorare multilateral dezvoltată - produsă de scumpirea carburanților - a împins în planul secund al atenției un eveniment politic extrem de important : vizita la Budapesta a ministrului nostru de externe, Adrian Severin. Obiectivul rației liderului PD în capitala Ungariei l-a constituit schimbarea instrumentelor de ratificare a Tratatului românomaghiar, semnat la Timișoara la 16 septembrie 1996. Neliniștita personalitate a lui Adrian Severin nu se putea mulțumi cu stricta îndeplinire a acestei formalități. Ministrul nostru de externe a simțit nevoia să transforme o deplasare de rutină într-o vizită spectaculoasă, despre care să se vorbească nu numai în România și Ungaria, dar și pe întreaga planetă, din Atolul Mururoa, pînă în Kamciatka. Urmare a acestei agitații, avîndu-și cauza într-o nevoie interioară de a face în jurul său cît mai multe valuri mediatice, Adrian Severin a ținut-o la Budapesta într-o frenezie activistică continuă. S-a întîlnit cu politicieni ai puterii și opoziției, a conversat cu industriașii unguri, a acordat interviuri și a participat la o conferință de presă împreună cu ministrul de externe maghiar Laszlo Kovacs. Relatările presei și televiziunii maghiare, corespondențele trimișilor speciali ai unor jurnale românești, declarațiile date atât de oficialitățile din Ungaria, cît și de Adrian Severin ne dezvăluie că, la întîlnirile cu premierul Gyula Horn, cu președintele Arpad Goncz, cu alți lideri maghiari nu s-a discutat în nici un caz despre stadiul la care a ajuns soția lui Adrian Severin cu preparatul caltaboșilor, nici despre cotele apelor Dunării. Au fost abordate, dacă ar fi să credem reportajelor din presă, probleme deosebit de importante privind relațiile dintre Ungaria și România, privind situația minorități maghiare din țara noastră, privind chestiunea intrării în NASO. în aceste condiții, superficialitatea cu care s-a trecut în România peste această vizită nu poate decît să surprindă. Dacă în ce privește opinia publică, această tratare cu lejeritate a evenimentului e justificată într-un fel, dat fiindcă românilor de rînd le-a stat mintea la alte lucruri, în timpul sărbătorilor, decît la întrebarea , Ce-a făcut Adrian Severin la Budapesta ?, în cazul Guvernului și al Președinției, ea rămîne mai mult decît inexplicabilă. O putem considera, conștienți de greutatea cuvîntului, stupefiantă. Cu toate că în ultimul timp relațiile dintre România și Ungaria au săltat un pic peste nivelul de îngheț din anii anteriori, totuși, raporturile dintre cele două țări rămîn în continuare deosebit de delicate. Eforturile depuse de politicienii lucizi din România, inclusiv de cei din echipa Hiescu, de a pune capăt suspiciunii reciproce dintre cele două popoare n-au reușit, totuși, să stabilească între România și Ungaria, un parteneriat în genul celui postbelic dintre Germania și Franța. In consecință, o vizită atît de plină de întîlniri cu oficialitățile maghiare precum cea a lui Adrian Severin trebuia neapărat să se constituie într-un motiv de preocupare din partea Guvernului și a Președinției. Era de așteptat ca pînă acum Adrian Severin să informeze atît Guvernul cît și Președinția despre ce-a vorbit și a făcut în capitala Ungariei. Nu-i exclus ca ministrul nostru de externe să fi avut vreo discuție cu Victor Ciorbea și cu Emil Constantinescu pe tema dialogurilor purtate la, Budapesta. Poate a făcut-o în cadrul unor întâlniri confidențiale. Poate i-a zis primului ministru român despre ce s-a întâmplat în Ungaria, în treacăt, în timp ce Victor Ciorbea venea de la toaletă, iar Adrian Severin se îndrepta spre respectabila instituție. Indiferent dacă aceste informări au avut loc, ele trebuiau aduse la cunoștința opiniei publice. Nu de alta, dar la Budapesta s-au petrecut unele lucruri bizare, menite a neliniști pe toți românii în absența unor informații oficiale despre vreo dare de seamă făcută de Adrian Severin Guvernului și Președinției. La conferința de presă din 27 decembrie 19^o, ministrul de externe maghiar a declarat că în cursul dialogului Adrian Severin - Gyula Hem, partea maghiară a cerut : redeschiderea consulatului de la Cluj și deschiderea unui consult onorific la Constanța, retrocedarea unor bunuri bisericești din România, confiscate de regimul comunist, redeschiderea Universității Bolyai, introducerea inscripțiilor bilingve în Ardeal. N-a fost vorba, în cazul lui Laszo Kovacs, de, să-i zicem, o informare neoficială a presei, ni ci de ceea ce am putea numi o surgere de informații. A fost o declarație oficială în fața jurnaliștilor maghiari și străini. O diclarație av.mtd, deci, valoarea de exigențe formulate public de către Budapesta față de București. Chiar dacă redeschiderea Consulatului de la Cluj e o chestiune extrem de sensibilă (așa cum demonstrăm noi în numărul de față), totuși, ea se înscrie în sfera relațiilor dintre două țări. Apare normei ca problema să fi fost abordată la întâlnirea Adrian Severin - Gyula Horn. Celelalte probleme nu țin însă de relațiile biîatorde. Sînt probleme ale minorității maghiare din România. Dacă există, dacă UDMR le vrea rezolvate, ele trebuie discutate la București, cu reprezentanții minorității maghiare, și nu la Budapesta, cu politicienii aflați la putere în Ungaria. De ce a ținut totuși partea maghiară nu numai să abordeze aceste probleme ale UDMR, dar, mai mult, să le facă public sub forma unor exigențe față de București ? Pentru a transpune în practică „Declarația comună a Conferinței - Ungaria și minoritățile ungare din străinătate", organizată la Budapesta la 4-5 iulie 1996. Prin acest document guvernul maghiar își asuma responsabilitatea de a vorbi și lupta în numele minorităților maghiare din țările vecine Ungariei. Acest angajament public al guvernului de la Budapesta a stârnit, cum era și firesc, neliniști nu numai în țările care au o importantă minoritate maghiară, dar și în cancelariile occidentale. Așa cum ne reamintim cu toții, Departamentul de Stat al SUA a protestat cu energie față de Declarația întâlnirii maghiaro-maghiare, văzînd în ea un soi de fitil aprins ce-ar putea declanșa în Europa de Est o explozie în genul celei din Bosnia. Pus la punct, guvernul maghiar s-a cumințit la iuțeală. Urmare a acestei reîntoarceri în banca lui, guvernul de la Budapesta a acceptat, sub presiunea americană, compromisul propus de România pentru semnarea Tratatului româno-maghiar. Prin declarația de la Conferința de presă din 27 decembrie 1996, oficialitățile de la Budapesta au revenit, fără să clipească, asupra poziției riscante pe care și-o asumaseră prin Declarația de la finele întâlnirii maghiaro-maghiare, poziție la care renunțaseră în urma presiunilor occidentale. Sub acest semn, ar fi fost de așteptat ca ministrul nostru de externe, Adrian Severin, prezent la conferința de presă, să ia atitudine, chiar dacă într-o formă respectând uzanțele diplomatice, împotriva acestei tentative de reîntoarcere la pretenția Budapestei de a vorbi și lupta în numele minorităților maghiare din țărie din jur. Adrian Severin a tăcut. Motivele acestei pitici ne scapă. S-ar putea să fie vorba de o lipsă de experiență în materie de politică externă. S-ar putea să fie vorba de o beatitudine dată de gîndul că se află la Budapesta nu ca turist, ci în calitate de șef al diplomației românești. S-ar putea să fie vorba de lucruri mai complicate, asupra cărora s-ar putea pronunța, poate serviciile secrete românești. Sigur e însă că dacă tăcerea lui Adrian Severin mai poate fi trecută cu vederea, cea a lui Emil Constantinescu, președintele României, care are, printre prerogativele constituționale, și asumarea politicii externe românești, nu poate fi iertată. De la un anumit punct, ea devine mai mult decît stupefianta. Ea devine iresponsabilă pur și simplu. 21?-Hk ,pl ..-«Jl ^ k în noaptea de Revelion. Un român a murit într-un hotel din Franța, înjunghiat de femeia de serviciu Un cetățean român a fost ucis în noaptea de revelion de către o femeie de serviciu, într-un hotel din Vincennes, lângă Paris. Poliția franceză a precizat că patru români, identificați ca Nicolae, Cornel, Titus și Gina au petrecut noaptea de Anul Nou în hotelul respectiv, grupului alaturându-se și femeia de serviciu a hotelului. Natalia. Cu o oră înainte de miezul nopții, Natalia, aflată în stare de ebrietate, s-a simțit lezată de remarcile triviale ale lui Titus și i-a înfipt un cuțit în inimă, ucigîndu-l pe loc. Potrivit cotidianului bulgar „24 de ore“, „Grupul celor 7“ a pregătit un plan Marshall pentru România și Bulgaria, aflate în pragul colapsului economic Pag. 5 CHESTIUNEA ZILEI în perspectiva viitoarelor scumpiri niri Desen de ADRIAN ANDRONIO