Evenimentul, octombrie-decembrie 1895 (Anul 3, nr. 769-842)
1895-12-08 / nr. 825
abonamente ,trăța pa un an. . . . . Lei 24 - „ pe 6 luni . ... „ 12— „ pe 3 luni ... „ 6 pentru străinătate, un an „ 36— Un număr IO bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN IrBe&acția, la. Tipografia Evenimentului STBADA 8TEFAN CEL MARE No. 38 a? i ä H Director politic G. A. SCORTESCU ., i«i^:fi*ww’r*iXQe*uni<i’W hrt'uiBr aanaair.ui VINERI 8 DECEMVRIE 1895 inandopi inserții șfcfîeei&ma Pe pagina : I lin.a garmcM . Lei 4— Pe pagina If , L .• V . „ 2 Pe „ — 60 Pe „ IV „ » . . 25 tn număr IO nauiu ^cLm.133.1strația: LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTULUI“ STRADA ȘTEFAN CEL MARE No. 38 La Gatul liu. ISuwnurui Prea mult Curaj. De ale zilei ti radicală pe * *i Situația in Turcia S'apropie lui'orfunduui Telegrrame Suntem fericiți de a putea anunța cetitorilor noștri, că administrația ziarului, care nu se dă in lături de la nici un sacrificiu, când e vorba de ameliorațiuni, a decis cu începere de la 8 decembrie curent, a introduce o sumă de îmbunătățiri noi. Astfel cu, vom avea o rubrică de informațiuni telegrafice din întreaga țară, cum vor apărea in fiecare zi. Asemenea vom publica, in fiecare sară Desbaterile Corpurilor Legiuitoare, transmise prin fir telegrafic. Vom servi cetitorilor noștri principalele Proiecte de Legi, cari vor fi depuse in parlament, dând astfel in mijlocul de a produce asupra lor discuțiuni folositoare prin presă și prin public. Vom reînființa rubrica Revista Ziarelor, căutând a rezuma zilnic și in mod fidel principalele articole apărute in ziarele cele mai însemnate din țară și străinătate. Vom introduce o Cronică Literară (Duminica), care va cuprinde o analiză generală a lucrărilor celor mai însemnate apărute pe terenul literaturei, încredințată scriitorilor celor mai specialiști in asemenea chestiuni. In fine vom avea, tot o dată pe săptămâna, sartat o revistă asupra Politici Externe, prin care vom căuta a ține in curent pe cetitorii noștri cu principalele evenimente si schimbări care se petrec in toate țările. Sperăm că publicul român, care ne-a susținut până astăzi, intr'un mod atăt de stralucit, va ținea sumă și va primi in mod favorabil sacrificiele nouă ce ne impunem, pentru a satisface pe deplin pe cetitorii noștri și ne va acorda, ca și in trecut sprijinul și încrederea sa pe deplin, astfel in ca in curând se putem sărbători ziua când ,.Evenimentul“ va deveni ziarul cel mai răspândit din întreaga țară, precum este astăzi ziarul cel mai răspândit din Moldova. _________________________________________________________________________________ Un tip.—București. Niq se poate un tip mai caracteristic de cît dumnealui Cățelul. Oriunde e posibil a se pune mai mult in evidență e nelipsit Tace cînd e singur, dar imediat ce se alătură pe lîngă cineva, voacea lui afectată asurzește lumea. Și lin l că nicăiri nu poate rățoi mai al dracului ca la universitate, apoi acolo iși dezvoltă talentul lătrării. Cu buza de jos calare pe cea de sus, apoi cu gura cascată, cu pălăria la o parte, cu servieta in șold, cu mâna in vînt prin coridoarele universității voește să convingă pe oricine de imortalitatea cărăbușilor și de sfericitatea pâmîntului Uniil se fac a se mira auzindu-1, și el ingîmfat exclamă: „Ilee, ce numai pentru atîta? Stai!! Și ear incepe a tălălăi sărind in mers, căci are talpe de gumă. Știe foarte multe căci e înscris la toate facultățile. Grape acestei calități, precum și unor cunoștințe înșelate de el, reușise a-și crea un renume de deștept și cu drept cuvînt, căci nimenea mai bine ca dînsul nu s'ar fi priceput să convingă pe un croitor cu niște frumoși pantaloni de iarnă. Ingratul de croitor l-a convins și el, dar dumnealui Cățelul l-a apostrofat violent cu vorbele: — Domnule să știi că asta i ultima și penultima oară cînd iți intru in prăvălie. Gherait, chichia șarlatan di gol, exclamă jidanul spăimîntat. După puțin il intîlni pe trotuarul de la Continental. Era foarte înfuriat, părul zbîciit îi ridicase pălăria dinspre ceafă pe o ureche. — Ce ți-i, măi Cățelule, il intervievăi eu. — he, mon ober, cum n’am eu sabia lui Damoche, să tii nasul jidanului! Vorbește cu gura strînsă și cu capul pe spate, ca să pară mai distins. Ii place mult să petreacă vara cîteva zile pe la Cocaleți și pe la Căcărezeni, toamna pe la Paimalele, primavara pe la Val-de-Ei si iarna pe la Urlați . Lucruri favorite: Mîncări: carnea cu țelină și salată de frunză de vie, Sitiatia in Turcia , Constantinopole 6 decembrie. Toți ambasadorii au făcut să debarce un mare număr de marinari care să vegheze, armați in interiorul ambasadelor căci continua a circula zvonul că musulmanii vor să dea o lovitură diplomaților. * * * Suprimarea revoluțiunei din Zeitum intimpina mari greutăți.Armenii au ocupat poziții avantajoase și au la dispozițiune munițiuni și alte ajutoare. Fără o sforțare mai mare decat pană acum, pacificarea cu greu va succede înainte de primăvară. Prea mult curaj! De cine curtea cu jurați, printr’o falsă interpretare a legei și sub impulsiunea culpabilă a resentimentelor politice, a pronunțat un verdict afirmativ, condemnănd pe d. G. A. Scorțescu, directorul ziarului nostru, ca culpabil de calomnie prin presă, radicalii din localitate, zdrobiți intr’un mod rușinos in recentele alegerei legislative, incearcă a-și scoate iarăși obrazul in lume și a-și lua revanșa, năprstindu-se asupra directorului nostru și a ziarului „Evenimentul“, pe care voește a-1 discredita in opinia publică, taxindu-1 de ziarul calomnielor și a injultelor. Alăturea cu dânșii se adun și fac cor și cițiva din aliații lor politici, conservatori și junimiști“ cari, loviți de aceleași nenorociri comune, de aceiași cădere rușinoasă, incearcă, ca ultimă resburare un atac desperat inpotriva noastră. Toți acești puritani de ocazie și falși partizani ai unei prese ideale, in arte, obiective, intreprind de cite-va zile o campanie de injurii la adresa ziarului nostru, dind prin aceasta insăși o dovadă, cum înțeleg ei in reaiite a considera presa -iar pe de altă parte jubilează in numele opiniunei publice, pe care pretind că o reprezintă ei, că in sfirșit s’a pus un friu și s’a infierat cu un stigmat ziarul Evenimentul, care și-a făcut din calomnie o armă obișnuită.“ Mărturisim că față cu asemenea afirmări venite din partea puritanilor de mai sus ne simțim complect dezarmați și ne simțim aproape incapabili de a le răspunde. Căci nu știm de ce să ne mirăm mai mult de prefăcuta și iezustica lor indignare, pentru atentatul ce l’am comis noi la demnitatea presei, ori de curajul lor fără de margini de a se erija tocmai ei in campionii celui mai moderat mai obiectiv și mai măsurat limbaj de presă ? Căci să ne aducem aminte de fapte, nu tocmai vechi și cari sunt incă proaspete in memoria fiecăruia din noi. Oare cine a creat rolul, in ziaristica romînă, (care ne servim de o expresiune obișnuită in lumea artiștilor) a atacurilor personale celor mai violente, mai nemăsurate și mai desfrânate, dacă nu fruntașii radicalilor și gingașii și delicații lor tovarăși politici de astăzi ? Cine altul de cit d. Panu și-a creat o tristă reputație de celebritate, prin atacurile sale josnice și veninoase inpotriva tuturor fruntașilor noștri politici ? Cine a intreprins o campanie din cele mai nedemne inpotriva celui mai mare om de stat al țerei noastre, nemuritorul Ion Brăteanu? Cine a insultat și a incercat a injosi zilnic pe cei mai distinși dintre bărbații politici ai țerei noastre ? Cine a creat expresiunele injurioase de sinistrul bătrîn, vardele Stătescu, ramolitul de la Golâșei, nebunul regelui, etc. etc. etc ? Care este omul politic ceva mai însemnat in țara noastră și care avînd onoarea distinsa de a displăcea d-lui Panu, nu a fost obiectul atențiunei d-sale asidui, servindu-i de motiv pentru a inalța (?) presa, prin obiectivitatea neobișnuită încă in ziaristica noastră ? Care ziar din întreaga țară a cuprins timp de mai mulți ani espresiunele cele mai injurioase, atacurile cele mai nedemne, calomniele cele mai joasnice, dacă nu decedatul ziar al radicalilor, Lupta ? Dar d. A. D. Hulban, vipera cu ochelari, tot a d-lui Panu, a uitat și d-sa campania personală, josnică și pasionată pe care a interprins’o ani întregi inpotriva tuturor adversarilor săi politici, prin veninosul său ziar, Mișcarea Națională ? Și astăzi toți acești domnișori și codițele lor se arată indignați de calomniele și de licența de expresiuni a ziarului „Evenimentul“, cind acesta a vorbit de un modest și obscur domn avocat Constantiniu, care, oricât de ireproșabil ar fi pe terenul vieței private, nu este mai puțin adevărat că s’a făcut vinovat de o neglijență de serviciu culpabilă, care a adus daune reale Epitropiei Spitalului Sf. Spiridon ! Dar de cind este permis unui avocat, fie acela d. Constantiniu, sau oricare altul, să se creadă mai presus de criticele aspre ale presei pentru neindeplinirea datoriei, și care să pretindă la privilegiul iresponsabilităței morale și pubice, prin simplul fapt că d-sa este radical, adică soldat din acea școală politică care a introdus și școala sa originală in publicistica romînă! Să bine-voiască acești domni prin urmare și să nu mai vorbească de furie in casa spânzuratului. Să nu încerce in zadar a vărsa lacrimi de crocodil pe ruinele ziaristicei în cădere, nici să exalteze de bucurie că acel ce a păcătuit de o mie de ori mai puțin, a fost găsit mai culpabil decît acei cari zilnic au păcătuit și păcătuesc insotit și in miți. Atât prefăcuta lor indignare, precum și ridicula lor bucurie că au dobândit prin o rătăcire a judecăței, o slabă și trecătoare satisfacție inpotriva „Evenimentului,“ dovidesc ura lor adâncă pe care o au inpotriva acestui ziar, care cu o eroică energie, de care ne mândrim, a urmărit și denunțat zilnic opiniunei publice pe falșii apostoli, pe șarlatanii politici, precum și pe toți oamenii necorecți și culpabili, pe traficanții de idei, ca și pe delapidatorii s’au risipitorii banilor publici. Și astăzi toți acești domnișori demarcați și înfierați in mod zdrobitor și rușinos prin verdictul dat de opinia publică, care s’a pronunțat prin alegeri, acești domnișori, zic, îndrăznesc să mai ridice voacea, și să vorbească de numele opiniei publice satisfăcute și răzbunate. Aveți prea mult curaj! și prea multă nerușinare d-lor !* Parfumuri: ecența de terebentină. Cărticele cu foile netăiate, fiindcă nu se strică Vrea să și răsucească musteața, dar vrea numai! Are păr de coloirea maturei și dat pe spate. Nu e de loc mai scurt decît piticul de la universitate, ci mai inalt Semne particulare: își rade părul la frunte ca să pară și mai și La zile mari poartă niște pantaloni comemorativi. Oiigliene. DE ALE PILEI Astăzi, are loc in capitală solemnitatea deschiderei corpurilor legiuitoare. Iată comunicatul principal la ordinea zilei, eveniment care interesează deopotrivă pe toți cetățenii acestei țeri. Solemnitatea negreșit se va pertracta cu fastul obicinuit, cu o singură numai, dar foarte mare deosebire, de astă dată parlamentul țerei nu mai este o adunătură de oameni trimiși de baionetele jandarmilor, ci se compune din representanții ei însăși liberi, căci sunt aleși din libera voință a cetățenilor. Mirări că in fine, după șapte ani de svîrcoliri zadarnice, are in fine un parlament demn. Țara așteaptă de a nu fi înșelată in speranțele sale și a vedea in curind realisate o serie de reforme, isvorite din nevoile ei, și care vor contribui a mări fala partidului liberal.* * * Ce se va intimpla astăzi in capitală, iată întrebarea ce-și pun ieșenii. Și au cu atit mai mult dreptate a se interesa, cu cît din Iași au pornit toate acele mari curente democratice, pentru că representanții ieșeni in mare parte s’au obligat a ținea sus steagul lar**, a lucra din răsputeri pentru realizarea lor. Fiți fără grijă cetățeni, curiositatea voastră va fi mai mult ca satisfăcută, căci „Evenimentul“ a luat toate măsurile de a fi informat telegrafic de tot ce se va petrece, de cele mai mici amănunte chiar.* * * Prin lumea comercială se observă o mișcare deosebită. Vitrinele se împodobesc pentru serbători, exposițiile din prăvălii incep să devie grandioase. Sunt frumoase zilele de sărbători, pentru cei cari sunt in stare să se bucure de ele, și să guste plăcerile lor nemărginite. Cu atit insă mai triste sunt pentru acei siliți de o soarta nedreaptă de a privi la bucuria altora, pe cind ei se luptă cu nevoile cele mai amare, cu mizeria cea mai neagră. .......................Veni va vremea cind la o zi de sărbătoare, toți să ieie parte deopotrivă? _________DAN. ffilhelm II și Bismark împăratul, intrerupînd călătoria sa de la Altona la Berlin, a sosit la Friedrichsruhe la ora 5 sala.A fost primit la gară de prințul Bismarck, de centrele de Bautzan și de doctorul Schweninger. S’a dus la castel și la oarele 7 și un sfert a plecat 0 radicala pe zi Radicalii sunt in contra Apanajelor, o știu. Pentru c’au inele apă Si nu au vin sau rachiu Frișid. Deputatul Proskowetz Din Camera Austriacă Deputatul Proskovetz depune o interpelare îndreptată in contra deschiderei graniței României importului vitelor. IPNIIâlI ' Sărbătorile el cîntă In biserică la strană. Vezi V ajunge și pe dînsul Azi stacană, mini stacană. F. ■N UI TEHBEI , Directorul biuroului de corespondența I al marelui vizirat, a fost otrăvit, bând o ceașcă cu cafea neagră și imediat a căzut leșinat. . . Ajutorul medicilor fiind dat la timp, a reușit să-1 readucă in simțiri. Starea lui e incă desperată. Nu se știe cine e autorul. Afacerea Accizelor É Capitala Urmarea Procesului Requisitorul Procurorului Stătescu. D-lii Stătescu in reqursitorul său face analiza legei antrepozitelor, și arată ca d-l Sutzu a autorizat antrepozitele nominale pentru coloniale și pentru spirt, care antrepozite erau oprite de lege. Ca exemplu, citează antrepozitele Zelicovici și. vainberg, ca mijloc de speculă. D-l Stătescu dovedește din acteleonstructiunei că antrepozitul Zelicovici sa făcut de Lindenberg cu invoirea lui Sutzu și ca dovadă citează mărturisirile lui Lindenberg și Herscovici la instrucție. Representatul ministerului public cauta a dovedi intimitatea lui Bozianu cu Sutzu. D-sa arată o chitanță a lui Sutzu găsită la Bozianu, ceea ce denotă că până și hainele lui Sutzu i le cumpără Bozianu. Arată mai multe polițe iscălite de Bozianu și girate de Sutzu. " D-l Stătescu se adresează d lui Sutzu cu următorele cuvinte : „că*»«t «st» *»«»*time ©»»4p«b45i»ili» «anei lieșiri de ■vene«® pe 8» paechet și eea’eist sa se «urmărească c«i geveril»**,*® pedeapsa morții «s ta, care filmi șeful ««mii servici», ț’ai deschis inima 1« « »»» murdărie.“ D-1 Procuror trece la antrepozitul Vainberg, și arată că chiar Vainberg a declarat la instrucție că a dat bani lui Sutzu și Bozianu. D-sa cere ca acest fapt care s’a pus numai in sarcina lui Bozianu să fie pus și in sarcina lui Sutzu. Afacerea de la fabrica Stella, iarăși o pune in sarcina lui Sutzu. D-l Procuror termină cerind in privința lui Bozianu nu numai aplicarea articolelor 332, 333 pentru escrocherie, art. 144 pentru mită, dar și art. 140 pentru delapidare de bani publici. Pentru Lindenberg, Herscovici și Zelicovici, cere menținerea pedepsei de la tribunal. PARTEA CIVILA Partea civilă representată prin d-l Șoimescu, avocatul primăriei cere ca toți in solidum să plătească suma de 40.000 lei. APARAREA D-1 Soții, apărătorul lui Bozianu arată că Bozianu nu poate fi condamnat pentru delapidare de bani, deoarece el nu era Însărcinat cu mânuirea banilor , cere de asemenea ca Bozianu să nu fie pedepsit in afacerea Vainberg pentru mită. Ședința se amână pe jos. FAUST, după părerea unui ziar „democrat independent“ din localitate, nu pricep toate aceste imbunătățiri, și de aceia se vor mulțumi cu un consiliu care n’ar mai avea attea pretenții de.... imbunătățiri pentru comună, ca fostul consiliu conservator-radical. Cetățenii Ieșeni, in urma atîtor neajunsuri suferite de la conservatori și radicali, vor ști să aprecieze destul de bine, cărora trebue să le deie increderea liberalilor sau foștilor puternici de ieri ? Ieșenii și a făcut datoria cu alegerile de Cameră și Senat, acum nu le mai rămîne decit să-și sfirșească pe deplin datoria, alegînd și in consiliul comunal acelaș partid. Programul comunal al conservatorilor și radicalilor a fost aplicat cu destul succes, bineințăles numai pentru cei cîțiva puternici ai zilei de ori, ear cît privește pe cetățenii ieșeni, apoi slava domnului sînt săturați pănă’n gît de acest program. Partidul național liberal, are inscris in programul său o sumă de reforme pe care le va indeplini cu cea mai mare sfințenie. Nu e de nevoe a face laudă acestui partid, căci el singur prin faptele sale cele mărețe, a dat destulă dovadă in atîtea rinduri.“ A doua capitală a țărei Romanești, va vedea și de astă data, prin alegerea la consiliul comunal a listei liberale, că numai liberalii sînt aceia care’și respectă cuvîntul dat cînd sunt in opoziție. ____ 1. I. Alex._ TELEGRAME Serviciul ziarelor streine LONDRA. Generalul Crespo, președintele Venezualei, refuză orice satisfacție Angliei și mai multe ziare afirmă că e incurajat in aceasta de guvernul Statelor Unite. PARIS. Afacerea Arten ia proporții mari. Până acuma s’au făcut perchezițiuni domiciliare nu numai la deputatul Linguerre, dar și la alți 2 funcționari superiori și la trei bancheri care stătuseră in relații cu Arten. S’au confiscat numeroase hărții.Mai multe arestări sunt iminente. VIENA. In urma unui ordin al împăratului dietele provinciale sunt convocate pe zilele de 2, 7, 10 și 28 ianuarie. S’APROPIE Peste citeva zile, sosesc și alegerile de comună. Lada Primăriei fiiind sleită, din pricina neglijenței fără margini a fostului consiliu conservator-radical, greu de tot îi va fi viitorului consiliu ca să repare toate relele. Cele șase milioane provenite din vinzarea moșielor comunei, le videm astăzi înămolite, parte in globul de pe șesul Bahluiului, adecă unde pretinde fostul consiliu că face abatoriul, parte înecate in barca populară, parte prăpădite pe dealuri cu căutarea apei, iar parte D-zeu ' mai știe pe construcții de barate. Nu mai vorbim și de alte venituri ale Primăriei, risipite pe cine știe ce lucrări nei trebuincioase." V. 1 1 Și pe baza acestor inbunătățiri se vor prezenta iarăși conservatorii și radicalii, ca să ceară încrederea comunei. Dar, cetățenii lașului, ca niște ignoranți ce sunt, Chestia Âutentificarei!si De curtea cu jurați, maieri, S’a stabilit anume : Că ne autentificat Nu-i nimic bun pe tine. A fost, zeu, un eveniment De ’nsemnătate mare. Și atâtea cereri s’au făcut De autentificare. Incât nu a fost chip, vă jur, Să se resolve toate, Și multe au remas și acum Ne-autentificate. Astfel un oarecare X, Ce șede ’n Iași, aice, Pe madam X a incercat S’o autentifice. Căci s’a gândit , prin ăst mijloc, Jurații toți o spun, Că orice“ lucru, de ori ce fel, Din rău se face bun. Dar, de ce spaimă a fost cuprins Și de ce supărare, Când cei de la notariat Au scris: „spre neschimbare“. Și câte de-astea s’a ’ntâmplat fiu autentificarea! Să le citez, aci, pe rând, Ați perde, zeu, răbdarea. Măsura ’i demnă d’imitat Când Ivor ajunge.... toate Să fie bine și la timp Autentificate ! Dar păn ’atunci.... victim ’am fost Autentificărei Căci, ori, când am trimes să-mi ia Ceva de-ale mâncărei, Țicula mea de bucălii ’Mi-a fost, zeu, refuzată De „Frații Smirnov“, nefiind Autentificată FLISKI. telis la Eia ioua In 3 tem, a,c, Dacă tratați de naivă scrisoarea mea, pentru că m’am retras din Clubul conservator-democrat, care la comună ’și pune listă aparte, după cum singur spuneți in Era Nouă, apoi ca păstor sufletesc cunosc de 7 ani in ce prăpastie ați adus instituțiunele țerei Romanești, cu mândrie inșelănd poporul și Tronul. Cel mai naiv de ar ceti „Era Nouă“ de la 3 deambrie a.c. in care am avut fericirea să fiu și ieu zeflemisît ar ințelege ca și mine că nu sunteți in acord“ și in principii unii cu alții. Eu propoveduesc pacea intre poporul amărit de soartă și intre liberalii-naționali pentru că am văzut cu toții unde ați ajuns intocmai ca la Turnul “lui Babei nu vă ințelegeți glasul unul altuia. Eu vă recomand smerenia, blandeța se convingeți prin fapte bune pe cetățeni la durerile sufletului lor - nu cum ați căutat pană astăzi se-i invingeți. — Căci cel ce sapă groapa altuia cade intr’insa. Trinitatea d-voastre dacă a fost la putere, mai ales d-ta zelos