Evenimentul, octombrie-decembrie 1895 (Anul 3, nr. 769-842)

1895-12-08 / nr. 825

abonamente ,trăța pa un an. . . . . Lei 24 - „ pe 6 luni . ... „ 12— „ pe 3 luni ... „ 6 p­entru străinătate, un an „ 36— Un număr IO bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN IrBe&acția, la. Tipografia Eveniment­ului STBADA 8TEFAN CEL MARE No. 38 a? i ä H Director politic G. A. SCORTESCU ., i«i^:fi*ww’r*iXQe*uni<i’W hrt'uiBr aanaair.ui VINERI 8 DECEMVRIE 1895 inandopi inserții șfcfîeei&ma Pe pag­ina : I lin­.a garmcM . Lei 4— Pe pagina If , L .• V . „ 2­ Pe „ — 60 Pe „ IV „ » . . 25 t­n număr IO n­aui­u ^cLm.133.1strația:­­ LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTULUI“ STRADA ȘTEFAN CEL MARE No. 38 La Gatul l­iu. ISuwnurui Prea mult Curaj. De ale zilei ti radicală pe * *i Situația in Turcia S'apropie lui'orfund­uui Telegrrame Suntem fericiți de a putea anunța ce­titorilor noștri, că administrația ziaru­lui, care nu se dă in lături de la nici un sacrificiu, când e vorba de ameliora­­țiuni, a decis cu începere de la 8 decem­brie curent, a introduce o sumă de îm­bunătățiri noi. Ast­fel cu, vom avea o rubrică de infor­­mațiuni telegrafice din întreaga țară, cum vor apărea in fie­care zi. Asemenea vom publica, in fie­care­­ sară Desbaterile Corpurilor Legiuitoare, transmi­se prin fir telegrafic. Vom servi cetitorilor noștri principa­lele Proiecte de Legi, cari vor fi depuse in parlament, dând ast­fel in mijlocul de a produce asupra lor discuțiuni folosi­toare prin presă și prin public. Vom reînființa rubrica Revista Zia­relor, căutând a rezuma zilnic și in mod fidel principalele articole apărute in ziarele cele mai însemnate din țară și străinătate. Vom introduce o Cronică Literară (Du­minica), care va cuprinde o analiză ge­nerală a lucrărilor celor mai însemnate apărute pe terenul literaturei, încredin­țată scriitorilor celor mai specialiști in a­­semenea chestiuni. In fine vom avea, tot o dată pe săptă­mâna, s­artat o revistă asupra Politici Externe, prin care vom căuta a ține in curent pe cetitorii noștri cu principalele evenimente si schimbări care se petrec in toate țările. Sperăm că publicul român, care ne-a susținut până astă­zi, intr'un mod atăt de stralucit, va ținea sumă și va primi in mod favorabil sacrificiele nouă ce ne impunem, pentru a satisface pe deplin pe cetitorii noștri și ne va acorda, ca și in trecut sprijinul și încrederea sa pe de­plin, ast­fel in ca in curând se putem sărbători ziua când ,.Evenimentul“ va deveni ziarul cel mai răspândit din în­treaga țară, precum este astă­zi ziarul cel mai răspândit din Moldova. _________________________________________________________________________________ Un tip.—București. Niq se poate un tip mai caracteristic de cît dum­­nealui Cățelul. Ori­unde e posibil a se pune mai mult in evidență e nelipsit Tace cînd e singur, dar imediat ce se alătură pe lîngă cine­va, voacea lui afectată asurzește lumea. Și lin l­ că nicăiri nu poate rățoi mai al dracului ca la universitate, apoi acolo iși dezvoltă talentul lătrării. Cu buza de jos calare pe­ cea de sus, apoi cu gura cascată, cu pălăria la o parte, cu servieta in șold, cu mâna in vînt prin coridoarele universității voește să convingă pe ori­cine de imortalitatea cărăbușilor și de sfericitatea pâmîntului Uniil se fac a se mira auzindu-1, și el ingîmfat exclamă: „Ilee, ce numai pentru atîta? Stai!! Și ear incepe a tălălăi sărind in mers, căci are talpe de gumă. Știe foarte multe căci e înscris la toate facultă­țile. Grape acestei calități, precum și unor cunoș­­tințe înșelate de el, reușise a-și crea un renume de deștept și cu drept cuvînt, căci nimenea mai bine ca dînsul nu s'ar fi priceput să convingă pe un cro­itor cu niște frumoși pantaloni de iarnă. Ingratul de croitor l-a convins și el, dar dumnealui Cățelul l-a apostrofat violent cu vorbele: — Domnule să știi că asta i ultima și penultima oară cînd iți intru in prăvălie. Gherait, chichi­a șarlatan di gol, exclamă ji­danul spăimîntat. După puțin il intîlni pe trotuarul de la Conti­nental. Era foarte înfuriat, părul zbîciit îi ridicase pălăria dinspre ceafă pe o ureche. — Ce ți-i, măi Cățelule, il intervievăi eu. — he, mon ober, cum n’am eu sabia lui Da­­moche, să tii nasul jidanului! Vorbește cu gura strînsă și cu capul pe spate, ca să pară mai distins. Ii place mult să petreacă vara cîte­va zile pe la Cocaleți și pe la Căcărezeni, toamna pe la P­aima­­lele, primavara pe la Val-de-Ei si iarna pe la Urlați . Lucruri favorite: Mî­ncări: carnea cu țelină și salată de frunză de vie, Sitiatia in Turcia , Constan­tinopole 6 decembrie. Toți ambasadorii au făcut să debarce un mare număr de marinari care să ve­gheze, armați in interiorul ambasadelor­­ căci continua a circula zvonul că mu­sulmanii vor să dea o lovitură diploma­ților. * * * Suprimarea revoluțiunei din Zeitum in­timpina mari greutăți.­­Armenii au ocu­pat poziții avantajoase și au la dispozițiu­­ne munițiuni și alte ajutoare. Fără o sforțare mai mare de­cat pană acum, pacificarea cu greu va succede îna­inte de primăvară. Prea mult curaj! De cin­e curtea cu jurați, printr’o falsă interpretare a legei și sub im­pulsiunea culpabilă a resentimentelor politice, a pronunțat un verdict afirmativ, condem­­nănd pe d. G. A. Scorțescu, directorul ziarului nostru, ca culpabil de calomnie prin presă, radicalii din localitate, zdro­biți intr’un mod rușinos in recentele a­­legerei legislative, incearcă a-și scoate iarăși obrazul in lume și a-și lua­ revanșa, năpr­stindu-se asupra directorului nostru și a ziarului „Evenimentul“, pe care vo­­ește a-1 discredita in opinia publică, taxin­­du-1 de ziarul calomnielor și a injultelor. Alăturea cu dânșii se adun și fac cor și ciți­va din aliații lor politici, conser­vatori și junimiști“ cari, loviți de aceleași nenorociri comune, de aceiași cădere ru­șinoasă, incearcă, ca ultimă resburare un atac desperat in­potriva noastră. Toți acești puritani de ocazie și falși partizani ai unei prese ideale, in arte, o­­biective, intreprind de cite-va zile o cam­panie de injurii la adresa ziarului nostru, dind prin aceasta insăși o dovadă, cum în­țeleg ei in reaiite a considera presa -iar pe de altă parte jubilează in numele opi­­niunei publice, pe care pretind că o re­prezintă ei, că in sfirșit s’a pus un friu și s’a infierat cu un s­tigmat ziarul Eve­nimentul, care și-a făcut din calomnie o armă obișnuită.“ Mărturisim că față cu asemenea afir­mări venite din partea puritanilor de mai sus ne simțim complect dezarmați și ne sim­țim aproape incapabili de a le răspunde. Căci nu știm de ce să ne mirăm mai mult­ de prefăcuta și iezustica lor indig­nare, pentru atentatul ce l’am comis noi la demnitatea presei, ori de curajul lor fără de margini de a se erija tocmai ei in campionii celui mai moderat mai obi­ectiv și mai măsurat limbaj de presă ? Căci să ne aducem aminte de fapte, nu tocmai vechi și cari sunt incă proaspete in memoria fie­căruia din noi. Oare cine a creat rolul, in ziaristica romînă, (ca­re ne servim de o expresiune obișnuită in lumea artiștilor) a atacurilor personale celor mai violente, mai nemăsurate și mai desfrânate, dacă nu fruntașii radica­lilor și gingașii și delicații lor tovarăși politici de astăzi ? Cine altul de cit d. Panu și-a creat o tristă reputație de celebritate, prin atacu­rile sale josnice și veninoase in­potriva tuturor fruntașilor noștri politici ? Cine a intreprins o campanie din cele mai nedemne in­potriva celui mai mare om de stat al țerei noastre, nemuritorul Ion Brăteanu? Cine a insultat și a incer­­­­cat a injosi zilnic pe cei mai distinși din­­­­tre bărbații politici ai țerei noastre ? Cine a creat expresiunele injurioase de sinis­trul bătrîn­, vardele Stătescu, ramolitul de­­ la Golâșei, nebunul regelui, etc. etc. etc ? Care este omul politic ceva mai însemnat in țara noastră și care avînd onoarea dis­tinsa de a displăcea d-lui Panu, nu a fost obiectul atențiunei d-sale asidui, servin­­­­du-i de motiv pentru a inalța (?) presa, prin obiectivitatea neobișnuită încă in zia­ristica noastră ? Care ziar din întreaga țară a cuprins timp de mai mulți ani es­­presiunele cele mai injurioase, atacurile cele mai nedemne, calomniele cele mai joasnice, dacă nu decedatul ziar al radi­calilor, Lupta ? Dar d. A. D. Hulban, vipera cu oche­lari, tot a d-lui Panu, a uitat și d-sa cam­pania personală, josnică și pasionată pe care a interprins’o ani întregi in­potriva tuturor adversarilor săi politici, prin ve­ninosul său ziar, Mișcarea Națională ? Și astăzi toți acești domnișori și codi­țele lor se arată indignați de calomniele și de licența de expresiuni a ziarului „Evenimentul“, cind acesta a vorbit de un modest și obscur domn avocat Constanti­­niu, care, ori­cât de ireproșabil ar fi pe terenul vieței private, nu este mai puțin adevărat că s’a făcut vinovat de o ne­­glijență de serviciu culpabilă, care a a­­dus daune reale Epitropiei Spitalului Sf. Spiridon ! Dar de cind este permis unui avocat, fie acela d. Constantiniu, sau ori­care altul, să se creadă mai presus de criticele aspre ale presei pentru nein­­deplinirea datoriei, și care să pretindă la privilegiul iresponsabilităței morale și pu­­bice, prin simplul fapt că d-sa este radical, adică soldat din acea școală politică care a introdus și școala sa­ originală in pu­blicistica romînă! Să bine-voiască acești domni prin ur­mare și să nu mai vorbească de furie in casa spânzuratului. Să nu încerce in za­dar a vărsa lacrimi de crocodil pe rui­nele ziaristicei în cădere, nici să exalteze de bucurie că acel ce a păcătuit de o mie de ori mai puțin, a fost găsit mai culpa­bil de­cît acei cari zilnic au păcătuit și păcătuesc insotit și in miți. Atât prefăcuta lor indignare, precum și ridicula lor bucurie că au dobândit prin o rătăcire a judecăței, o slabă și trecă­toare satisfacție in­potriva „Evenimentu­lui,“ dovidesc ura lor adâncă pe care o au in­potriva acestui ziar, care cu o e­­roică energie, de care ne mândrim, a ur­mărit și denunțat zilnic opiniunei publice pe falșii apostoli, pe șarlatanii politici, precum și pe toți oamenii necorecți și culpabili, pe traficanții de idei, ca și pe delapidatorii s’au risipitorii banilor pu­blici. Și astă­zi toți acești domnișori demar­­cați și înfierați in mod zdrobitor și ruși­nos prin verdictul dat de opinia publică, care s’a pronunțat prin alegeri, acești domnișori, zic, îndrăznesc să mai ridice voacea, și să vorbească de numele opi­niei publice satisfăcute și răzbunate. Aveți prea mult curaj! și prea multă nerușinare d-lor !* Parfumuri: ecența de terebentină. Cărticele cu foile netăiate, fiind­că nu se st­rică Vrea să și răsucească musteața, dar vrea numai! Are păr de colo­irea maturei și dat pe spate. Nu e de loc mai scurt de­cît piticul de la uni­versitate, ci mai inalt Semne particulare: își rade părul la frunte ca să pară și mai și La zile mari poartă niște pantaloni comemorativi. Oiigliene. DE ALE PILEI Astăzi, are loc in capitală solemnitatea deschiderei corpurilor legiuitoare. Iată comunicatul principal la ordinea zilei, eveniment care interesează de­o­potrivă pe toți cetățenii acestei țeri. Solemnitatea negreșit se va pertracta cu fastul obicinuit, cu o singură numai, dar foarte mare deosebire, de astă dată parlamentul țerei nu mai este o adună­tură de oameni trimiși de baionetele jan­darmilor, ci se compune din representanții ei însăși liberi, căci sunt aleși din libera voință a cetățenilor. Mirări că in fine, după șapte ani de svîrcoliri zadarnice, are in fine un parlament demn. Țara așteaptă de a nu fi înșelată in speranțele sale și a vedea in curind realisate o se­rie de reforme, isvorite din nevoile ei, și care vor contribui a mări fala partidu­lui liberal.* * * Ce se va intimpla astăzi in capitală, iată întrebarea ce-și pun ieșenii. Și au cu atit mai mult dreptate a se interesa, cu cît din Iași au pornit toate acele mari curente democratice, pentru că represen­­tanții ieșeni in mare parte s’au obligat a ținea sus steagul lar**,­ a lucra din răspu­teri pentru realizarea lor. Fiți fără grijă cetățeni, curiositatea voastră va fi mai mult ca satisfăcută, căci „Evenimentul“ a luat toate măsurile de a fi informat te­legrafic de tot ce se va petrece, de cele m­ai mici amănunte chiar.* * * Prin lumea comercială se observă o miș­care deosebită. Vitrinele se împodobesc pentru serbători, exposițiile din prăvălii incep să devie grandioase. Sunt frumoase zilele de sărbători, pen­tru cei cari sunt in stare să se bucure de ele, și să guste plăcerile lor nemărgi­nite. Cu atit insă mai triste sunt pentru acei siliți de o soarta nedreaptă de a privi la bucuria altora, pe cind ei se luptă cu nevoile cele mai amare, cu mizeria cea mai neagră. .......................Veni­ va vremea cind la o zi de sărbătoare, toți să ieie parte de­o­potrivă? _________DAN. ffilhelm II și Bismark împăratul, intrerupînd călătoria sa de la Altona la Berlin, a sosit la Friedrich­sruhe la ora 5 sala.­­A fost primit la ga­ră de prințul Bismarck, de centrele de Bautzan și de doctorul Schweninger. S’a dus la castel și la oarele 7 și un sfert a plecat 0 radicala pe zi Radicalii sunt in contra Apanajelor, o știu. Pentru c’au in­ele apă Si nu au vin sau rachiu Frișid. Deputatul Proskowetz Din Camera Austriacă Deputatul Proskovetz depune o interpe­lare îndreptată in contra deschiderei gra­niței României importului vitelor. IPNIIâlI ' Sărbătorile el cîntă In biserică la strană. Vezi V ajunge și pe dînsul Azi stacană, mini stacană. F. ■N­ UI TEH­BEI , Directorul biuroului de corespondența I al marelui vizirat, a fost otrăvit, bând o­­ ceașcă cu cafea neagră și imediat a căzut­­ leșinat. . . Ajutorul medicilor fiind dat la timp, a reușit să-1 readucă in simțiri. Starea lui e incă desperată. Nu se știe cine e autorul. Afacerea Accizelor É Capitala Urmarea Procesului Requisitorul Procurorului Stătescu. D-lii Stătescu in reqursitorul său face analiza legei antrepozitelor, și arată ca d-l Sutzu a autorizat antrepozitele nomi­nale pentru coloniale și pentru spirt, care antrepozite erau oprite de lege. Ca­ exem­plu, citează antrepozitele Zelicovici și. va­inberg, ca mijloc de speculă. D-l Stătescu dovedește din actele­­­ons­­tructiunei că antrepozitul Zelicovici sa făcut de Lindenberg cu invoirea lui Sutzu și ca dovadă citează mărturisirile lui Lin­­denberg și Herscovici la instrucție. Representatul ministerului public cauta a dovedi intimitatea lui Bozianu cu Sutzu. D-sa arată o chitanță a lui Sutzu găsită la Bozianu, ceea ce denotă că până și hai­nele lui Sutzu i le cumpără Bozianu. A­­rată mai multe polițe iscălite de Bozianu și girate de Sutzu. " D-l Stătescu se adresează d lui Sutzu cu următorele cuvinte : „că*»«t «s­t» *»«»*­­tim­e ©»»4p«b45i»ili» «anei lieșiri de ■vene«® pe 8» paech­et și eea’eist sa se «urmărească c«i geveril­»**,*® pedeapsa morții «s­ ta, care filmi șeful ««mii servici», ț’ai desch­is inima 1« « »»» murdărie.“ D-1 Procuror trece la antrepozitul Vain­­berg, și­ arată că chiar Vainberg a­ de­clarat la instrucție că a dat bani lui Sutzu și Bozianu. D-sa cere ca acest fapt care s’a pus numai in sarcina lui Bozianu să fie pus și in sarcina lui Sutzu. Afacerea de la fabrica Stella, iarăși o pune in sarcina lui Sutzu. D-l Procuror termină cerind in privința lui Bozianu nu numai aplicarea articolelor 332, 333 pentru escrocherie, art. 144 pen­tru mită, dar și art. 140 pentru delapi­dare de bani publici. Pentru Lindenberg, Herscovici și Zeli­covici, cere menținerea pedepsei de la tribu­nal. PARTEA CIVILA Partea civilă representată prin d-l Șoi­­mescu, avocatul primăriei cere ca toți in solidum să plătească suma de 40.000 lei. APARAREA D-1 Soții, apărătorul lui Bozianu arată că Bozianu nu poate fi condamnat pentru delapidare de bani, de­oare­ce el nu era Însărcinat cu mânuirea banilor , cere de asemenea ca Bozianu să nu fie pedepsit in afacerea Vainberg pentru mită. Ședința se amână pe jos. FAUST, după părerea unui ziar „democrat inde­pendent“ din localitate, nu pricep toate aceste imbunătățiri, și de aceia se vor mulțumi cu un consiliu care n’ar mai a­­vea at­tea pretenții de.... imbunătățiri pen­tru comună, ca fostul consiliu conserva­tor-radical. Cetățenii Ieșeni, in urma atîtor nea­junsuri suferite de la conservatori și ra­dicali, vor ști să aprecieze destul de bine, cărora trebue să le deie increderea libe­ralilor sau foștilor puternici de ieri ? Ieșenii și a făcut datoria cu alegerile de Cameră și Senat, acum nu le mai rămîne de­cit să-și sfirșească pe deplin datoria, alegînd și in consiliul comunal acelaș par­tid. Programul comunal al conservatorilor și radicalilor a fost aplicat cu destul suc­ces, bine­ințăles numai pentru cei cîți­va puternici ai­ zilei de ori, ear cît privește pe cetățenii ieșeni, apoi slava domnului sînt săturați pănă’n gît de acest program. Partidul național liberal, are inscris in programul său o sumă de reforme pe care le va indeplini cu cea mai mare sfințenie. Nu e de nevoe a face laudă acestui par­tid, căci el singur prin faptele sale cele mărețe, a dat destulă dovadă in atîtea rin­­duri.“ A doua capitală a țărei Romanești, va vedea și de astă data, prin alegerea la consiliul comunal a listei liberale, că nu­mai liberalii sînt aceia care’și respectă cuvîntul dat cînd sunt in opoziție. ____ 1. I. Alex._ TELEGRAME Serviciul ziarelor streine LONDRA. Generalul Crespo, președin­tele Venezualei, refuză ori­ce satisfacție Angliei și mai multe ziare afirmă că e in­­curajat in aceasta de guvernul Statelor­ Unite. PARIS. Afacerea Arten ia proporții mari. Până acuma s’au făcut percheziți­­uni domiciliare nu numai la deputatul Linguerre, dar și la alți 2 funcționari su­periori și la trei bancheri care stătuseră in relații cu Arten. S’au confiscat numeroase hărții.­­Mai multe arestări sunt iminente. VIENA. In urma unui ordin al împă­ratului dietele provinciale sunt convocate pe zilele de 2, 7, 10 și 28 ianuarie. S’APROPIE Peste cite­va zile, sosesc și alegerile de comună. Lada Primăriei fiiind sleită, din pricina neglijenței fără margini a fos­tului consiliu conservator-radical, greu de tot îi va fi viitorului consiliu ca să re­pare toate relele. Cele șase milioane provenite din vin­­zarea moșielor comunei, le videm astă­zi înămolite, parte in globul de pe șesul Bahluiului, adecă unde pretinde fostul consiliu că face abatoriul, parte înecate in barca populară, parte prăpădite pe dea­­­­luri cu­­ căutarea apei, iar parte D-zeu ' mai știe pe construcții de barat­e. Nu­­ mai vorbim și de alte venituri ale Pri­­­­măriei, risipite pe cine știe ce lucrări ne­­i trebuincioase." V. 1­ 1 Și pe baza acestor inbunătățiri se vor prezenta iarăși conservatorii și radicalii, ca să ceară încrederea comunei. Dar, ce­tățenii lașului, ca niște ignoranți ce sunt,­ ­Chestia Âutentificarei!si De curtea cu jurați, mai­eri, S’a stabilit anume : Că ne autentificat Nu-i nimic bun pe tine. A fost, zeu, un eveniment De ’nsemnătate mare. Și atâtea cereri s’au făcut De autentificare. In­cât nu a fost chip, vă jur, Să se resolve toate, Și multe au remas și­ acum N­e-autentificate. Astfel un oare­care X, Ce șede ’n Iași, aice, Pe madam X a incercat S’o autentifice. Căci s’a gândit , prin ăst mijloc, Jurații toți o spun, Că ori­ce“ lucru, de ori ce fel, Din rău se face bun. Dar, de ce spaimă a fost cuprins Și de ce supărare, Când cei de la notariat Au scris: „spre neschimbare“. Și câte de-astea s’a ’ntâmplat fiu autentificarea! Să le citez, aci, pe rând, Ați perde,­ zeu, răbdarea. Măsura ’i demnă d’imitat Când Ivor ajunge.... toate Să fie bine și la timp Autentificate ! Dar păn ’atunci.... victim ’am fost Autentificărei Căci, ori, când am trimes să-mi ia Ceva de-ale mâncărei, Țicula mea de bucălii ’Mi-a fost, zeu, refuzată De „Frații Smirnov“, nefiind Autentificată FLISKI. telis la Eia ioua In 3 tem, a,c, Dacă tratați de naivă scrisoarea mea, pentru că m’am retras din Clubul conser­vator-democrat, care la comună ’și pune listă aparte, după cum singur spuneți in Era Nouă, apoi ca păstor sufletesc cu­nosc de 7 ani in ce prăpastie ați adus instituțiunele țerei Romanești, cu mândrie inșelănd poporul și Tronul. Cel mai naiv de ar ceti „Era Nouă“ de la­­ 3 dea­mbrie a.c. in care am avut fericirea să fiu și ieu zeflemisît ar ințelege ca și mine că nu sunteți in acord“ și in principii unii cu alții. Eu propoveduesc pacea intre popo­rul amărit de soartă și intre liberalii-na­­ționali pentru că am văzut cu toții unde ați­ ajuns intocmai ca la Turnul “lui Ba­bei nu vă ințelegeți glasul unul­ altuia. Eu vă recomand smerenia, blandeța se convingeți prin fapte bune pe cetățeni la durerile sufletului lor - nu cum ați cău­tat pană astă­zi se-i invingeți. — Căci cel ce sapă groapa altuia cade intr’insa. Tri­nitatea d-voastre dacă a fost la putere, mai ales d-ta zelos

Next