Evenimentul, aprilie-iunie 1899 (Anul 7, nr. 1785-1853)

1899-06-10 / nr. 1838

«mr a:ANUL al Vll-lea No. 1838 ABONAMENTE: Inainte pe un an . „ „ 6 luni . „ „ 3 luni : In strainitate un an Loi 21 V 12 REDACȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ STRADA LAPUSNEANU NO. MA UN NUMĂR 10 BANI '*?■, î S £ 3*SW8'^ ■''•• • „ si „ 36 Un număr 10 bani EVENIMENTUL Iași ZIAR COTIDIAN JOI 10 IUNIE 1899 ■■agKWB»»»PIW!MI6y«WW»W>B«»»MtwWWW^<W»^ L ..... A nuneluri, inserții și Reclame Pe pagina 1 linia garmond Lei 4 N •• m .. » AV î? >i In număr vechi 30 bani Manuscrisurile vechi nu ce map o iese ADMINISTAȚIA /r m. LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ HOTEL TRAIAND LA CATUL I-iu 9 50 25 > ■ ■. t» tr-ixswvwm ■ «EttBBgmeaBEawysaawsawgwgaraB«^^ ( jLll Willi FM. tllUBlit Colegiul I de Comună, Ghulărău A. Alexandru Kogălniceanu Grigorie Vuliami Alex. Dr. Ștefănescu Neculai Vasiliu Ioan Preot Petrescu Constantin Jippa Alex. Maior Costăchescu Gh. căpitan Cristofor S. Gh. Avocat Filipescu Teodosie dr. COLEGIUL II Mavrodin Ioan căpitan Brandia B. Alex. Mihail Gh. Avocat Cristescu & Dimitrie Grigoriu V. Gheorghe Prassa Constantin Maximovici Teodor Zarifopol loan Daraban Gheorghe_______ AGVOL^III IMLI NLIT IX,* La Slatina. Cirul scriu aceste rînduri, sunt încă sub impresiunea telegramelor publicate de „ Evenimentul 1* și în așteptarea unor amănunte mai precise. Sunt grozave cele petrecte, a fost oribil măcelul și jalea ne cuprinde găndindu-ne numai la scenele din Slatina. Până una alta se grave că vinai tot a vechei școle detestabile a finei politiceni fără scrupule care consistă în a scoate din fire pe blîndul sătean și a-l trimite la moarte fără nici o mustrare de consclință, pe cirul ei, politicianii, stau pitulați la umbră, departe de orice respundere. Ja tot vreunul din mizerabilii cari au provocat pronunciamentul militar, care a exploatat chestia națională și care de astă dată au înarmat pe sătean și V au trimis să-și facă singur o dreptate închipuită, cu toate că știea dinainte că această încercare țeranul o va plăti cu viața. Cel puțin să se fi găsit unul care să se fi jms în frunte, dar nu — în frunte pune pieptul deschis al țeranului, și el ascuns în vizuine benchetnește cu atît mai sgomotos, cu cât slugele curge mai în șiroaie. Cine-i vinovatul ? De la guven cerem o anchetă dreaptă și imparțială. Poate ne înșelăm în premisa noastră de azi, poate sunt alte cauze și alți vinovați. O anchetă imparțială se impune pentru ca țara să cunoască adevărul și culpabilii, oriunde ,sar găsi, se-și primească pedeapsa ce se cuvine faptei lor infame. Singele vărsat cere resbanare. Totuși noi, ne-am putut procura acest articol, pe care il dăm publicităței. Cetitorii vor vedea că nu cuprinde decit o dreaptă plângere și nu merită de loc severitatea politicianilor din Cernăuți. Iată cum glăsuește acest articol Nu a trecut bine un an și jumătate de cînd baronul Bourguignon a pășit pentru prima dată pe pămîntul Bucovinei și s’a instalat in postul de guvernor al acestei țări. Poporul nostru l-a primit cu simpatie, căci de venirea lui se legau pentru noi cele mai legitime așteptări, că a sosit o eră nouă, că volniciile comise față de drepturile noastre vor asistate, că persecutarea neîncetată a neamului nostru se va curma. Am așteptat, că odată cu dr. Bourguignon va intra in palatul guvernului bunăvoință față de noi, respect de biserica noastră și respect de instituțiunile autonome ale țerii, am așteptat, ca domnia legii să fie susținută fără ocoluri și fără știrbire, pentru că abuzurile de lege produc nesiguranță, desordine și nemulțumire. Crezusem, că dr. Bourguignon vine să schimbe acele raporturi nesuferite. Am dat atunci uitărei conflictele vechi intre poporul nostru și guvernul țerei, căci vie ne-a fost dorința de a crea alte raporturi, armonice și pline de amicie. Din cale afară sanguinice ne-a fost așteptările și ne-am înșelat deplin. Grabnic se iviră notele discordante. Astăzi intre poporul român și dr Bourguignon e atît de profund abisul, nicit puncte de apropiere nu mai există. Sub nici un guvernor poporul nostru nu a primit atîtea lovituri, in intervale atît de scurte și in un mod politiceste atît de brusc, ca sub domnia lipsită de inteligență a lor lui Bourguignon în zădar sunt toate declamațiunile de amicie venite de la el. In vieața politică numai faptele vorbesc, și pănă astăzi nici o faptă nu există, care ar dovedi bunăvoință față de noi, in schimb numai fapte, cam greu ne amenință și sunt pline de ostilitte. Astăzi un glas de indignare resuntă prin toate părțile Bucovinei locuite de Romîni. Astăzi dr. Bourguignon este privit de omul nefast, care a venit, ca să ne desființeze ca națiune romană. Preludiile activității sale au fost puțin iicîntătoare. Spr el inspectorul țerii Turnlitz a mai putut încerca nestingherit, prin tot felul de uneltiri, ca să zădărnicească înființarea claselor paralele române la gimnasiul din Cernăuți, deși ele erau decretate de guvernul central, încercările lui Tumlitz au rămas zădarnice Ele insă au produs sânge rău la noi, căci observăm, că legitimele noastre aspirațiuni pe terenul școlar află aici in țeară in cercurile normative numai urechi surde și inimi dușmane, nici un scut, nici o promovare. Dar sosiră alegerile. Un intreg sistem de terorisare s’a deslănțuit asupra poporului nostru. Baronul Bourguignon personal a luat asupra sa un rol ingrat, plin de duplicitate și nesinceritate, pentru ca să compromită și să seducă partidul român, pentru ca să-i slăbească forțele și energia prin desorganizarea artificială a rândurilor lui. Intrigile in parte au și succes. Astăzi întreaga națiune se vede la lumina zilei și le condamnă. Fapitul uneltirilor guvernului și duplicității baronului Bourguignon este, că nouă ni s’a răpit un mandat in dieta țării. Aceasta insamnă o slăbire reală a forțelor noastre politice. Pentru ea este responsabil dr Bourguignon personal cu atît mai mult, cu cit guvernul central ne garantase status quo. Faptul acesta vorbește cu destule guri, pentru ca sa dovedească deplina neprietenie față de poporul român. In dietă baronul Bourguignon a afiat toate partidele contra noastră cu scopul lămurit,de a ne reduce in comitetul țării la o minoritate etern nebăgată in seamă. Planul nu a succes, noi am invins, dar proba de ostilitate este clară. Actual asupra comitetului țării bar, Bourguignon osercită ne mai pomenită presiune, și darsre oameni slabi îi stau in față. Prin uneltirile lui a succes, ca Comitetul țării să trimită in consiliul școlar al țării representanți un Român și un German, in loc de doi Romîni ca pănă acum. in acest cas trasa de .,ausgleichende Gerechtigkeit“ de loc nu se potrivește, căci și așa consiliul școlar al țării geme de representanți germani, deși Germanii constitue abea a patra parte din populațiunea Bucovinei, deși aici disproporțiunea reclamă imperios, ca numărul Rominilor să fie sporit pănă la proporțiunea amăsurată cu numărul populațiunii lor. Autonomia țării, prin uneltirile baronului Bourguignon, astăzi este aproape o mrasă goală. Ba, ce este mai mult, se tinde intr’acolo, de a preface oficiul comitetului țării intr’o simplă espasitură a guvernului prin bugsarea teroristică de amploiați aserviți lui. Aceasta eară sub un pretext merit orice deplin fals. Suntem in ajunul numirei de un comisar al țârii și a unui adjunct. După informațiunile, ce le avem, se face cea mai mare presiune asupra mareșalului și a comitetului țării, ca la postul prim și cel mai însemnat să fie numit un amploiat, tineret de la guvernul local. Rutean tînăr, care nu cunoaște limba română deși sunt și alți competenți, dintre care unul cunoaște deplin toate trei limbi ale țării, are opt ani de serviciu politic și cvalificații escelente. Acest competent insă nu este rutean tînăr și nu este amploiat, care ar fi primit creșterea la guvernul local. Nu numai atîta, ce este mai sfânt lipit de inima Romanului, biserica sa, este astăzi prada celei mai rușinoase umiliri. Faptele comise fără orice jenă, cari au șters și ultima umbră a autonomiei bisericești, ne trăesc prea viu și prea dureros in memoria, decit să le mai onorăm. Ele desbracă biserica noastră de toată sfințenia ei. Diecesa este o turmă fără păstor, căci păstorul trăește in un exil ales de nevoe, prinzînd frică de turma proprie, pe care nu a avut bărbăția de a o apăra. Baronul Bourguignon și cu uneltele sale sunt acei, cari au deslănțuit urgia venită asupra bisericei noastre. Imomelile și terorisările lui au produs acel resultat funest, care astăzi umple ori ce inimă, ce se ține de biserica noastră, de profundă jale și nețărmurită indignare, ze furate de la soare. Noaptea, fire de aur destrămate ,din pînza lunei, *«' la lumina leneșă și ademenitoare a lămpei, prin abat-jour, o aureolă de lumină vie cercuește un cap de zînă din poveste, pus pe niște umeri sculptați in „marmură caldă“. Ochii ei albaștri, mari și insondabili iți dau senzația ciudată care o simți cînd stai pe malul mărei și vrai parcă să oprești cu privirea la cursul valurilor rostogolitoare ; ei iți ipăinjenesc vedetele, iți amețesc crierul... și ești, aproape să ți perzi Norocul insă mi-a hărăzit un echilibrul antidot contra puterei lor hipnotice, de care mă servesc numai in taină de teama răilor și blăstamul ei , o fărâmătură de oțel svrăjit din vârful unei săgeți de copil. Făptura ei delicată, care iți reamintește tablourile lui Mignard, are ceva din gingășia și inocența unui fluture alb de primăvară. E recunoscută ca singurul talent Vasluian cu o concepție superioară in arta dansului: o Sylphidă. Cînd o înăbușă atmosfera... morală de la târg, fuge, fuge la țară. Cetește mult și preferă pe naturaliști. Alt semn particular : Rîde... ușor. ____ Floilam REPOUTAGIU ~~ isnim Iiisli. Epi Un neamtz norocos Intimplările de senzație se precipită. După afacerea cu ucigașul cîrciumarilor, iată o nouă afacere care atrage atențiunea publicului : D. Avram S..., un neamtz de vre-o s'cptezeci de ani, avusese norocul un a"e"mult, să câștige la o loterie germană o sumă de vre-o doua sute mii de lei. Frumușica sumă, pe care neamțul animat de cele mai nobile sentimente, se pregătea s'o lese toată prin testament devotate sale soții. In acest scop se și consultase cu niște avocați. Deocamdată, ca să își fructifice capitalul, bătrînul neamtz făcea operațiuni de împrumut pe hipotecă. Cursa Dumitru Lăzărescu, din strada Belizariu No. 28, supraveghetor la lucrările noi pe linia Alexandria Turnu-Măgurele, își puse in gând să jumulească pe neamțz. Se prezentă la el să i ceară cu împrumut o sumă de 5 mii de lei, pentru care constituia hipotecă asupra unor căscioare ale sale. Cu cei cinci mii de lei, Lăzărescu spunea că vrea să deschidă o tutungerie in noul local al poștelor. Neamțul se interesă de valoarea caselor lui Lăzăreanu, și aflând că a aceste case nu valorează mai mult de 3 mii de lei refuză să împrumute parale pe dînsa. Văzînd că nu poate să-l păcălească cu hipotecă, Lăzărescu întinse bătrînului o cursă infamă . Il cheamă acasă la el, și făcu, așa ca bătrînul, când o veni să nu-l găsească acasă pe dînsul, ci pe nevasta sa Lina, care fusese invațată cum să procedeze... Bătrînul fusese chemat chiar de femeie, prin doua cărți de zisită. Veni la trei după prânz la domiciliul lui Lăzărescu, dar o cumnată a acestuia îi spuse ca să revie pe seară, căci nu e nimeni acasă: încrezător, neamțul se întoarse pe la opt și fu primit de Lina Lăzărescu, care-l pofti să șadă pînă s-o întoarce bărbatul ei. Femeea începu apoi să-și desfășoare toate farmecele pe cari nu le avea cu scopul de a inflama pe septuaagenand neamțz. Să lăsăm voalul discrețiunei asupra acestei scene, șî să-l ridicăm după o scurtă trecere de timp... Punga sau viața? Lăzărescu, care dintr’o odae de alăturea urmărea cu mult interes mersul lucrurilor, făcu deodată irupiunea in cameră, turburînd.. idila ce se comitea in detrimentul onoarei sale. Femeea dădu un țipăt ascuțit : Dumnezeule, ne-a prins! Și jucă comedia leșenului, pe cînd bărbatul ei își lua un rol mult mai sinistru : înarmat cu un revolver și cu un fioros cuțit de bucătărie. Lăzărescu, cu aerul unui om cuprins de o furie nebună, se repezi asupra bătînuului înmărmurit și 'i strigă : — Mizerabile, ’mi-ai necinstit casa ! Te omor ca pe un pui de vrabie ! Bătrînul incepu să tremure ca targa. Căzu in genunchi îngă fereastra din str., și ceru grație zicînd că e nevinovat, pe cînd Lăzărescu îndrepta spre pleșuvul său cap un revolver, gata să tragă. Să spunem de pe acum că revolverul nu era încărcat... — Nu, nu aci, tîlharul ei ! Treci de la fereastră, să te omor, fără să știe nimeni ! Și-l tîrî in partea opusă a odăei. Deodată se rezgîndi. — Dacă vrei să nu te omor, trimite acasă la tine să -ți aducă portofoliul ăla mare unde ți ții averea. Mai bine omoară-mă... In cele din urmă, bătrînul consimți să iscălească trei poliți, una in valoare de zece mii lei, alta de trei mii și o a treia de șeapte mii, toate cu emisiunea lui și cu data scadenței mîine Polițile fură cumpărate chiar cu banii pe cari Lăzărescu ii luă din portofelul bătrînului. După ce-i mai luă ceasul de aur și niște inele, Lăzărescu dă drumul bătrinului, amenințîndu-l că-l omoară dacă va crocni. La poliție.— Alții crimi. Dar bătrînul, cum scăpă, dădu fuga drept la poliție, unde aproape mort de emoțiune povesti totul. Soții Lăzărescu fură aduși imediat la poliție, și luați de scurt mărturisiră faptele. Lăzărescu inapoie polițele. O scenă nostimă s’a petrecut in cabinetul directorului cînd femeea a afirmat cu săvîrșise adulterul, pe cînd bătrînul protesta cu vehemență de inocența lui, declarînd că lucrulu i ar fi fost imposibil chiar dacă ar fi avut cea mai mare buna-voință din lume să comită o infidelitate, și invocînd mărturia propriei sale soții... La poliție s’a constatat că Lăzărescu a mai încercat o dată un șantagiu de felul acesta in martie, cu un tîmplar anume Nicolae Brebenel, din strada Serbăriei No. 7 Brebenel a fost estorcat de suma de 200 lei, dar a renunțat să mai urmărească pe culpabili. Lăzărescu are aspectul unui perfect bandit. Soția lui este o pocitanie. Ambii sînt ca de vre-o 25 de ani. <oresp. tînără fată, și voia să se inspare, cînd superiorii săi aflară că el fusese însurat, nu se dispăruse si soția lui trăia. Și atunci incepu a-i face observații și a-l amenința. Dar el nu luăm acestea in samă și porni la biserică pentru a se cununa. In mijlocul ceremoniei insă, el fu arestat din ordinul autorităților militare. După arestarea sa, Margaretn ceru voia de a se duce acasă pentru a-si schimba hainele. I se permise și atunci el intrînd in odaia sa își spură creerii cu un glonte de revolver. O drama de Amor Un lucrător numit Gustave Seignat, de 20 ani, iubea nebun o tînără fată din quartierul seu, d-ra Fernando Marotte. Avînd un caracter gelos, el îi făcea scene de gelozie foarte adesea ori. Mai zilele trecute, pe cînd îi reproșa pentru că ascultă declarațiile de amor ale camarazilor săi de atelier, ea îi respinse la rîndul seu și se născu o violentă discuție. Ca argument convingător in această infocată imputare, Seignot isbi amicei sale iubite, mai multe lovituri de cuțit, apoi crezind că a ucis-o, el își trase un glonte in piept, și se lovi foarte rău. Ambii fură transportați la spital, se crede că Seignot nu va trai decît cîteva zile. Acces de friguri Inti un acces da friguri doamna P.... in etate de 33 ani, s’a aruncat pe fereastra odăei sale situată la al 4-lea etaj. Strada Frevise No. 14. El si-a rupt piciorul sting șî se crede ca și-a făcut mai multe sesiuni interne. Ea a fost internată la spitalul Lanboisiere. _____________ SEAR. Era Bourguignon ! Pentru romînii din Bucovina a început o trista eră. Persecuțiile continuă, și după cum am arătat eri, „Patria“ este mereu confiscată. Ultimul număr din Patria, cuprinzind un articol, intitulat Era Bourguignon, a fost confiscat încă de sub Pascurile tipografiei. SILU II TL D soarei A. T. Vaslui Părul blond, cam roșcovan.. dar nu-i de-ajuns la un păr sui generis, căruia nu-i poți defini culoarea. Variază parcă după mersul soarelui pe cer, după crugul lunei și stelelor din văzduh ; iți apare de sute de ori in mii de nuanțe insezizabile, imperceptibile. Se poate observa insă, totdeuna, particularitatea unei fosforescențe magice, care predomină in orice condițiuni . Ziua, un mînunchi strălucitor de la Dramele zilei. Mire sinucis Juni Rele anunți sinuciderea subofițerului de artilerie Margaret petrecuta in următoarele imprejurări. Acest subofițer era logodit cu o Un vînt de primăvară blind Alintă frunzele ușor. Retras de lume ginditor Mâ ’ncerc durerile s’ascund. Și un dor rezleț, un dor nebun Mă mină ’n fugă spre trecut Și ’mi pare rău că n’am știut Durerilor frîu să le pun. * La ce mi-i bun ca să mă pling? Sdrobit mii sufletul destul De suferinți azi sunt sătul Acum nn cât de cit să sting Din pieptu-mi focul ce-a rămas. Și ’n voia soartei să mă las. N. Nicolescu. Ecouri și Noutăți Calendarul : 8 Iunie Răsăritul soarelui • 4.17 Apus : 7.4ă Timpul : probabil variabil Luați seamă Citim in Semaphore de Brăila, cu data de 23 Maiu : „In vederea acestor imprejurări triste, s’a format aci un grup de mai mulți speculanți locali, cu scop de a cumpără grănele disponibile cu prețuri actuale, spre a le specula pănă la recolta nouă, și a revinde mai tîrziu morarilor locali sau din interior cu prețuri mult mai ridicate. Pănă in moment, s’a făcut deja cumpărări mai însemnate in contul acestui grup. Tratativele continuă cu mare activitate dar și dificultăți deoarece și pose-TSSErA 1-XT. n K»OtelFWSER.2 .FOIȚA EVENIMENTULUI 4 CRIMELE 30 ASCUNSE xv. Afacerea din Strada Cardinet Insă, a doua zi 12, gazeta tribunalelor era mult mai explicată. Sub acest titlu (un titlu deja), Afacerea din strada Cardinet, la Calignolles, îndoit omor, ziarul judiciar adauga la aceste indicări amănunte desvoltate și precise. — Numele principalei victime mai Intăia, intreg, in locul unei simple inițiale, apoi viața singuratică și tristă a doamnei Dalister, de trei ani încoace de cînd fiul ei se instalase departe de rea. Lipsa momentană a lui Laurent această știre fatală surprinzîndu-l in mijlocul unei petreceri, înmărmurirea lui, desperarea pe care a manifestat-o ajungînd pe teatrul crimei, în sfîrșit mobilul crimei : acești zece mii de franci furați, chipul probabil al execuției, astfel cum Moule îl concepea și-l explicase comisarului, indiciile descoperite și grație cărora vinovatul nu putea să nu fie descoperit. Urma acest post-scriptum era trei. Aflăm că ucigașul a fost arestat. Dovezile sunt sdrobitoare , victima care a supravețuit și ar fi revenit in fire și -ar fi recunoscut. Pentru astăzi ne mulțumim să înregistrăm noutatea : însemnătatea excepțională a acestei afaceri ne interzice orice reflecție. Această rezervă, sub care era cu neputință de a bănui grava învinovățire a cărei obiect era Laurent, lăsă curs liber simpatiei pe care penorocirea lui trebuia s’o provoace in mod firesc. De aceia in ziua de 12, mai multe dovezi de această simpatie fură arătate și printre altele aceia a d-lui Suchapt. Ne amintim de acest bogat speculator in terenuri, a căror invitații Laurent la interogatorul seu le arătase ca pricină determinată sau cel puțin cu prilejul întăielor sale rătăciri. Dl Suchart locuia in strada Faubourg-Poissoniere, jumatatea unei case case mari, pe care o cumpărase in 1848 cu a treia parte din valoarea ei, și care in definitiv nu-l costase nimic, mulțumită meșteșugurilor iscusite prin care isbutise să ruineze pe vechiul proprietar. Această casă cuprindea două apartamente paralele, din care, intăiul in stradă era menit pentru locuinți burgheze, al doilea între curtea și grădina, era ocupat in întregime de dl Suchapt care și lăsase ca dependenți, două construcții mai mici de fiecare parte a ogrăzei. In una din aceste zidiri la stînga își instalase biurourile și cabinetul. Biurourile consistau într’o odaie mare unde doi contabili și un expeditor stăteau înaintea meselor, în tovărășia unui băiat însărcinat a face drumurile. Acela dintre funcționari, care părea că poruncește celorlalți era un om de șase zeci de ani, cu aerul serios și preocupat, care primea ordinile d-lui Suchapt inclinîndu-se și le săvirșea cu o scrupuloasă exactitate amestecată cu mîndrie. Raquin nu vorbea de stăpînul lui decit un fel de admirație : pentru dînsul Suchapt întrupa geniul speculațiunei și a afacerilor. Iera fericit de izbîntele sale, ca și cum el s’ar fi folosit de ele, și foarte mîndru de a fi instrumentul acestora, zicea operațiile noastre și această glorie ii ajungea. Entusiasm naiv amestecat cu amor propriu, care s’ar fi împrăștiat repede dacă norocul ar fi încetat să surădă lui Suchapt, dar pănă acum îi era de o credință strașnică. Dacă cineva cerca să vorbească dlui Suchapt, Roquin nu se mulțumea numai să arate ușa cabinetului, se ridica, se ducea inspre ușă, bătea de două ori foarte discret, asculta un moment, apoi se Întorcea către vizitator, zicînd cu un aer misterios : Cred că poți întră. Vizitatorul se folosea de permisiune, și in acest cabinet mobilat cu mai mult lux decît gust, era surprins de a găsi geniul speculației și al afacerilor in trăsăturile unui om gras de vre-o cinci-zeci de ani, scurt, pînticos, cu figura comună, buzele senzuale, ochii mici limpezi și vioi, foarte ușori la mișcări cu toate că era gros. Dl Suchapt ședea pe fotoliu cu picioarele incrucișate și cu un zimbet banal te invita să iai loc și să te explici. Dacă noul venit era un prietin . Ia privește ! tu ești dragul meu ? spunea Suchapt rîdicîndu-se și întinzîndu-i mîna : ce vînt te aduce ! Da întră o să fumăm o țigară. Și-l ducea in fundul cabinetului, îl punea pe un divan mare unde se așeza și el, își aprindea o țigară și între două fumuri întreba: Ce mai nou, azi dimineață ! Vorbeau de toate : de actrița la modă, și de ultimul speculator executat de banchetul de ori și de cursele de mîine, și adesea ori între un mahalagism fără gust și o glumă indoioasă, se punea la cale, într-o clipă o afacere de un milion. Va urma).