Evenimentul, octombrie-decembrie 1899 (Anul 7, nr. 1927-1996)

1899-12-08 / nr. 1978

AXUL AL Vll-lea Xo. 1978 ABONAMENTE înainte pe un an ... . Lei 24 „ v 6 luni .... „ 12 — „ „ 3 luni .... „ 6 In streinătate un an . . . „ 36 Un număr 10 bani REDACȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ STRADA LAPUSNEANU No. 44 laușl. AX XUMAR 10 BAXI ~|s ~ . ...... m I ZIAR COTIDIAN I *.l ^ MERCURI 8 DECEMBRIE 1899 Anunoniri, Inserții și Reclame Pe pagina 1 linia garmond Lei 4 í* V H 55 55 >5 2, 55 55 Uf țț 55 55 50 ’5 55 IV j, 55 ,, 25 Manu*crí$urlle oeafir na se inapoieic En număr Tech! 30 báni ADMINISTRAȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ HOTEL TRAJAN LA CATUL I-iu S U H A R / U La jurați, Conferința d-lui Butureanu Din Buceu Incentele de la Curtea cu juri Informații— Diverse, LA JURAȚI! Amânarea procesului Lărgeanu. Instrucția d-lui Gaman. Putere discreționară. Amănunte, înaintea Curței cu juri avea să se judece procesul învățătorului Lărgeanu și alții, acuzați pentru dare de foc. Din cetirea actului de acuzare se constată aproape pănă la evidență că ie o intrigă meschină și că toți patru aduși înaintea justiției nu sunt cîtuși de puțin vinovați de crimele ce li se impută. Și fără milă, fără nici un respect pentru libertatea individuală garantată prin constituție acești oameni sunt ținuți închiși de mai bine de șase luni. Dar acei cari au asistat la începutul pertractării acestui proces au putut afla fapte uimitoare. Auxiliarul instrucției ieșene, omul miraculos care ar descoperi și petele in soare este d. Gaman, primarul de la Mironeasa. Nemic nu se face fără Gaman și inainte de orice bănuiții sunt trimiși la Mironeasa. Cum se face instrucția la Mironeasa. Cei trei bănuiți din procesul Lârgeanu, Cosma, Niță și Butneanu, au declarat că au fost crunt bătuți de Gaman, și pentru a scăpa au spus orice însuși președintele Curței cu juri, d. Suțu, care s’a arătat de o mare severitate a trebuit totuși in public să înfiereze sistemul de instrucție a d-lui Gaman. Oare mai incape o protestare ? Credem că va fi suficient numai relatarea acestor fapte, pentru ca domnii de la parchet și judecătorii de instrucție, să se bizuie pe puterile lor proprii pentru a descoperi crimele și să nu mai auzim de Mironeasa. Dar ministrului de justiție i atragem atențiunea. Acum cînd d-sa se ocupă cu modificarea codului justiței penale, ar fi timp să se introducă acea lege, adoptată acum doi ani de parlamentul francez, și după care nici un inculpat nu poate fi interogat fără ca el să fie asistat de avocatul său. Un asemenea articol a suprimat in Franța abuzuri colosale, la noi ar suprima tortura și inchisiția. ......Procesul Lărgeanu s’a amânat, pentru că lipsea un martor, încă trei luni de prezență pentru acești oameni, și dacă și la viitorul termin ar lipsi un alt martor, oamenii aceștia vor face pedeapsa fără a fi judecați. mTm JSkimf ..mm mtm,. ș Să nădăjduim că și aci ministrul de justiție va interveni, pentru a ordona o sesiune escepțională, iar pentru martori președintele Curței cu juri va binevoi să facă uz de puterea sa discreționară și va da mandate de aducere. PILUETE n-mea. Vecinica mea. ie una dintre oipurile de frumușețe pe care le-am cunoscut vre-o dată. E venită din București numai de vreo 10 luni, cu ocasia strămutăm jocului seu, in lași. Nu’e ’naltă, nu ie mică... Bine formată. Formele rotunde de o admirabilă perfecțiune ale corpului seu, ar sluji ca perfect model pentru cel mai desăvirșit portret al frumuseței. Părul negru,’strălucitor, bogat. Fruntea senină, de-o albeață ideală ca și pelița frumoșilor sei obru’ji, contrastează perfect, din’d relief ochilor ei mari negrii, și in care se resfrînge lumina unei inteligențe distinse. Gurița mică, roșie pururi și zimbitoare te face să citești cîn’d o vezi pentru prima data, că ai in’fața ta pe unul din acele suflete bune și dulci, care așa de arare ori se pot intîlni in viață. E una din cele mai distinse și vrednice menajere; ea face fericit pe distinsul ei soț la care ține foarte mult, Ca mamă, ie o mamă ideală—căci se ocupă cu multă grijă de educația pe care-o dă mult frumosului său fiu „Zamfirei“, care-i seamănă cu ea ca două picături de apă Particular: Ii plac mult romanele și tare ar dori să se întoarcă iar in București, dar cereu mi-ar parea mie să pierd o casa de drăgălașă vecină. Titi Ecouri și Noutăți Calendarul: 7 Decembrie Răsăritul soarelui: 7.31 Apus : 4.20 Timpul frumos. Politica D. Missir a debutat la Senat. Așteptăm a ceti discursul in extenso pentru a putea să ne pronunțăm mai aproape. Insă toți acei cari au fost la Senat in ședința de Sîmbătă ne asigură că discursul a fost nepotrivit cu persoana care l-a rostit. La început d. Missir a fost difus și nebulos, la sfirșit răutăcios fără a putea ajunge rezultatul dorit. — N. Pentru Avram Imnen. Tinerimea noastră universitară — zice PATRIA din Cernăuți — s’a întrunit Joiu d. na. la o consfătuire luînd decisiunea a religia un energic protest in contra procurorului maghiar Lazir, care a stigmatisat în mod miștesc pe eroul nostru național Avram Iancu de un „șef de bandiți“. Protestul elaborat circulează între tinerii noștri pentru a fi semnat eară după semnare va fi trimis ziarelor de peste munți spre publicare. Frigul. Earna aceasta va fi o earnă grea, foarte friguroasă după toate probabilitățile. Susținerea aceasta se bisează pe faptul că earna grea am avut din zece in zece ani. Așa consultind analele observatorului, întîlnim ca erne friguroase, următoarele date in secolul acesta : 1789,1819 1829-1840 — 1860-1879 — 1889 și probabil acum 1899. Causa acestor schimbări de temperatură la intervale lungi, trebue căutată in activitatea solară. Maa^rxx'ita/siisanr ■zziB'isavmsiS roata,s* tssîS'.iil Gluma Zilei. In vremea de epidemie, care i’e cu In ea precauți unelor higienice ? - Să-ți legi ciorapii cu un cordon sanitar. Moș Veveriță. REPORTAGIU Din Buzeu (De la corespondentul nostru local) Buzeu 2 Decembrie Vizita lui Dan Pallady. O luptă uriașă —Inzapădirea tenurilor. ~ Mizerie. O serbare. Vizita lui dinn Palaiu Zilele acestea orașul nostru, un destul de vesel de altfel nu a fost și mai investit prin vizita exfinantului de grotească amintire. Don Pallady, actualminte poet liric. Scopul acestei distracții urzite au fost nu rîdeți o. .. consfătuire politică cu liberalii din localitate, nu destul de divizați; căci, trebue să știți că și aici există o.... ocultă, recte o gașcă liberală, nu știm la ce rezultat a ajuns Dan Pallady, dar știm că aierul Buzeului devenise caminecăcios, căt a stat d sa aici din cauza exalațiilor care fatalmante sunt legate de d-sa. Mai știm că a compus și o odă de circumstanță, pe care desigur spiritualul nostru confrate Cyrano o va transcrie din „Epoca.1 O faiptâ îndrăzneață Zilele acestea a fost internat la spitalul județean din localitate locuitorul Stan Bădică, dintr’un sat megieș, având o sfâșietură a pulpei drepte, fractura unei mâni precum și alte răni, provenite dintr’o luptă piept la piept cu o ursoaie ■ Surprins de această bestie intr’o pădure când se înapoia la oraș, Stan Băd’că, cu un remarcabil curaj, sa apucat la luptă cu ea, dar n’a scapat viață decăt atunci cănd bestia s’a scapat din brațe intr'o vălucă și nu s'a mai luat după el. Nenorocitul țaran e in cura d-lui dr. Bianu, și va fi salvat. Viscolul De o săptămână incoace un viscol năprasnic s’a năpăstuit asupra orașului nostru; circulația e anevoioasă, viața publică intru câtva suspendată, haite de lupi umblă prin preajma orașului. Deși zapada e minunată după cum se afirmă, pentru recolta viitoare, totuși nu e mai puțin adevărat că pentru moment cășunează mari perderi șineplăceri, mizeria pe la sate e mare. Toate trenurile București-Iași, București-Galați, București-Ițcani au stat două zile inzăpădite in apropierea Buzeului. Remarcat din Iași printre persoanele inzepădite. D-nii G. A. Scorțescu deputat și directorul dr- D. Alexandrescu procuror general la Casație, Cantacuzino-Pașcanu, Ghica Dumbrăveni, frații Agr. și S. Erbiceanu, G. Dobias, X. Ernelide, G. Batist, student, Gane magistrat, Dna și dl. dr. Stenner, Zvicinschy etc. O foarte iubită Eri a fost inmornântat părintele Rozei, mort subit de armă pe cănd se îndrepta spre Episcopie ca să-și facă serviciul Răposatul era văr primar cu PS. S. Episcopul de aici și cu dr. Ghinescu, profesor universitar. O serbare Sâmbăta trecută a avut loc in teatul Moldavia o serbare organizată de Dramele Zilei Părăsită: Adelina Termoir o tînâră cameristă, in etate de douăzeci de ani. Păreți nu se intime legături cu un oarecare Jules Senior, care spunea că o adoră și ii cerea chiar să o iee in căsătorie. Acum două sep ămîni el se prezintă a ca cerîndui suma de 100 lei pentru a se duce la țară să-și scoată actele spre a se cununa dar o dată plecat el nu mai dădu nici un imn de viață. Nefericita amorezată plîngea zilnic presupunînd că i s’a intimplat o nenorocire logodnicului seu, ori.... a părăsit-o. Marei fu* insă surprisa cînd acum trei zil erau chemată la poliție bănuită a fi complice in o serie de omoruri săvirșite de fostul ei logodnic, care nu era decit un anume Marcel Reneist fost ocnaș evadat. Otrăvită, Juliette Belietrot o lucrătoare florista ura mult pe soacra ei Françoise care veșnic o critica atît către soțul ei cit și către străini. Intr’un acces de furie pe cînd soacra sa fiind la ea la masă, o dojenia că nu știe a conduce casa, ea luă o pastilă de sublimat și dădu soarei sale in mîncare LEAR. •ruATI i elevii liceului local, pentru facerea de uniforme la elevii saraci. Succesul a fost mare, venitul brut peste 1000 lei, iar succesul moral a revenit asupra organizatorului serbărei allui Teodor Berescu, maistru de gimnastică de curând permisa in Iași la liceul național, care a și fost aplaudat cu frenezie, rechemat in repetate rînduri pe scenă și călduros felicitat de toată lumea. Cu ordinea, precizia și îndemânarea cu care elevii au executat, figurele cele mai grele la paralele și rec, exercițiile cu haltere, jocurile de gladiatori, cadrilurile și rondurile, dansurile naționale,—toate executate in mod simultan cu coruri vocale conduse tot de d. Berescu, au dovedit publicului că d sa e un adevărat’ maestru in specialitatea ‘ sa si explica indeajuns ovațiile cu care d sa a fost răplătit. Dl. Berescu, a plecat regretat de toți cetățenii, condus la gară de o frumoasă manifestație a elevilor liceului, și suntem siguri că și in Iași va avea același succes. RUS chestiunea importantă despre rolul social al femeei. Toate locurile, cînd a fost anunțată această conferință, au fost reținute. Tot acest invațat va mai vorbi despre moravurile și instituțiunile popoarelor primitive din America. Regina Angliei în Germania. Wilhelm și împăratul Germaniei a terminat visita sa în Anglia, la împărăteasa Victoria. După o ședere de cîteva zile în Anglia, Wilhelm s-a reîntors la Berlin. Regina Victoria, a făgăduit lui Wilhelm că ea îi va reîntoarce vizita cut de curând. Această vizită a reginei Victoria la împăratul Germaniei este considerată că are o importanță foarte mare. ______ Ardeni. Durerosa-i priveliștea satelor nóstre In scursul veacurilor aproape întru nemic nu s’a îndulcit neajunsurile lor. Așa cum erau încă din timpurile de grea cumpănă a năvălirilor dușmane, din timpurile marilor noștri voevozi, ași au ramas, nemic nu s’au știrbit din viata datinele si înfățișa. - a * * rea lor.. Tot ca în vechime, căsuțele lor jose, tăcute, și acoperite cu paie, strujeni, arare oriunde și unde cu șindilă,— tot pleoștite, încinse jur împrejur cu bătrina lor prispa dată frumușel cu lut,—cu ferestnicele mititele tot cu o minuță de copil, înflorite binișor cu chenar, căci așa-i românul,* sermanul, ține strașnic la floricele și ’nflorituri. * In bătătură se odihnește lingă care vită două ; în prag doarme întins Griveiu ciulind prin vis urechile, prieten credincios ; lingă gard ciugulește o găină două dacă încă nu și le-a vîndut—să astupe gurele copiilor ; iar colo lingă portiță, doi, trei copilași, sa joacă gingurind, ori mititeii se alungă bătîndu-se cu colbul diin drum, se mai uite sărăcuții de foame.—Mai la o parte pe prispă stă și ea îndurerată, măcauca cu ochii umeziți de lacrimi, iegănînd ușurel intr’o albioară un îngeraș drăguț, cu părul grîuriu, dolofan ;*— mititelul doarme, cu pleopele catifelate, cu gurița umedă și trandafirie ca o flore înrourată, cu frunza coida și senină pe care îi stă scris adine că p*e ceslov, cine știe cită sărăcie și zile de cina pentru viitor.* * * Și mămuca mai apărind mititelul de vr’o viespe, mai acoperindu-1 pe ochi cu o năframă, zimbește duios la copilaș și reluînd tușul toarce caer ușurel, ușurel—și ’« sfirîitul gingaș a tușului, gindureJe ’ilunecă departe, departe har și ele se tot duc giuratele nestatornice ca apa ; la barbatalul dus de cu noapte in cărăușie la tîrg.—Mai pune palma streșina, se rezema de stilpul lustruit al prispei și privește dornică îngrijorata de a lungul șleahului ce se ridică șerpuind pe muchea dealului, doar s’a zări și omul ei venind cu carul cu giuneanii.—Și e în grijă că dă poate o fi flămînd saracul , ce crezi e drum nn glumă pănă in tîrg. Ea îl așteptă cu mîncarea.*icici'ne știe, într’un tîrzior după ce-a răsărit pe cer steaua ciobanului, din casă aude biata nevasta, chiuind de departe din deal pe barbatu-seu. Vine badica Gheorghe ! El de departe striga neveste-sei să vie repegior să-i deschidă poarta. Gheorghe e cu chef și voie bună. —Far’cum vezi tolănit în fundul carului cu căciula din trei pei de oaie, pe o ureche. In car e călduț și bine și linul cu de frumos mireasa. El se placa cu bagaje de seamă. S? cam clatină pe picioare, cam bălăbănește din mini graiul e camin,ilicit, vezi nu tocmai ași respirat, dar nu-i vorba despre asta... E chefeliu Gheorghe și’ncă bine. Nevasta distrugă boii și le dă drumul la păscut. Gheorghe ride și glumește caută in traistă și’n nerăbdarea și’n giumbușlucurile copilașilor poftitori cari stau rosu in giurul lui, Gheorghe scoate bini și ștergînd de fiu, un colțișor de pită care i-a mai ramas pe drum. Privirile copilașilor se încrucișează cu ale mamei, un oftat lung și’n urmă aceiași tăcere curmată de forfotul ceaunului, din vatră Ș’așa și de data asta Gheorghe a papat băni EXTERNE. Fr,poziția din 1900. Vizitatorii lucrărilor exportați din Paris se opresc cu curiositate inaintea monumentului porței Japoneze în construcțiune la panorama înconjurului lumei, importantă prin originalitatea arhitecturei, bogăția decorației și costumul atît de pitoresc al lucrătorilor japonezi. Planurile pe care vor fi înfățișate trupele chineze, japoneze și spaniole, promit a fi de o execuție minunată. Această frumoasă atracție va fi gata in primele zile ale primăverei. Mai mulți pictori, printre care Louis Dumoulin lucrează la tablou. Chestia Femeii la College de france. Sîmbătă, dl. Jacques Flach, a deschis la collége de France un nou curs asupra condițiunei femeii în secolul al 12-lea. Asemenea el va trata Meditațiuni 9 Valuri dulci a tinerelei Cari odată -mi surîdeați Si pe brațul frumuseței Visător mă legănați, Cum de nu mi-ați spus voi oare Cănd priveam cu foc și dor O ființă răpitoare Subt un cer strălucitor. Că pe lume tot dispare Și că totul este vis, Vis care-un moment apare Și se stinge 'ntr’un abis ? Iar tu roșă din grădină Ce te duci pe-același drum Ai nevoe de lumină Și nevoe de parfum ? Ce folos de-a ta splendoare Dacă toate trec pe rând Si dispar ca tine floare Mai tărziu sau mai curindt Omul vrea să fie rege Deci stăpânul absolut Dar el singur nu 'nțelege In ce scop s’a mai născut. După multă suferință După chinuri și dureri începu sfînta credință Să ne dee măngăeri. f'ericit e cel ce crede Că mai este o viață 'n cer După ce nimic nu vede Si pricepe că-i mister. In van clopotul răsună Ca s'asculte cel de sus Si ’n biserică s’adură Credincioșii lui Isus E. Calognom 25 Noembrie 1899 CONFERINȚE UNIVERSITARE Cum stăm la Sate. In tonul familiar și narativ, ca al unui uncheaș cuminte și sfătos,domol și nemeșteșugit, așa ne-a zugrăvit în lumina curată a graiului dl. Grigore Buțureanu, cîteva icoane limpezi și neaburite, din viața tristă de-o atingătoare melancolie a neamului nostru de la țară, ce se irosește și se stinge pe* nesimțite fără pic de mîngîere, dezmerdat *doar de cîntecul jalei și prinsul nevoei... «Acolo, în liniștea mâhnită a sătuceneior țărănimei noastre, cine-și închegă în minte, cine cugetă,* cită sărăcie, jaleș întunerec s’adăpostește!. Un neam întreg moara sărăcit și fără sprijin cîntîndu-și durerea. Din lacrima sfîntă isvorită din suferințele și nevoile tale, nenorocit norod, obijduit și răbdător ne mai dai încă și cîntece duioase de o fermecătoare și neasemuită frumuseță. -* * * „FOIȚA EVENIMENTULUI* CRIMELE 164 ASCUNSE XXL Afacerea din Strada Carolinel Lubin văzu mulțimea ingrămădinduse in jurul acestui grup și foarte mai ămurit se apropia timid Laurent foarte indignat, strigă că ie nevinovat și că ie victima unei greșeli mulțimea începea să murmure, dar cuvintele de talhar și ucigaș rostite de agenți amuțiră simpatiile și alungară pe curioși. Laurent fu văzăt intr’o trăsură care stătea pe aproape iar cei doi agenți se așezară lingă el. La prefectură ! strigă unul din agenți viziteului. Trăsura porni, dar abea făcuse zece pași și unul din cei doi agenți care nu era altul decît Turin, se plecă zîmbind spre Laurent și-i zise : — Complimentele mele, d-le Dalisier, știi că te poți preface minunat. — Apoi am căpătat și ieu puțină experiență zise Laurent. Dar Lubin ? adause iei cu iei ce o să fie in afacerea asta ? — Dl Moule se ingrijește de sufletul lui, in acest moment trebuie să fie in aceiași situație ca și d-ta. Intr’adevăr, Lubin, temându-se și de pielea lui, era cît pe ce s’o șteargă, cînd simți de o dată o mână pe umărul lui. Se întoarse repede. — Dl Moule ! zise el mirat. — Da, ieu sunt, zise inspectorul de poliție. Și cum îți mai merge, dragă Lubin? le mult de cînd nu ne-am văzut. Dar Lubin își recapatase sîngele rece. — Ie adevarat, zise el, chiar avem de gînd să trec mâne pe la Prefectură. Adevarat? Atunci nai să te superi dacă ai să mergi chiar astă seară cu mine. Vorbind astfel, inspectorul puse incet brațul lui sub acela a lui Lubin. — Cum vrai, răspunse acesta lăsinduse să fie dus — sera după cum vedem un schimb de procedeuri amabile. Ba chiar și politeța o întrebuințară in momentul cînd se suită in trăsură. — După d-ta, d-le Moule, zise Lubin inchinăndu-se. — Nici nu mă gîndesc, dragul meu Lubin, răspunse Moule, făcîndu-i loc inaintea lui, tu ești oaspetele meu, și știu ce-ți datoresc. Intrând inăuntru trăsura porni și Lubin zise : — Ai să-mi dai voie să-ți spun sincer părerea mea asupra celor petrecute ? — De ce nu, dragă Lubin, îmi vei face plăcere, — Ei bine, d-le Moule, ai făcut o mare neghibăcie. — Ai să-mi dai voie să-ți spun sincer părerea mea asupra celor petrecute ? De ce nu, dragă Lubin, îmi vei face plăcere. — Ei bine, d-le Moule, ai făcut o mare neghibăcie. — Ei ! și cum asta ? — Agenții d-tale au arestat pe Simonin ? Da. — Ai căpătat așadar dovezi despre crima ce i se impută? — Nu ieu. N’am executat decît un mandat al judecătorului de instrucție. — Atunci judecătorul a făcut neghibăcia îți cer iertare. Și cu ce prilej acest mandat ? — Ei cine știu em — Am să-ți spun ieu , cu prilejul unui fapt distinct și anterior, un furt de nimic pentru care s’a făcut plîngere. Se poate, dar unde se neghibăca ? — Iat-o : nici despre acest lucru ca și despre multe altele n’aveți dovezi și nici n’o să aveți! acestea sunt cuvintele chiar, de care s’a slujit Simonin vorbind de urmărirele al căror obiect a fost și ar putea fi — Pentru ce nu s’ar putea găsi dovezi ? întreabă, cît mă privește, n’am putut să scot mai mult de la el. — Fie ! zise Moule, ei bine, atunci Simonin va fi lăsat in pace : ce reu vezi intr’acesta ? — Ah ! ceia ce ce-i reu, zise Lubin întristatie că cele mai frumoase combinații cad in chipul acesta ! Ieram să-ți dau pe Simonia legat de mâni și picioare, totul era gata. — Fără să-mi spui nimic ? — Ba nu ! vroiam să vin mîine dimineață la prefectură. Adevarat Ei bine ! care ie combinația ? (Va urma).