Evenimentul, iulie-septembrie 1902 (Anul 10, nr. 122-196)
1902-07-02 / nr. 122
Eedacția și Administrația IAȘI STRADA LAPUȘNEANU, 44, —•***?— Apare In toate zilele de lucru Un număr vechiu 30 foaul. in »ani—Seria II. Anul X, Io 122 MARȚI 2 IULIE 19 rezista: conservator Abonamentul Pe un an 24 lei; pe 6 luni 12 lei Pe 3 luni 6 lei; In străinătate pe un an 36 lei -----:«R----ANUNCIURI INSERȚII ȘI RECLAME 50 bani rlndul. ../^alifestația coosstratoare“ Congresul junimist are pretenția de a însemna ceva in istoria politică a tarei, de a rămînea ca un fel de „academie politică“. Nu e vorbă, acel, care a găsit acest calificativ a făcut, poate fără voe, cea mai sîngeroasă epigramă la adresa congresului. Cine spune politică, spune acțiune. Propriul omului politic e gestul, nu gîndirea numai, fără urmări. Acel care umblă după astfel de visuri, e ideologul urît de omul de guvernământ. De aceea discuția academică, făcută cu ocazia convocărei unui congres conservator, e cel puțin anodină. Dar, pe lângă discursurile rostite, junimiștii au mai avut pretenția să facă o „manifestație conservatoare“ nu numai prin „numeroșii și aleșii delegați“ ci și prin „numeroasele telegrame“ din țară și străinătate. Dată fiind calitatea celor adunați in Congres, desigur că și telegramele trebue să conțte proba superiorităței morale și intelectuale a partidului carpist. Aceste aderări au fost publicate, ad pompam et ostivitationem, în Epoca, în pagina intăi, pe două coloane și cu laude mirifice. Cea d’întăi a sosit tocmai din capătul țarei, din Severin, și conține două revelații: căci.Carp a căzut de la putere „pentru a nu-și sacrifica principiile“. Mi se pare că discuția din comitetul delegaților din ultima Cameră conservatoare nu avea nici o legătură cu principiile politice sau economice ale d-lui P. P. Carp. In comitetul delegaților s’a discutat numai asupra modului de a se face impozitele d-lui Carp mai puțin impovorătoare. A doua revelație e că d. Carp e „inauguratorul gospodăriei naționale!“ Nu e cuvînt, amîndouă aceste perle sunt iscălite cu numele fatidic de Ojogeanu. Moldova a dat specimene nouă despre inteligența junimistă. Așa, un grup de conservatori carpiști din Botoșani, in cap cu d. N. Boldur Epureanu, declară că „aderă in totul la hotărîrele, ce le va lua partidul conservator, “ adunat in Congres. Aceeași declarație o face și un fiu al Iașului, d. P. Nițescu. Cred că nu se poate o mai barocă formulă. Aderarea la un lucru, pe care nu-l cunoști și care, poate, nu s’a formulat încă, numai in partidul d-lui Carp s’a pomenit. Ea mi-aduce aminte o scenă de circ,—erte-mi-se apropierea. August fusese maltratat de clown, fiindcă i se impotrivise. Cînd acest din urmă deschide din nou gura, August strigă : Aprob! — Ce aprobi ? N’am spus nimic încă. —Ce să spui? Eu îți aprob gîndul. Formula mai e nenorocită și fiind-că vorbește de „hotărîrile partidului conservator“ adunat in congres. Intr’adevăr, normal așa ar fi fost să fie așa. Din moment, ce se provoacă un congres e că sunt chestiuni de desbătut și care trebuesc tranșate printr’un vot al delegaților, ce reprezintă massa partidului. Aceasta e singura rațiune de a fi a Congreselor politice. Căci, altminteri, de ce li s’ar zice Congres și nu întrunire publică ? Care e semnul distinctiv al Congresului, ce nu poate fi sinonim cu întrunirea publică, de nu acela că chestiile arzătoare de la ordinea zilei sunt desbătute de cei mai competenți și, după aceasta, tranșate prin consensul majorităței ? Ei, dar cea ce e normal la noi, ceștialalți, nu e tot așa la niște transcendentali intelectuali, ca d-nii Mehedinți etc. care nu au ca organe, ci numai cap. De aceea, Congresul junimist nu a luat nici o hotărîre, nu a votat nici tradiționala moțiune, ce se votează după ori ce întrunire publică. Era vorba să discute participarea-i, ca grupare aparte, la alegerile comunale; nici nu s’a pomenit de așa ceva. Atunci, cum rămîne cu aderarea la hotărâie ce nu s’au luat, la un lucru, care nu s’a produs, —aderarea la zero ? Nu e așa că sunt extraordinari junimiștii, fie ei din Severin, Botoșani, — chiar din Soveja sau Delea-Veche ?y.OCOOCOGE* Intrigi ele culise Cei, cari vor ceti rîndurile de mai jos vor crede, poate, că ele sînt produsul imaginației mele de „Jules Verne politic“. Totuși, cum se vor convinge cu ușurință, nu inventez nimic, absolut nimic, ci reproduc, pur și simplu, un zvon foarte consistent. Cei în drept au un mijloc ușor de a-I desminți și a-1 reduce la neant, producînd declarația, pe care o cerem. Prin cercurile politicianilor locali se spune anume că, afară de coaliția contra d-lui Gane, s’a mai format una și în contra primarului C. B. Pennescu. Ea se compune din domnii Grigorie Maciy și inevitabilul Ghiță Săndulescu, dar ceea ce e mai curios e că în această cardășie a intrat și ajutorul de primar al d-lui Pennescu, d. Dim. Bottez. Scopul e ca să se substitue actualului soltuz pe domnul doctor Bottez. Oricîtă dușmănie am duce d-lui Pennescu, care conduce campania în contra noastră, mărturisim că sîntem revoltați că un om ca d. Pennescu, care și-a jertfit, în definitiv, timpul și truda, care și-a pus un moment în fizic cariera politică, cînd a rupt cu răposatul Mirzescu și a dus campanie în contra lui și în favoarea clubiștilor— să fie tratat așa de cavalerește de tovarășii de altă dată. Daca aceasta sar*produce, am vedea petrecîndu-se cu d. Pennescu ceea ce s’a petrecut cu Mîrzescu. Repetăm, aceste sînt zvonuri, cari circulă cu insistență. Liberalul are un mijloc ușor ca să se curme, publicînd o declarație hotărită și categorică din partea d-lui doctor Bottez. H4QOOOQOOKPrior. Godreanu Preamă E-un zgomot sinistru pe apă și farul de-abea îl zăresc Jg din mînă lopetele’mi scapă și’n voile pînzei plutesc. Pe'ntinderea fără de maluri se bate stridentul suspin... și valuri gonite de valuri spre barcă sălbatice vin !... M’aruncă’n spre nouri acuma... și iarăși spre fund mă isbesc... și ferb... și-și amestecă spuma... se umflă... se sfarmă... mugesc... și iarăși mă'nalță’n spre nouri,— pe cînd până sus, în catarg, ciudatele mărei ecouri, lovindu-se’n pînze, se sparg !... Mă duc înspre cîrmă, dar ruptă de-un val mai năprasnic, ca’n vis o văd cum se pierde ca suptă, de gură de șarpe’n abis... și-un fulger mi-arată-o lopată cu furie smulsă din bord, de vînturi pe valuri luată, ca valul pe vîntul de Nord !... Ce spaim fără margini te sbate în sufletul mărei, Neptun, prin tremurul pînzei umflate de’mi știeri un cîntec nebun ?!. —Ci zeul gonește spre maluri bogatul, superbul său care mormîntul să’mi fie de valuri durerea’mi îl roagă’n zadar !... Marea Neagră. 27 din Iunie 1902. --------------------------------------------------------------- Schimbări în apus ce Dacă am vorbi despre cele ce se petrec afară de hotarele noastre ? Căci se petrec lucruri, într'adevăr menită să oprească atenția fiecăruia. Regele Italiei e la Peterhoff, iar ziarele italiane interpretează această vizită a mădularului triplei alianțe la puternicul țar ca un semn că dezarmarea universală a cîștigat teren. Mărturisim că concluzia confraților noștri transalpini ni se pare cam fantezistă. Se știe că una din piedicile cele mai serioase, pentru ca dezideratul Congresului de la Haga să se îndeplinească, e anexarea Alsaciei-Lorena. A dispărut oare sau e pe cale de a dispărea, această piedică, pentru ca să se poată vorbi serios de dezarmare ? Dar această întrevedere cîștigă altă importanță, cînd apropiem de dînsa știrea, pe care ne-o dau tot ziarele italiane, cum că Italia va face o expediție, la toamnă, în Tripolis, situat în acea zonă a Anicei, ce cade sub influența franceză. Deci, indiscutabil, avem a face cu o înțelegere franco-italiană. Ca să vă întăriți în această convingere, amintiți-vă afirmația ministrului de externe francez Delcassé, care a declarat în parlament că are formala promisiune a Italiei, că ea nu va ataca niciodată, subt nici un pretext. Franța. Față cu aceste fapte ne putem întreba : oare Tripla alianță nu a fost sguduită ? Ce rost mai are rămînerea Italiei in cercul Triplicei, față cu aceste declarații ? Dar dacă întreita unire e slăbită, avem noi oare acelaș interes de a ne pune, cu atîta dîrj, in calea Rusiei, acum cînd ea își prepară ițele pentru noua comedie orientală ! O simplă întrebare. Înarciat. ------------^la ociioane*-------------- Minima DIN LOCALITATE — Ora 4 p. m. — 20 dacasigură suspendarea inimosului primar Gaman, autorul arestărei ilegale a învățătorului Ioan Rotariu. Nădăjduim că după terminarea instrucției în această ne mai auzită afacere, demnă de cea mai sălbatică țară numai, se va curma odată, pentru totdeauna cu acesta tară care a terorizat curs de 20 de ani populațiunea nenorocitei comune Mironeasa. Vom reveni. De doua zile se afla în orașul nostru mai multe familii din Rusia și preoți lipoveni, care au venit pentru a participa la hramul bisericei vechi lipovenești, care a avut loc în ziua de 29 Iunie. Din eroare în lista premianților de la liceul național s’a omis numele elevului Georgel Anton Savul din cl. I, care a obținut premiul cu medalie și cunună. „ P. S. Sa Mitropolitul Mol▼ [UNK] ®dovei și Sucevei va inspecta, zilele acestei bisericole din județele Dorohoiu și Botoșani. Cu această ocaziune se dă ca sigura schimbarea protoereilor acestor două județe. I. P. S. Sa Mitropolitul va pleca la M-rea Neamț între 20-25 Iulie, telegramă sosită la parchetul general, anunță că săteanul Dim. Enea, din com. Șoldănești, jud. Botoșani, fiind amețit de băutura, cum să întoarcea de la o circiumă, dintr’un cătun învecinat, intr’un crîng intimpinînd pe bâtrîna Catinea Gh. Mihaiu, s’a aruncat asupra ei, punîndu-i mina la gură, ca să nu strige. Nenorocita bătrină, sufocată, a sucombat în minele monstrului. Criminalul a fost arestat. Durecțiunea generală a închisorilor a făcut cunoscut prefecturea sa înainteze de urgență închisoarei de la Slănic-Prahova, pe fostul Ad. dl. III, C. Constantinescu, condemnat pentru fals. A ni s’a deschis frumoasa expozițiune organizată la școala profesională „Hristache Zănescu“ a d-nei L. Gribincea. Mica, dar drăgălașa expozițiune a fost vizitată de un public ales, printre care cităm pe d-nele : Hortense Drosso, El. Văleanu, S. Culianu, El. Mirzescu, G. Gheorghiu etc. Iar misterul a aprobat ca toate ww ▼obiectele scoase din uz de la școala de arte și meserii, cari n’au putut fi vindute prin licitatație, să se vîndă prin buna învoială. Pentru azi a fost sorocită la prefectura de județ, licitația pentru darea în antrepriză a reparării spitalului județean din Podul Uvae. Se vorbește că Sf. Sa economul St. Ionescu, șeful cancelariei Sf-lei Mitropolii, va demisiona din postul de superior al bisericei Vulpe. O parte din obștia sătenilor din cătuna Cercii, comuna Ciurea s’au prins prefecture că mai mulți din consătenii lor au răsluit o porțiune din imașul ce aparținea obștiei.Trifele aceste a încetat din viață la spitalul Sf. Spiridon, monahul Platon de la M-rea Neamț- Bătrînul repauzat a fost îngropat cu o deosebită pompă la cimitirul Sf Vasile, de către Protosinghelii Evghenie și Glicherie, ambii de metanie de la Marea Neamț, actualmente preoți la catedrala Sf-tei Mitropolii. S îngăduit deschiderea de crișma d-lui S. Solomon in com. Golăești și d-lui Al. Chilian in cătuna Perieni. A telegrafiază din Galați că ^•▼pe drumul Bîrladului s’a găsit rătăcind o cireadă de peste 30 de boi. Prefectura de Covurlui cere autorităților noastre a cerceta dacă proprietarul acestei cirezi nu e din acest județ. Se telegrafiază din Mironeasa că astăzi dimineață săteanul Gh. Olariu, intimpinînd in curtea caselor sale pe fratele său Ion, l-a împușcat. Cauza e necunoscută. D. procuror G. Partenie a plecat la fața locului. Consiliul general al județului în ultima ședință, a votat un împrumut de 60.000 lei, din fondul drumurilor pentru achitarea mandatelor in suferință, din budgetul zecimilor. Miercuri, parastasul pentru Mi▼ [UNK] » ▼hail Kogălniceanu va fi oficiat la Mitropolie de către P. S. S. arhiereul Ghenadie Gheorgescu înconunat de arhimandriții Daniel Oheja, Nicodem Munteanu, protosinghelii Glichen Grințescu și Evghenie Ungureanu, arhidiaconul Marțian și diaconul Varlam. Mine seară cu acceleratul de 5 și 5 minute doisprezece greci flutari din localitate pleacă în Transvaal. Ei merg via Constanța-Constantinopol. 4 Iulie va avea loc căsătoria frumoasei d-re Bottez profesoară, soră mai Maria O. mică a d-lui dr. C. Bottez cu d. profesor fintescu. $ S. S. Arhiereul Ghenadie Georgescu, vicarul Sf-tei Mitropolii întovărășit de Sf Sa economul Pavel Savin au plecat astăzi dimineață la M-rea Neamț. Autoritățile noastre au cerut r ▼expulzarea prin punctul Satul nou a soldatului dezertor din armata rusească Anton Dobricenco. Domnișoara Lucreția Xenopol distinsa profesoară de geografie va pleca să-și petreacă vacanța la Reichenhall. Primarele comunei Stînca a telegrafiat prefecturei de județ că de citeva zile se află adăpostit in pădurea Dealul Stînca îndrăznețul hoț, V. Cățel dezertor, care amenință siguranța drumeților, îndrăznețul hoț in trei rînduri a scăpat din mina vătăjeilor. Pentru a se asigura prinderea ingeniosului hoț, primarele comunei Stinca a cerut prefecturei rînduirea unei potere compuse cel puțin din 50 soldați și milițieni.După rapoartele sosite la predafectură, recolta din întreg județul, promite a fi din cele mai îmbucurătoare. A DIN LUMEA LARGA — Serviciu telegrafic special-Protestarea Turciei Constantinopol, 1 iulie. Poarta a adresat puterilor garante ale Cretei o notă, prin care protestează in contra guvernului Cretan, care a bătut monedă națională, cu efigia prințului George. Acest fapt, spune Sublima Poartă, constitue o violare a drepturilor ei de suveranitate. Italia și Țarul Peterhoff, 1 Iulie.—Regele Victor-Emmanuel a sosit la Peterhoff, ori după amiază. Audiența lui Kitchener Londra, 1 iulie.—In cursul ancA‘udienței, pe care vicontele Kitchener, fost generalisim al armatei engleze în Africa de Sud a avut-o la Rege. Suveranul i-a exprimat, in termini foarte călduroși, bucuria de a-l revedea și recunoștința sa pentru serviciile aduse Patriei. Regele i-a conferit, cu această ocazie, însemnele unui nou ordin al meritului. Marchizul de Salisbury ,ondra, 1 Iulie.— Primul mic""^nistiT, lordul Cecil de Salisbury, a demisionat. " Prim-ministru a fost numit Balfour, leader-ul conservator. Ciocnire de trenuri juzeu. 1 Iulie.—Trenul de persoane, care a plecat Iotoarele 450 din gară, din greșala impiegatului de mișcare, care nu a dat semnalul de eșire și a acarului, care a „arguilat” greșit, a apucat pe linia depoului, unde s’a ciocnit cu o mașină, ce manevra. Nu e nici un accident grav. 3 pasageri și conducătorul de bagaje au fost ușor contuzionați. Ambele mașini sînt puțin avariate. Trenul și-a putut continua drumul, cu întîrziere de oră. In urma unui sumare anchete au fost suspendați impiegatul de mișcare, fochistul, acatul și mecanicul. Crima agrară Brăila, 1 Iulie.— Se telegrafiază din Făurei că Ioniță Popea, administratorul moșiei, a fost asasinat de muncitorii agricoli, cari se pretindeau exploatați de dînsul. I DIN ISTORIA IAȘILOR Feredeul turcesc Arhidiaconul Paul de Alep, care intovărășia pe Macarie Patriarhul de Antiohia, in călătoria ce face în Moldova și țara Românească, între anii 1650—1060, ne dă căte-va relațiuni despre feredeul zidit în Iași de Vasile Lupu Vodă, cunoscut sub numele de feredeul turcesc. Iată ce ne spune el despre acest feredeu: „In Iași este un edificiu pentru băi, „zidit de Vasile Vodă pe planul băilor turcești, cu cupole și marmură „iu abundență și împărțit în frumoase cabine sau chilii“ ’). Lordul Baltimore făcînd o descriere specială a Iașilor în anul 1764, ne vorbește și el despre acest feredeu, arătindu-ne, că: Din edificii publice unul din cele mai interesante e baia de piatră, de urmă ovală cu o despărțire pentru barbați și o alta pentru femei, și care funcționează în toate zilele afară de sărbători( 12). Afară de acest feredeu, Vasile npu mai zidi încă unul în curtea Domnească, astăzi Palatul administrativ. Iată ce ne spunem tot Paul de Alep și despre acest feredeu: „Vodă mai zidi încă în unul din palaturile sale, pe lângă apartamente Doamnei, o altă superbă baie, pentru uzul lor propriu, cu un paviment de marmură și mai multe fintini, în care apa se aduce de la lac n căruței. Când Vodă nu făcea uz de ea, atunci această baie era încălzită pentru Apa Visteriei3). Lacul de unde se aducea apa se numea heleșteu, și era din dosul Curei Domnești, întinzindu-se pănă în dosul bisericei Tresfetitele, în acel l ac se află pește foarte scump și mare. Iarna cind heleșteul era înghețat boeri se plimblau călări, intre curte și mănăstirea Galata. Cînd locuitorii vroiau să scoată apă din heleșteu spre ași adapa vitele, tăiau în ghiață cu topoarele și făceau produhuri pănă ce eșia apa. Pescarii făceau tot așa, cînd prindeau pește pentru trebuința beiului. 4) Despre acest lac ne vorbește și Arhiepiscopul Marcus Bandinus, administratorul bisericilor catolice din Iași în anul 1648. El ne spune că la apus de orașul Iași, este un lac pe care-l formează Bahluiul închisîndu-l între doua culmi. Dincolo de lac este un munte pe care se află mănăstirea numită Galata.5) Resmi Ahmet-efendi, în călătoria sa făcută in anul 1763, de la Galați la Plotin, trecînd prin Iași ne spune ca: in partea sudică al acestui oraș este un palat numit Frumoasa pe malul unui încântător lac, ce ne aduse oarecum aminte splendidele peisaje ale Lacului albastru sau Ghiocsu in Anatolia.6) Dr. Andreas Wolf, care a petrecut de la anul 1780 pănă la 1797, o mare parte de timp in Moldova și in special in Iași, făcind descrierea acestui oraș și vorbind despre casele de băi, ce erau pe timpul său, ne spune că in Iași, se aflau trei case de băi, una în Curtea Domnească, pentru Domnul cu Doamna și familia sa; a doua, in ograda așa numitului Beilic, conacul turcilor ce veneau de la Țarigrad. La acest feredeu cînd lipseau turcii, se puteau duce și alte persoane, mai ales femeele; a treia, se află într’un loc retras din dosul Mitropoliei, înspre mlaștina Bahluiului. 7) Această din urmă casă de bac, era feredeul lui Vasile Lupu. Episcopul Melchisedec vorbind despre feredeul lui Vasile Lupu, precum și despre școala de la Tresfetiteli zidită tot de acest Voevod, în apropiere de feredeu, ce se afla pe ulița Savati jiu fi o parte de Bahlui, ne spune, că: au remas proprietăți a mănăstirei Tresfetitele, după ce s’a desființat școala; că Egumenii greci de la acea mănăstire, închideau aceste edificii la persoane private, și din venitul lor se 1) B. P. Hasdeu. Arhiva istorică a României T. I. part. II. pag. 68. 2) Loc. cit. T. I. part. I. pag. 183. 3) Și astăzi se vede de vale de Curtea Domnească, urmele acestui heleșteu sau lac, care pe la anul 1854 era foarte redus și despre care mulți bătrîni își mai aduc aminte. 4) Loc. cit. T. I. part. II. pag. 68. 5) Codex Bandinus. București 1895. pag. CV. 6) Arhiva istoria României București 1865. Tom. I. part. I. pag. 183. 7) Aceasta se află in cartea sub titlul: „Descrierea statistică și istorică a principatului Moldovei“ scrisă în limba germană și tipărită în Sibiu la anul 1805, de Dr. Andreas Wolf.