Evenimentul, iulie-septembrie 1902 (Anul 10, nr. 122-196)

1902-07-02 / nr. 122

Eedacția și Administrația IAȘI STRADA LAPUȘNEANU, 44, —•***?— Apare In toate zilele de lucru Un număr vechiu 30 foaul. in »ani—Seria II. Anul X, Io 122 MARȚI 2 IULIE 19­ re­zi­sta: conservator Abonamentul Pe un an 24 lei; pe 6 luni 12 lei Pe 3 luni 6 lei; In străinătate pe un an 36 lei -----:«R----­ANUNCIURI INSERȚII ȘI RECLAME 50 bani rlndul. ../^al­ifestația c­oosstratoare“ Congresul junimist are pre­tenția de a însemna ceva in istoria politică a tarei, de a rămînea ca un fel de „acade­mie politică“. Nu e vorbă, a­­cel, care a găsit acest califi­cativ a făcut, poate fără voe, cea mai sîngeroasă epigramă la adresa congresului. Cine spune politică, spune acțiune. Propriul omului politic e ges­tul, nu gîndirea numai, fără urmări. Acel care umblă du­pă ast­fel de visuri, e ideolo­gul urît de omul de guver­nământ. De aceea discuția a­­cademică, făcută cu ocazia convo­cărei unui congres con­servator, e cel puțin anodină. Dar, pe lângă discursurile rostite, j­unimiștii au mai avut pretenția să facă o „manifes­tație conservatoare“ nu nu­mai prin „numeroșii și aleșii delegați“ ci și prin „nume­roasele telegrame“ din țară și străinătate. Dată fiind ca­litatea celor adunați in Con­gres, de­sigur că și telegra­mele trebue să conțte proba superiorităței morale și inte­lectuale a partidului carpist. Aceste aderări au fost pu­blicate, ad pompam et ostivita­­tionem, în Epoca, în pagina in­­tăi, pe două coloane și cu laude mirifice. Cea d’întăi a sosit tocmai din capătul țarei, din Severin, și conține două revelații: căci.Carp a căzut de la putere „pentru a nu-și sa­crifica principiile“. Mi se pare că discuția din comitetul de­legaților din ultima Cameră conservatoare nu avea nici o legătură cu principiile poli­tice sau economice ale d-lui P. P. Carp. In comitetul de­legaților s’a discutat numai a­­supra modului de a se face im­pozitele d-lui Carp mai puțin impovorătoare. A doua reve­lație e că d. Carp e „inau­guratorul gospodăriei națio­nale!“ Nu e cuvînt, amîndouă aceste perle sunt iscălite cu numele fatidic de Ojogeanu. Moldova a dat specimene nouă despre inteligența juni­mistă. Așa, un grup de con­servatori carpiști din Boto­șani, in cap cu d. N. Boldur Epureanu, declară că „aderă in totul la hotărîrele, ce le va lua partidul conserva­tor, “ adunat in Congres. A­­ceeași declarație o face și un fiu al Iașului, d. P. Nițescu. Cred că nu se poate o mai barocă formulă. Aderarea la un lucru, pe care nu-l cu­noști și care, poate, nu s’a for­mulat încă, numai in parti­dul d-lui Carp s’a pomenit. Ea mi-aduce aminte o scenă de circ,—erte-mi-se apropie­rea. August fusese maltratat de clown, fiind­că i se impo­­trivise. Cînd acest din urmă deschide din nou gura, Au­gust strigă : Aprob! — Ce a­­probi ? N’am spus nimic încă. —Ce să spui? Eu îți aprob gîndul. Formula mai e nenorocită și fiind-că vorbește de „hotărî­rile partidului conservator“ a­­dunat in congres. Intr’adevăr, normal așa ar fi fost să fie așa. Din moment, ce se pro­voacă un congres e că sunt chestiuni de desbătut și care trebuesc tranșate printr’un vot al delegaților, ce reprezintă massa partidului. Aceasta e singura rațiune de a fi a Con­greselor politice. Căci, altmin­teri, de ce li s’ar zice Congres și nu întrunire publică ? Care e semnul distinctiv al Con­gresului, ce nu poate fi si­nonim cu întrunirea publică, de nu acela că chestiile ar­zătoare de la ordinea zilei sunt desbătute de cei mai competenți și, după aceasta, tranșate prin consensul ma­jorităței ? Ei, dar cea ce e normal la noi, ceștialalți, nu e tot așa la niște transcendentali inte­lectuali, ca d-nii Mehedinți etc. care nu au ca organe, ci numai cap. De aceea, Con­gresul junimist nu a luat nici o hotărîre, nu a votat nici tradiționala moțiune, ce se votează după ori­ ce întrunire publică. Era vorba să dis­cute participarea-i, ca grupare aparte, la alegerile comunale; nici nu s’a pomenit de așa ceva. Atunci, cum rămîne cu aderarea la ho­tărâie ce nu s’au luat, la un lucru, care nu s’a produs, —aderarea la zero ? Nu e așa că sunt extra­or­dinari junimiștii, fie ei din Severin, Botoșani, — chiar din Soveja sau Delea-Veche ?­­y.OCOOCOGE* Intrigi ele culise Cei, cari vor ceti rîndurile de mai jos vor crede, poate, că ele sînt produsul imaginației mele de „Ju­les Verne politic“. Totuși, cum se vor convinge cu ușurință, nu in­ventez nimic, absolut nimic, ci re­produc, pur și simplu, un zvon foarte consistent. Cei în drept au un mijloc ușor de a-I desm­inți și a-1 reduce la neant, producînd­ de­clarația, pe care o cerem. Prin cercurile politicianilor lo­cali se spune anume că, afară de coaliția contra d-lui Gane, s’a mai format una și în contra primarului C. B. Pennescu. Ea se compune din domnii Grigorie Maciy și inevitabi­lul Ghiță Săndulescu, dar ceea ce e mai curios e că în această cardă­șie a intrat și ajutorul de primar al d-lui Pennescu, d. Dim. Bottez. Scopul e ca să se substitue actua­lului soltuz pe domnul doctor Bottez. Ori­cîtă dușmănie am duce d-lui Pennescu, care conduce campania în contra noastră, mărturisim că sîntem revoltați că un om ca d. Pennescu, care și-a jertfit, în de­finitiv, timpul și truda, care și-a pus un moment în fizic cariera po­litică, cînd a rupt cu răposatul Mirzescu și a dus campanie în con­tra lui și în favoarea clubiștilor— să fie tratat așa de cavalerește de tovarășii de altă dată. Daca aceas­ta sar*produce, am vedea petre­­cîndu-se cu d. Pennescu ceea ce s’a petrecut cu Mîrzescu. Repetăm, aceste sînt zvonuri, cari circulă cu insistență. Liberalul ar­e un mijloc ușor ca să se curme, publicînd o declarație h­otărită și ca­tegorică din partea d-lui doctor Bottez. H4QOOOQOOK­Prior. Godreanu Prea­mă E-un zgomot sinistru pe apă și farul de-abea îl zăresc Jg din mînă lopetele’mi scapă și’n voile pînzei plutesc. Pe'ntinderea fără de maluri se bate stridentul suspin... și valuri gonite de valuri spre barcă sălbatice vin !... M’aruncă’n spre nouri acuma... și iarăși spre fund mă isbesc...­­ și ferb... și-și amestecă spuma... se umflă... se sfarmă... mugesc... și iarăși mă'nalță’n spre nouri,— pe cînd până sus, în catarg, ciudatele mărei ecouri, lovindu-se’n pînze, se sparg !... Mă duc înspre cîrmă, dar ruptă de-un val mai năprasnic, ca’n vis o văd cum se pierde ca suptă, de gură de șarpe’n abis... și-un fulger­­ mi-arată-o lopată cu furie smulsă din bord, de vînturi pe valuri luată, ca valul pe vîntul de Nord !... Ce spaim fără margini te sbate în sufletul mărei, Neptun, prin tremurul pînzei umflate de’mi știeri un cîntec nebun ?!. —Ci zeul gonește spre maluri bogatul, superbul său care mormîntul să’mi fie de valuri durerea’mi îl roagă’n zadar !... Marea Neagră. 27 din Iunie 1902. ---------------------------------------------------------------­ Schimbări în apus ce Dacă am vorbi despre cele ce se petrec afară de hotarele noas­tre ? Căci se petrec lucruri, într'adevăr menită să oprească a­tenția fie­căruia. Regele Italiei e la Peterhoff, iar ziarele italiane interpretează a­ceastă vizită a mădularului tri­­plei­ alianțe la puternicul țar ca un semn că dezarmarea univer­sală a cîștigat teren. Mărturisim că concluzia confraților noștri transalpini ni se pare cam fan­tezistă. Se știe că una din piedi­cile cele mai serioase, pentru ca dezideratul Congresului de la Haga să se îndeplinească, e anexarea Alsaciei-Lorena. A dispărut oare sau e pe cale de­ a dispărea, această piedică, pentru ca să se poată vorbi serios de dezarmare ? Dar această întrevedere cîștigă altă importanță, cînd apropiem de dînsa știrea, pe care ne-o dau tot ziarele italiane, cum că Italia va face o expediție, la toamnă, în Tripolis, situat în acea zonă a Anicei, ce cade sub­ influența franceză. Deci, indiscutabil, avem a face cu o înțelegere franco-ita­liană. Ca să vă întăriți în această convingere, amintiți-vă afirmația ministrului de externe francez Del­­cassé, care a declarat în parla­ment că are formala promisiune a Italiei, că ea nu va ataca nici­odată, subt nici un pretext. Franța. Față cu aceste fapte ne putem întreba : oare Tripla­ alianță nu a fost sguduită ? Ce rost mai are rămînerea Italiei in cercul Tri­plicei, față cu aceste declarații ? Dar dacă întreita unire e slă­bită, avem noi oare acelaș interes de a ne pune, cu atîta dîrj, in calea Rusiei, acum cînd ea își pre­pară ițele pentru noua comedie o­rientală ! O simplă întrebare. Înarciat. ------------^la ociioane*--------------­ Minima DIN LOCALITATE — Ora 4 p. m. — 2­0 da­ca­sigură suspendarea inimosului primar Gaman, autorul arestărei ilegale a învăță­torului Ioan Rotariu. Nădăjduim că după terminarea instrucției în această ne mai au­zită afacere, demnă de cea mai sălbatică țară numai, se va curma odată, pentru totdeauna cu acesta t­ară care­­ a terorizat curs de 20 de ani populațiunea nenorocitei comune Mironeasa. Vom reveni. D­­e doua zile se afla în orașul nostru mai multe familii din Rusia și preoți lipoveni, care au ve­nit pentru a participa la hramul bi­­sericei vechi lipovenești, care a avut loc în ziua de 29 Iunie. D­­in eroare în lista premianților de la liceul național s’a omis numele elevului Georgel Anton Sa­vul din cl. I, care a obținut premiu­l cu medalie și cunună. „­ P. S. Sa Mitropolitul Mol­­▼ [UNK] ®dovei și Sucevei va inspecta, zilele acestei bisericole din județele Dorohoiu și Botoșani. Cu această ocaziune se dă ca si­gura schimbarea protoereilor acestor d­ouă județe. I. P. S. Sa Mitropolitul va pleca la M-rea Neamț între 20-25 Iulie, telegramă sosită la par­­chetul general, anunță că săteanul Dim. Enea, din com­. Șol­­dănești, jud. Botoșani, fiind amețit de băutura, cum să întoarcea de la o circiumă, dintr’un cătun învecinat, in­­tr’un crîng intimpinînd pe bâtrîna Catinea Gh. Mihaiu, s’a aruncat asu­pra ei, punîndu-i mina la gură, ca să nu strige. Nenorocita bătrină, sufocată, a su­combat în minele monstrului. Criminalul a fost arestat. Du­recțiunea generală a închi­­sorilor a făcut cunoscut pre­fecturea sa înainteze de urgență în­­ch­isoarei de la Slănic-Prahova, pe fostul Ad. dl. III, C. Constantinescu, condemnat pentru fals. A ni s’a deschis frumoasa expo­­zițiune organizată la școala profesională „Hristache Zănescu“ a d-nei L. Gribincea. Mica, dar drăgălașa expozițiune a fost vizitată de un public ales, prin­tre care cităm pe d-nele : Hortense Drosso, El. Văleanu, S. Culianu, El. Mirzescu, G. Gheorghiu etc. Iar misterul a aprobat ca toate w­w ▼obiectele scoase din uz de la școala de arte și meserii, cari n’au putut fi vindute prin licitatație, să se vîndă prin buna învoială. P­­entru azi a fost sorocită la prefectura de județ, licitația pentru darea în antrepriză a repa­­rării spitalului județean din Podul­ Uvae. S­e vorbește că Sf. Sa econo­mul St. Ionescu, șeful cance­lariei Sf-lei Mitropolii, va demisiona din postul de superior al bisericei Vulpe. O parte din obștia sătenilor din cătuna Cercii, comuna Ciurea s’au prins prefecture­ că mai mulți din consătenii lor au răsluit o por­țiune din imașul ce aparținea obștiei.­­Tr­ifele aceste a încetat din via­­ță la spitalul Sf. Spiridon, monah­ul Platon de la M-rea Neamț- Bătrînul repauzat a fost îngropat cu o deosebită pompă la cimitirul Sf Vasile, de către Protosinghelii Ev­ghenie și Glicherie, ambii de meta­nie de la Marea Neamț, actualmente preoți la catedrala Sf-tei Mitropolii. S­ îngăduit deschiderea de crișma d-lui S. Solomon in com­. Golăești și d-lui Al. Chilian in cătuna Perieni. A telegrafiază din Galați că ^•▼pe drumul Bîrladului s’a gă­sit rătăcind o cireadă de peste 30 de boi. Prefectura de Covurlui cere autori­tăților noastre a cerceta dacă proprie­tarul acestei cirezi nu e din acest județ. S­e telegrafiază din Mironeasa că astă­zi dimineață săteanul Gh. Olariu, intimpinînd in curtea caselor sale pe fratele său Ion, l-a împușcat. Cauza e necunoscută. D. procuror G. Partenie a plecat la fața locului. C­onsiliul general al județului în ultima ședință, a votat un îm­prumut de 60.000 lei, din fondul dru­murilor pentru achitarea mandatelor in suferință, din budgetul zecimilor. M­iercuri, parastasul pentru Mi­­▼ [UNK] » ▼hail Kogălniceanu va fi ofi­ciat la Mitropolie de către P. S. S. arhiereul Ghenadie Gheorgescu încon­­unat de arhimandriții Daniel O­­h­eja, Nicodem Munteanu, protosin­ghelii Glichen Grințescu și Evghenie Ungureanu, arhidiaconul Marțian și diaconul Varlam. M­ine seară cu acceleratul de 5­­ și 5 minute doisprezece greci flutari din localitate pleacă în Trans­vaal. Ei merg via Constanța-Constanti­­nopol. 4 Iulie va avea loc căsăto­­ria frumoasei d-re Bottez profesoară, soră mai Maria O. mică a d-lui dr. C. Bottez cu d. profesor fintescu. $ S. S. Arhiereul Ghenadie­­ Georgescu, vicarul Sf-tei Mitropolii întovărășit de Sf Sa eco­nomul Pavel Savin au plecat astă­zi dimineață la M-rea Neamț. A­utoritățile noastre au cerut r ▼expulzarea prin punctul Sa­­tul­ nou a soldatului dezertor din ar­mata rusească Anton Dobricenco. D­­­omnișoara Lucreția Xenopol distinsa profesoară de geo­grafie va pleca să-și petreacă vacanța la Reichenhall. P­­rimarele comunei Stînca a te­­­­legrafiat prefecturei de județ că de cite­va zile se află adăpostit in pădurea Dealul Stînca îndrăznețul hoț, V. Cățel dezertor, care amenință siguranța drumeților, îndrăznețul hoț in trei rînduri a scăpat din mina vătăjeilor. Pentru a se asigura prinderea in­geniosului hoț, primarele comunei Stinca a cerut prefecturei rînduirea unei potere compuse cel puțin din 50 soldați și milițieni.­­După rapoartele sosite la pre­­dafectură, recolta din întreg ju­dețul, promite a fi din cele mai îm­bucurătoare. A DIN LUMEA LARGA — Serviciu telegrafic special-Prot­es­tarea Turciei C­onstantinopol, 1 iulie.­­ Poarta a adresat puterilor garante ale Cretei o notă, prin care protes­tează in contra guvernului Cretan, care a bătut monedă națională, cu efigia prințului George. Acest fapt, spune Sublima Poartă, constitue o violare a drepturilor ei de suverani­tate. Italia și Țarul Peterhoff, 1 Iulie.—Regele Vic­­­­tor-Emmanuel a sosit la Pe­terhoff, ori după amiază. Audiența lui Kitchener L­­ondra, 1 iulie.—In cursul an­­cA‘udienței, pe care vicontele Kit­chener, fost generalisim al armatei engleze în Africa de Sud a avut-o la Rege. Suveranul i-a exprimat, in termini foarte călduroși, bucuria de a-l revedea și recunoștința sa pentru serviciile aduse Patriei. Regele i-a conferit, cu această ocazie, însemne­le unui nou ordin al meritului. Marchizul de Salisbury ,­­ondra, 1 Iulie.— Primul mi­­c""^nistiT, lordul Cecil de Salis­bury, a demisionat. " Prim-ministru a fost numit Bal­four, leader-ul conservator. Ciocnire de trenuri j­­uzeu. 1 Iulie.—Trenul de per­­soane, care a plecat Iot­oarele 4­50 din gară, din greșala impiegatu­lui de mișcare, care nu a dat semna­lul de eșire și a acarului, care a „ar­­guilat” greșit, a apucat pe linia depou­lui, unde s’a ciocnit cu o mașină, ce manevra. Nu e nici un accident grav. 3 pa­sageri și conducătorul de bagaje au fost ușor contuzionați. Ambele mașini sînt puțin avariate. Trenul și-a putut continua drumul, cu întîrziere de oră. In urma unui sumare anchete au fost suspendați impiegatul de mișcare, fochistul, acatul și mecanicul. Crima agrară B­răila, 1 Iulie.— Se tele­grafiază din Făurei că Ioniță Popea, administratorul moșiei, a fost asasinat de mun­citorii agricoli, cari se pretin­deau exploatați de dînsul. I­ ­­­ ­ DIN ISTORIA IAȘILOR Feredeul turcesc Arhidiaconul Paul de A­lep, care­­ intovărășia pe Macarie Patriarhul de Antiohia, in călătoria ce face în Mol­dova și țara Românească, între anii 1650—1060, ne dă căte-va relațiuni despre feredeul zidit în Iași de Va­­sile Lupu Vodă, cunoscut sub nu­mele de feredeul turcesc. Iată ce ne spune el despre acest feredeu: „In Iași este un edificiu pentru băi, „zidit de Vasile Vodă pe planul băi­­­lor turcești, cu cupole și marmură „iu abundență și împărțit în fru­­­moase cabine sau chilii“ ’). Lordul Baltimore făcînd o descrie­re specială a Iașilor în anul 1764, ne vorbește și el despre acest feredeu, arătindu-ne, că: Din edificii publice unul din cele mai interesante e baia de piatră, de urmă ovală cu o despărțire pentru barbați și o alta pentru femei, și care funcționează în toate zilele afa­ră de sărbători( 1­2). Afară de acest feredeu, Vasile npu mai zidi încă unul în curtea Domnească, astăzi Palatul adminis­trativ. Iată ce ne spunem tot Paul de Alep și despre acest feredeu: „Vodă mai zidi încă în unul din palaturile sale, pe lângă apartamen­te Doamnei, o altă superbă baie, pentru uzul lor propriu, cu un pavi­ment de marmură și mai multe fin­­tini, în care apa se aduce de la lac n căruței. Când Vodă nu făcea uz de ea, a­­tunci această baie era încălzită pentru Apa Visteriei3). Lacul de unde se aducea apa se numea heleșteu, și era din dosul Cur­­­ei Domnești, întinzindu-se pănă în dosul bisericei Tresfetitele, în acel l ac se află pește foarte scump și mare. Iarna cind heleșteul era în­ghețat boeri se plimblau călări, intre curte și mănăstirea Galata. Cînd lo­cuitorii vroiau să scoată apă din he­leșteu spre ași adapa vitele, tăiau în ghiață cu topoarele și făceau produ­­huri pănă ce eșia apa. Pescarii­­ fă­ceau tot așa, cînd prindeau pește pentru trebuința beiului. 4) Despre acest lac ne vorbește și Arhiepiscopul Marcus Bandinus,­ ad­ministratorul bisericilor catolice din Iași în anul 1648. El ne spune că la apus de orașul Iași, este un lac pe care-l f­ormează Bahluiul închi­­sîndu-l între doua culmi. Din­colo de lac este un munte pe care se află mă­năstirea numită Galata.5) Resmi Ahmet-efendi, în călătoria sa făcută in anul 1763, de la Galați la Plotin, trecînd prin Iași ne spune ca: in partea sudică al acestui oraș este un palat numit Frumoasa pe malul unui încântător lac, ce ne a­­duse oare­cum aminte splendidele peisaje ale Lacului­ albastru sau Ghioc­su in Anatolia.6) Dr. Andreas Wolf, care a petrecut de la anul 1780 pănă la 1797, o mare parte de timp in Moldova și in special in Iași, făcind descrierea acestui oraș și vorbind despre casele de băi, ce erau pe timpul său, ne spune că in Iași, se aflau trei case de băi, una în Curtea Domnească, pentru Domnul cu Doamna și fami­lia sa; a doua, in ograda așa numi­tului Beilic, conacul turcilor ce ve­neau de la Țarigrad. La acest fere­deu cînd lipseau turcii, se puteau duce și alte persoane, mai ales fe­­meele; a treia, se află într’un loc re­tras din dosul Mitropoliei, înspre mlaș­tina Bahluiului. 7) Această din urmă casă de bac, era feredeul lui Vasile Lupu. Episcopul Melchisedec vorbind despre feredeul lui Vasile Lupu, precum și despre școala de la Tresfetiteli zidită tot de acest Voevod, în apropiere de fere­deu, ce se afla pe ulița Savati­ jiu fi o parte de Bahlui, ne spune, că: au remas proprietăți a mănăstirei Tres­­fetitele, după ce s’a desființat școala; că Egumenii greci de la acea mănăs­tire, închideau aceste edificii la per­soane private, și din venitul lor se 1) B. P. Hasdeu. Arhiva istorică a Ro­mâniei T. I. part. II. pag. 68. 2) Loc. cit. T. I. part. I. pag. 183. 3) Și astăzi se vede de vale de Curtea Domnească, urmele acestui heleșteu sau lac, care pe la anul 1854 era foarte redus și despre care mulți bătrîni își mai aduc aminte. 4) Loc. cit. T. I. part. II. pag. 68. 5) Codex Bandinus. București 1895. pag. CV. 6) Arhiva istori­a României București 1865. Tom. I. part. I. pag. 183. 7) Aceasta se află in cartea sub titlul: „Descrierea statistică și istorică a principa­tului Moldovei“ scrisă în limba germană și tipărită în Sibiu la anul 1805, de Dr. An­dreas Wolf.

Next