Evenimentul, aprilie-iunie 1904 (Anul 12, nr. 40-105)

1904-06-11 / nr. 97

No. 97 pentru a ne putea fonna un regim­ regulat de ploi, este­ împădurirea. Pădurile sunt un mijloc pentru a produce o evaporațiune £ Tnare, ele impedică vinturile seci de a mai lua și micile cantități de vapori ce s’ar produce, și pe lângă dacă am face Împăduririle in mod rațional și siste­matic, atunci de­sigur că primul lu­cru ce ar fi de a le așeza in așa mod Incit să impedice Crivățul de a bate in timpul verei, de­oare­ce a­­cesta este vintul, care venind din re­giunile intins continentale este prin excelență un vlnt uscat. Vorba este de toți știută, cum­ că mai înainte cînd pădurile erau în­tinse prin țară, atunci iarna erau zăpezi mari, în anii de secetă erau foarte rari, deci nu ne rămîne de­cit a urma sfatul ce ne dă experiența băttrînilor. S’ar putea prea bine să se gîndească agricultorii noștri și la sistemul irigației, sistem ce in alte țări produce roade abundente. Severin DIN STEEN­ATATE — Prin Poștă -­Războiul Ruso-Japonez — Japonezii au reușit în tot cursul războiului a-și învălui la taină miș­cârile. Nici chiar după vre-o luptă mare, nu spun destul pentru a pu­tea să dea chip de a face încheeri asupra măsurilor ce-au luat și asu­pra loviturei ce au de cînd să dea. Ascund chiar numele regimentelor și comandanților, care s’au deosebit în cutare sau cutare ciocnire. Nici azi nu se știe ce general comandă armata a IV- a, nici ce diviziuni a­­nume au luptat la Tellisu, etc. Tot așa e și pe mare. Kamimura, zic depeșile oficiale japoneze, după ce i-a scăpat din mini­flota de la Vla­divostok s’a retras la baza operații­lor sale. Dar care e acea bază na­vală, tac­e­e de crezut că e la pindă unde­va, în baia Passiet ori în a lui Petru cel Mare, așteptînd ca esca­dra, sumețită de isprăvile din urmă să se arăte din nou în Marea Japo­niei și s’o poată surprinde. (N. F. Pr.) — Mobilizarea poporului de la sate face mare tulburare in Rusia căci chemarea cade tocmai la vre­mea lucrărei cîmpului. Și nimeni nu știe cine are a îngriji de femei și de copiii nevrîstnici in timpul războ­iului. Prințul Meșcerski ridică, in „Grajdanin“ chestia și spune că e nevoe de măsuri indestulătoare. In uneia gubernii au hotărît zemst­­vurile pentru femei cite 6 ruble pe lună, iar pentru copii nevrîstnici cîte 3­­ in altele să se dea pe jumă­tate sau numai a treia parte , iar din cele mai multe nu se știe ce hotărîri s’au luat. (N. Fr. Pr ). EVENIMENTUL­ ­ am avut de la Detronarea lui Cuza Vodă și pănă in present. * La oara 8.5 a. m. d. Ministru își face apariția in Iași, de la fereastra vagonului Ministerial. D-sa era în­soțit de fiul său, brigadier in regi­mentul de roșiori din Capitală, un­de-și face stagiul. „Olteanul șiret“, a pogorît scara vagonului, luîndu-și o figură gravă îngândurată, pe lîngă obișnuita d-sale ținută care reclamă, atenție. Pe peron e intimpinat, de d. N Gane, Gh. Săndulescu, Al. Zdrobiri, Al. Scorțescu, A. Panopol, V. Bu­­șilă,­ Aslan, șeful gărei și cîți­va zia­riști.* D. Ministru strînge cu multă afa­bilitate mina d lui prefect N. Gane și luîndu-l la braț se îndreptă in sala de așteptare a clasei I. Aci li sa oferă cafeaua. D-sa s’a întreținut in special cu d. N. Gane convorbind asupra aplicărei unei legi a reorganizărei comunelor rurale, și asupra stărei economice a județului S’a interesat mult de pășunatul vi­telor din județ și de starea spiritelor sătenilor. 1­. N. Gane, a expus d-lui minis­tru, inconvenientele măsurilor de po­liție veterinare, rînduite pentru loca­lizarea febrei astuoase,—măsuri cari sunt cauza diferitelor neînțelegeri iscate în timpul din urmă între să­tenii și agenții veterinari. D. V. Lascar a spus d-lui prefect să caute să facă toate înlesnirile po­sibile sătenilor, pentru a nu-și vin­de vitele. „—Noi a spus d. Lascar—ne gîn­­dim să facem ceva pentru a procu­ra furajul necesar vitelor din loca­litățile bîntuite de secetă“. întrebat asupra inspecțiunei sale în județul nostru, d-sa a răspuns că nu știe precis, cînd va putea veni căci e foarte ocupat. — In tot cazul,—a spus,—voi vi­­sita județul 3 zile, chiar in cursu acestei luni. Plec la moșie, azi mă voi recrea 2 zile“. D. ministru a spus d-lui N Gane că va avea o deosebită plăcere să fie întovărășit și de d. N. Gane, in inspecțiile pe care le va face în ju­dețele :Suceava, Botoșani­ și Dorohoiu Sunt orele 8 20. D. ministru își ia rămas bun de la d nii prefecți­i Gane și G. Săndulescu și se urcă în vagon. La ora 8'25 trenul se pune în mișcare spre Gucureni, de unde d ministru va lua drumul spre Dorohoiu pănă la stația Ungureni, de unde cu poștalionul său ministerial va pleca apoi la Darabani. Lt. Bujor. Cananău din partea d-lui Stroei și d-nii Al. A Bădureu și P. Sculy. Parchetul din Galați a cerut par­chetului nostru urmărirea d-lui Em. Udrichi farmacist, care a dispărut, fiind condemnat pentru brancută frau­duloasă. Solirta in X&al & d-lui Ministru V. Lascăr Telegrama prefectului poliției Capitalei —Agenții val­oritei. — Sosirea dimi­neață.—D-nii prefecți N. Gane și Gh Sdndulescu la gară. — Fanfaronada Ministrului. — Convorbirea cu­­ N. Gane.—Cînd va inspecta jud. Iași — Unde pleacă. — Viitoarele inspecții.— Amănunte. și: As la­ noapte la ora 1 după mezul nopței, prefectul­poliției Capitalei a telegrafiat d-lui prefect Gh. Săndu­­lescu, că d. V. Lascar, a părăsit Capitala cu trenul de Moldova și că se va opri cite­va oare la Iași, îna­inte de a lua trenul de Dorohoiu,­ unde se duce la moșia sa de la Da­rabani. Agenții siguranței au umblat toată noaptea val­oritei, pentru a anunța pe fruntașii liberali despre sosirea celui mai șiret și fanfaron Ministru, pe care informații . Atragem atențiunea d-lui S­andu­lescu, prefectul poliției, asupra fap­tului, că de cât­va timp străzile mai mărginașe, sunt lăsate fără cea mai mică pază. Așa in străzile Marta, Brândușa etc., in fie­care noapte li se fură lo­­cat arilor găini, lemne și alte. Dl. N. Bogdan prepară un frumos studiu asupra comunei Iași de la inființarea Eforiei in 1832 pănă azi Toate datele vor fi luate din iz­­voadele aflătoare in arhiva Primăriei și din alte publicațiuni istorice. Curtea de Apel, secția II- a va re­lua în ziua de 11 Iunie judecarea procesului dintre d-nii Gh. Stroiei și Froim Fischer Se știe că la prima înfățișare Cur­tea a decis o cercetare la fața locu­­lui. In acest proces pledează d-nii M. B. Cantacuzino, Niculeanu și Ernest Din sorgintea cea mai sigură, a­flăm că dl. ministru al cultelor , Haret, are intenția de a scoate din scaunul Episcopal, pe P. S. S. Epis­copul Dionisie al Buzăului, sub mo­tive de abateri de la al­tele canoane. Cauza însă, care-l determină pe d. Haret ca să comită această caloare de lege, e că vrea să pue în locul Episcopului Dionisie, pe actualul Egumen al bisericei Sf. Spiridon, din localitate. P. S. S. Arehiereul Ghe­nadie Georgescu, vicarul Mitropolie Moldovei, întrebăm pe parochia lis Talpa­­lari, că cu ce drept, Sf. La­zăr. A Vasiliu zis Calul, mai locuește în casele bis. Sf. Ilie, filiala aceștia, cind numitul preot nu mai servește la acea biserică, ci la Mitropolie? Și tot odată atragem atențiunea casei bisericilor asupra acestui fapt, căci foarte bine păr. Calul ar putea locui la Mitropolie, și casele de la Sf. Ilie să fie închiriate, iar venitul lor să servească casei bisericei pentru a continua cu reparațiile bisericei Sf. Ilie, care stă de atîția ani închisă. D. Buzdugan, membru la Curte, care prezidează acum Curtea cu juri din localitate, va pleca la 15 iunie a. c., la Roman, spre a pre­zida Curtea cu juri de acolo. D. Gh. Zălog, consilier al comu­nei, conform nouei legi de organi­zare a comunelor rurale a fost ales ca locoțiitor al secretarului comunei cînd acesta ar fi silit să absenteze pentru mai multe zile. Camera noastră de comerț a acor­dat avizul său următorilor com­er­cianți pentru a-și deschide debite de băuturi spirtoase: S. Bercovici Iași; Nah. David Iași; S. Leib Iași; M Marinachi Vaslui; P. Bercovici Vas­lui și N. Bring Roman. Au fost numiți pădurari in regiu­nea­­ Silvică Iași, următorii săteni Gh Berdihău la pădurea Sinești, Gh. Dimitrescu idem, M. Turcan i­dem, Gh. V. Zăuscea idem, Th. Fronca, Birnova , I Luca, idem A. Fronca, la pepiniera ocolului Ciurea ; Leonida Arghir, la pădurea Mogoșești; C. V. a Catrinei, Mintești; Th. Voronca, Bucium , I. Ciomagu, Prisacani ; Gh. Zugravu, Tomești Gh. Zotta idem , V. Angheluță idem și Gh. Chistol, Bucium. Azi la ora 2 p. m. s’au început la școala Carol I, examenele elevilor pregătiți in particular pentru cursu primar. Alaltăeri s’a ținut la regia mono­polurilor Statului licitația pentru da­rea în întreprindere a lucrărilor pen­tru mărirea localului manufacturei din Iași. Lucrările, după deviz, sunt in va­loare de 166.000 lei. S’au prezentat mai multe oferte, intre care : una a d-lui inginer Mo­­țoiu cu un scazămînt de 14 lei și 10 bani la sută, sub deviz ; alta a d-lui inginer Gălăceanu, cu un scă­­zămînt de 14 lei și I­ bani la sută sub deviz. Licitațiunea, se înțelege, a fost confirmată asupra d-lui inginer Hă­­lăceanu, care s’a oferit să execute lucrările cu un ban la sută mai­eftin ! Lucrările vor începe in primele zile ale lui Iulie. Regia monopolurilor Statului va da doi elevi din anul al patrulea al școalei de poduri și șosele spre a face practică, in timpul vacanției, la construcțiunile ce are de executat și la rubricele sale din București și Ia­și. Producția elevilor și elevelor Con­servatorului de muzică și Declama­­țiune va avea loc in ziua de 27 Iu­nie, la Teatrul Național, ora 8 ju­mătate sara. Prețurile vor fi de tot reduse pen­tru ca să se scoată cheltuelile. Locul I 1.50, locul II 1 leu, locu III 50 bani, balcon 50 b. și rostu. 25 bani. De cît­va timp, o bandă de hoți, a început a fura iarăși vitele locui­torilor de pe la sate. Această bandă, operează atît în județul nostru, cit și în județul Vaslui. Așa, astă-noapte, au furat mai mulți cai, ai lui Alter Abramovici din comuna Gârbești, jud. Vaslui. Asta-noapte, la casele cu No. 20 din strada Socola, proprietatea lui Loib Sin Avram, s’au dărâmat pă­­reții. Din fericire nu s-a întimplat nici un accident de persoane. Poliția a arestat pe individul Va­lentin Ruscovschi, ce rătăcea pe stră­zile orașului. Asupra lui sau găsit mai multe o­biecte. Se crede a fi un refugiat din Po­lonia. Criza Comercială — Amănunte interesante — Nu acum pentru prima oară noi relevăm trista stare comercială care se anunță. De abia întrezărită și noi am relevat criza economică de care suntem amenințați și care urma să aibă influenți hotărâtoare. Astă­zi mai mult de­cât or-cînd se impune să ne oprim un moment asupra crizei, în care ne aflăm de fapt și să vedem formele sub care ea se prezintă. Criza agricolă este de data aceas­ta întovărășită de o criză comercia­lă și de o criză monetară. Dr­eît criza agricolă trebuie să ai­bă resunet asupra tuturor celor­lalte manifestațiuni ale comerțului nostru de data aceasta influența apare în mod mai evident și este în mare parte asociată la criza c­mercială care se produsese încă înainte de a se ști dacă producția agricolă va bună sau rea. Mă explic.* Comerțul și în special afacerile de manufacturi și confecțiuni se anun­ță proaste din cauză că era o mare disproporție intre consumul din as­tă iarnă și primă­vară și enormele cantități de mărfuri aduse de marii comercianți care se aprovizionaseră in mod extra­ordinar din cauza schim­bării tarifului vamal și din cauza scumpirei bumbacului. Comercianții se găsesc înăbușiți de enormele mărfuri și nu pot face față angajamentelor întru­cit consum­ul mic diminuează tot mai mult. * O urmare imediată a acestei stări de lucruri a fost producerea crizei monetare Împrumuturile se fac cu greu, bancherii ezită a face noi afa­ceri și creditele se pot retrage in li­mitele posibilului. Cei mai mulți refuză afaceri care in alte condițiuni ar fi fost foarte mulțumitoare numai și numai că nimenea nu îndrăznește fizicul. Retragerea sau diminuarea credi­tului, refuzul de a face afaceri noi au adus după" sinerii numeroasel"ca­zuri de falimente. Ast­fel acum cît­­va timp am înregistrat falimente numeroase din Moldova, iar acum se vestesc din Capitală cîte­va falimente care provoacă zgomot. Și doar nu suntem de­cît la un­­sput.* In ce privește criza agricolă și ea prezintă anul acesta un pronunțat caracter de gravitate, mai grav de­cît in trecut. Acest lucru va apărea foarte sim­plu cînd ne vom gindi că agricul­torii, îmbătați de succesul ultimilor ani buni agricoli, au întreprins afa­ceri care depășesc cu mult puterile lor de exploatare. In afară de pre­țurile extra­ordinare de arendă, an­treprizele au fost înzecite. Ceva mai mult. Proprietarii care exploa­tau odinioară numai moșia lor, au devenit ei arendașii moșiilor altora Seceta teribilă, atît de strașnică în unele părți în­cit cei mai mulți perd totul, îi lovește înzecit mai greu de­cît altă dată. Iată de ce spuneam că criza de astă­zi se anunța a fi cea mai gra­vă din cîte am trecut fiind că ea are un caracter de complexitate mai grav de­cît altă dată. Expoziția de lucru de la școala profesională „Reuniunea femeilor ro­mine“, se va deschide la 22 Iunie Mai mulți cetitori ne roagă să în­trebăm comitetul organizator al lo­teriei „Parcului Bibescu“ din Cra­iova, cînd are loc tragerea acestei loterii. Taxele de examene ale studenților universitari. Consiliul permanent în ultima șe­dință, făcînd divergință de opiniuni asupra taxelor de examene a studen­ților universitari, cestiunea aceasta va fi luată din nou în desbateri, în ședința viitoare. 1904 chisoare, care, după cum am spus eli, a luat cadavrul unui consătean al său din Sculeni, pe care-l omo­­rîse vărul seu banditul Cățel, și Pa­rus într’o claie de fin, dîndu-i a­­poi foc. Asta­zi au avut loc la Conserva­tor, examenele Clasei de Contrabas și Violoncel. Mîine Vineri, vor avea loc, exa­menele claselor de Obor și Clarnet. El­ s-a constituit Camera de Me­serii a corporațiunilor de meserii din localitate. Președinte al acestei camere a fost ales d. Vasile Ștefanescu, vice­președintele Camerei de Comerț, unul dintre fruntașii comercianți ie­șeni și neadormit apărător al intere­selor comercianților și meseriașilor din jud. Iași. Examenele generale la școalele primare urbane din localitate vor în­cepe la 14 Iunie. Școalele rurale vor începe la 17 Iunie. UNIVERSITARE. Eri in fața comisiunei compusă din d-nii Burada, Stere și Gane au tre­cut examenele de dr. Roman I dr. Administrativ d. Elias Grüb­berg, e­­xamenul de procedură penală d. D­iurescu, iar d-nii V. Bosie și E. Fi­­lipescu examenul de dr. Adminis­trativ.­­ Eri s’au terminat examenele de Istoria filosofiei contemporane la d. profesor P. P. Negulescu, de 1 franceză la d. profesor A. Naum și de Istorie la d. profesor A. D. Xe­nopol. — Examenele de licență în litere încep în ziua de 18 Iunie. — Rectorul Universității a invitat pe studenți să iea parte în corpore la serbarea de la 2 iulie, pentru ma­rele Voevod Ștefan cel Mare. Aseară au trecut examenele de dr. Comercial, d. Lungu, de Ec. Po­litică d. Saban I, de Inter. Public d. Terenzescu și de Proc. penală d. I. Bogos. D. Dim. Sachelarescu, revisoru școlar va pleca la 13 iunie la Po­­dul­ Iloaie, unde încep examenele ab­solvenților clasei a V-a de la toate școalele din cuprinsul cercului Podul­ Ploaie. Poliția din Bârlad a cerut poliției noastre urmărirea individului Frantz Samoil, bănuit ca agitator revolu­ționar. Curtea cu Juri, a condamnat ori, pe Alexandru Ciobanu la 9 luni în­Examenele generale Vineri 10 Iunie Liceul Internat, Cl. II Geografia, cl. III, 1. Germană, cl. I­­. France­ză, cl. V. Matematica, cl. IV. Ma­­temateca, cl. Vii, Științi Naturale (M), Fizica (C), cl. Vili. 1. Franceză, Liceul Național, Cl. I Istoria, cl. 11. Matematica, cl IV Chimia și Geo­logia, cl. V. R. Chimia, cl. V M. 1. Latină, cl. VI R. M. Matemateca, și I. latină, el. Vil R.­­ Matema­teca, Șt. Naturale și I. Latină, cl. VIli R. M. Istoria. Gimnaziul Alexandru cel Bun, cl. 11. Matemateca, cl. 111 Științele, cl. IV. Istoria. Gimnaziul Ștefan cel Mare, Cl. I­I. Romina, cl. II. Științele, cl. III Matemateca, cl. IV 1. Franceza. Șc Secundară de fete. Cl. I Istoria, cl. I1 Geografia, cl. 111 Istoria, cl. IV Științele, cl. V 1. Romînă. Conservatorul de Muzică. Flaut (8 11 a. m.) și oboe și clarinet (3—6 p. m.). Școala Comercială superioară. CP I Geografia, cl. 111. Matemateca. Școala Procesională de fete. Cl. I­I. Religia, cl. I B. I. Franceză, cl. 11­1. Franceză, cl. 111 Calculul, cl. V 1. Germană. Școala Normală „ Vasile Lupu” Cl. I­II. Naturale, cl. I1 Istoria, cl. III Matemateca, cl. IV Anatomia, cl. V Pedagogia. Zilele acestea, se va face o miș­care în poliția locală, in special în personalul secției I-a. La 21 iunie se va ținea la primă­ria comunei noastre, licitație publi­că, pentru darea în intreprindere a confecțiunei hainelor, pe care comu­na le oferă copiilor sărăci în fie­ca­­re an. Direcțiunea generală a serviciului sanitar a cerut d-lui medic primar al județului să-i recomande doi să­teni, bolnavi de pelagră și sifilis, pentru a-i trimite gratuit la băile Govora. Furtuna de eri, a cauzat cîte­va stricăciuni în oraș , așa circiuma lui Michel Reeler, din strada Sf. Necu­­lai No. 2, a fost toată descoperită, acoperemîntul fiind luat de vînt. Toate primăriile din județ, prin­­tr’un ordin circular au fost înștiin­țate de ași modifica ștampilele, in­­dicîndu- se numele plaselor, după noua impărțire a județului în cele 15 inspectorate. I­O­N­E­L 1... Piesa în trei acte 22. Trandafirescu. Tot­de­a­una. Vă asigur că e în­tâia dată... Mița. Vezi că, față de soția lui și de prieteni iși ia in tot­de­­auna un aer trist, serios, grav... Mireanu. Haide! Haide ! Nu spune neadevăruri. Mița. Iată că începe din nori ! Domnul vrea să treacă drept un soț model. Să ți-i spun eu , e un ștren­gar de prima calitate. Trandafirescu. Cind te gîndești că de șapte ani se preface ! Lili. E un șiret! Trandafirescu. Mai mult de­cît atît ! Mireanu. M-ai prins cu mila în sac, și nu mă Drepturile de reprezentare și reproducere rezervate Trad. mai pot ascunde. Acum însă să-mi spui cum se face că te găsesc la amica noastră Lili. Trandafirescu. Arăt Capitala lui Ionel . Lili. Cum ?... Nu ești de loc cuviincios ! Mira (ce viociune, încet lui Lili) E bogat ? Lili. (încet) E milionar, draga mea. Mireanu. Ionel... dar unde e ? Trandafirescu. Iată-l­e aici ? Mireanu. Ionel, aici ?... nu se poate ! Lili. Și de ce nu ? E chiar el. Mireanu. In sfîrșit n-am înebunit... nu visez. Cum te chiamă d-le ? Ionel. Mă chiamă Ionel Trandafirescu. Mireanu. Ce dracu s-a schimbat atît de mult ! Cine i-a strîmbat fălcile ? Lili. Eu i-am tăiat barba, ca să-l mai întineresc puțin... Mireanu. (rîzînd) Fire-ai al naibei, ștrengarule !.. îmi ziceam eu că trebuie să-ți fi făcut cine­va ceva... Ce bine îmi pare că l-ai adus și pe dînsul. Avem să facem un haz !.. Mira E drept că ești atît de nostim ? Ionel. Eu ?.. da, d-nă. Lili. Acum copii sa ne punem la masă. Mireanu. (cîntînd) De aceia beau fără habar, din vinul de Cotnar, Cotnar... Să umplem paharele­­... Mie să-mi dai... asul de pică. Ceilalți. Asul de pică ? Trandafirescu Ce o fi și asta ? Mireanu. Asul de pică.. e dosul puiului. Nu știai încă asta ? Lili. Să Știți că n’aveți nevoe să stați la ma­să... Puteți să vă primblați prin casă, să rîdeți să cîntați... Mireanu. Și să asvîrlim oasele de pui pe mobile... Liii.Numai asta nu, dragul meu. Fă-ți gustul, dacă vrei, acasă la Mița, dar nu la mine, căci n’ai să-mi cumperi d-ta altele. Mireanu. De­sigur ca nu... căci s’ar supăra Tran­dafirescu, care vrea să-ți cumpere el singur. Trandafirescu. O ! Eu !... Lili. Lui Ionel, ii dau pieptul. Mireanu. Fericit băiat ! Cum ași vrea să fiu în locul luil Ionel. Pot să-ți dau pieptul meu. d-le... Mireanu. Nu țin drăguță... toarnă-mi­­ de băut. Trandafirescu. (a­parte rîdic­îndu-se) Nici nu-1 mai cunosc ! Lili. (lui Trandafirescu, sculîndu-se) Cum un­chiule, nu ne mai spui nimic. Trandafirescu. Nu-mi mai spune unchiule .. zi-mi Lili. Filip ? Cu plăcere. Trandafirescu. Știi că ești frumoasă ? Lili. (aproape de dînsul) E adevărat? Trandafirescu. (cu vocea stinsă) Foarte frumoa­să... dă-mi de băut, te rog. Mireanu. (sculindu-se și el) Ascultă Mițo, vino încoace. Miro. Pentru ce ? Mireanu. Vino, ai să vezi pentru ce. (Ionel singur la masă, dă pe git o cupă de Champagne). Mireanu. Vezi pe tinărul acesta... ei bine, n-a păcătuit nici­odată. Mița. Mi se pare că ești cam amețit ! Mireanu. Eu amețit. De loc... Să vezi cum stau lucrurile... (Vorbește încet). Va urma. Filip.

Next