Evenimentul, aprilie-iunie 1904 (Anul 12, nr. 40-105)
1904-06-11 / nr. 97
No. 97 pentru a ne putea fonna un regim regulat de ploi, este împădurirea. Pădurile sunt un mijloc pentru a produce o evaporațiune £ Tnare, ele impedică vinturile seci de a mai lua și micile cantități de vapori ce s’ar produce, și pe lângă dacă am face Împăduririle in mod rațional și sistematic, atunci desigur că primul lucru ce ar fi de a le așeza in așa mod Incit să impedice Crivățul de a bate in timpul verei, deoarece acesta este vintul, care venind din regiunile intins continentale este prin excelență un vlnt uscat. Vorba este de toți știută, cum că mai înainte cînd pădurile erau întinse prin țară, atunci iarna erau zăpezi mari, în anii de secetă erau foarte rari, deci nu ne rămîne decit a urma sfatul ce ne dă experiența băttrînilor. S’ar putea prea bine să se gîndească agricultorii noștri și la sistemul irigației, sistem ce in alte țări produce roade abundente. Severin DIN STEENATATE — Prin Poștă -Războiul Ruso-Japonez — Japonezii au reușit în tot cursul războiului a-și învălui la taină mișcârile. Nici chiar după vre-o luptă mare, nu spun destul pentru a putea să dea chip de a face încheeri asupra măsurilor ce-au luat și asupra loviturei ce au de cînd să dea. Ascund chiar numele regimentelor și comandanților, care s’au deosebit în cutare sau cutare ciocnire. Nici azi nu se știe ce general comandă armata a IV- a, nici ce diviziuni anume au luptat la Tellisu, etc. Tot așa e și pe mare. Kamimura, zic depeșile oficiale japoneze, după ce i-a scăpat din miniflota de la Vladivostok s’a retras la baza operațiilor sale. Dar care e acea bază navală, tacee de crezut că e la pindă undeva, în baia Passiet ori în a lui Petru cel Mare, așteptînd ca escadra, sumețită de isprăvile din urmă să se arăte din nou în Marea Japoniei și s’o poată surprinde. (N. F. Pr.) — Mobilizarea poporului de la sate face mare tulburare in Rusia căci chemarea cade tocmai la vremea lucrărei cîmpului. Și nimeni nu știe cine are a îngriji de femei și de copiii nevrîstnici in timpul războiului. Prințul Meșcerski ridică, in „Grajdanin“ chestia și spune că e nevoe de măsuri indestulătoare. In uneia gubernii au hotărît zemstvurile pentru femei cite 6 ruble pe lună, iar pentru copii nevrîstnici cîte 3 in altele să se dea pe jumătate sau numai a treia parte , iar din cele mai multe nu se știe ce hotărîri s’au luat. (N. Fr. Pr ). EVENIMENTUL am avut de la Detronarea lui Cuza Vodă și pănă in present. * La oara 8.5 a. m. d. Ministru își face apariția in Iași, de la fereastra vagonului Ministerial. D-sa era însoțit de fiul său, brigadier in regimentul de roșiori din Capitală, unde-și face stagiul. „Olteanul șiret“, a pogorît scara vagonului, luîndu-și o figură gravă îngândurată, pe lîngă obișnuita d-sale ținută care reclamă, atenție. Pe peron e intimpinat, de d. N Gane, Gh. Săndulescu, Al. Zdrobiri, Al. Scorțescu, A. Panopol, V. Bușilă, Aslan, șeful gărei și cîțiva ziariști.* D. Ministru strînge cu multă afabilitate mina d lui prefect N. Gane și luîndu-l la braț se îndreptă in sala de așteptare a clasei I. Aci li sa oferă cafeaua. D-sa s’a întreținut in special cu d. N. Gane convorbind asupra aplicărei unei legi a reorganizărei comunelor rurale, și asupra stărei economice a județului S’a interesat mult de pășunatul vitelor din județ și de starea spiritelor sătenilor. 1. N. Gane, a expus d-lui ministru, inconvenientele măsurilor de poliție veterinare, rînduite pentru localizarea febrei astuoase,—măsuri cari sunt cauza diferitelor neînțelegeri iscate în timpul din urmă între sătenii și agenții veterinari. D. V. Lascar a spus d-lui prefect să caute să facă toate înlesnirile posibile sătenilor, pentru a nu-și vinde vitele. „—Noi a spus d. Lascar—ne gîndim să facem ceva pentru a procura furajul necesar vitelor din localitățile bîntuite de secetă“. întrebat asupra inspecțiunei sale în județul nostru, d-sa a răspuns că nu știe precis, cînd va putea veni căci e foarte ocupat. — In tot cazul,—a spus,—voi visita județul 3 zile, chiar in cursu acestei luni. Plec la moșie, azi mă voi recrea 2 zile“. D. ministru a spus d-lui N Gane că va avea o deosebită plăcere să fie întovărășit și de d. N. Gane, in inspecțiile pe care le va face în județele :Suceava, Botoșani și Dorohoiu Sunt orele 8 20. D. ministru își ia rămas bun de la d nii prefecții Gane și G. Săndulescu și se urcă în vagon. La ora 8'25 trenul se pune în mișcare spre Gucureni, de unde d ministru va lua drumul spre Dorohoiu pănă la stația Ungureni, de unde cu poștalionul său ministerial va pleca apoi la Darabani. Lt. Bujor. Cananău din partea d-lui Stroei și d-nii Al. A Bădureu și P. Sculy. Parchetul din Galați a cerut parchetului nostru urmărirea d-lui Em. Udrichi farmacist, care a dispărut, fiind condemnat pentru brancută frauduloasă. Solirta in X&al & d-lui Ministru V. Lascăr Telegrama prefectului poliției Capitalei —Agenții valoritei. — Sosirea dimineață.—D-nii prefecți N. Gane și Gh Sdndulescu la gară. — Fanfaronada Ministrului. — Convorbirea cu N. Gane.—Cînd va inspecta jud. Iași — Unde pleacă. — Viitoarele inspecții.— Amănunte. și: As la noapte la ora 1 după mezul nopței, prefectulpoliției Capitalei a telegrafiat d-lui prefect Gh. Săndulescu, că d. V. Lascar, a părăsit Capitala cu trenul de Moldova și că se va opri citeva oare la Iași, înainte de a lua trenul de Dorohoiu, unde se duce la moșia sa de la Darabani. Agenții siguranței au umblat toată noaptea valoritei, pentru a anunța pe fruntașii liberali despre sosirea celui mai șiret și fanfaron Ministru, pe care informații . Atragem atențiunea d-lui Sandulescu, prefectul poliției, asupra faptului, că de câtva timp străzile mai mărginașe, sunt lăsate fără cea mai mică pază. Așa in străzile Marta, Brândușa etc., in fiecare noapte li se fură locat arilor găini, lemne și alte. Dl. N. Bogdan prepară un frumos studiu asupra comunei Iași de la inființarea Eforiei in 1832 pănă azi Toate datele vor fi luate din izvoadele aflătoare in arhiva Primăriei și din alte publicațiuni istorice. Curtea de Apel, secția II- a va relua în ziua de 11 Iunie judecarea procesului dintre d-nii Gh. Stroiei și Froim Fischer Se știe că la prima înfățișare Curtea a decis o cercetare la fața locului. In acest proces pledează d-nii M. B. Cantacuzino, Niculeanu și Ernest Din sorgintea cea mai sigură, aflăm că dl. ministru al cultelor , Haret, are intenția de a scoate din scaunul Episcopal, pe P. S. S. Episcopul Dionisie al Buzăului, sub motive de abateri de la altele canoane. Cauza însă, care-l determină pe d. Haret ca să comită această caloare de lege, e că vrea să pue în locul Episcopului Dionisie, pe actualul Egumen al bisericei Sf. Spiridon, din localitate. P. S. S. Arehiereul Ghenadie Georgescu, vicarul Mitropolie Moldovei, întrebăm pe parochia lis Talpalari, că cu ce drept, Sf. Lazăr. A Vasiliu zis Calul, mai locuește în casele bis. Sf. Ilie, filiala aceștia, cind numitul preot nu mai servește la acea biserică, ci la Mitropolie? Și tot odată atragem atențiunea casei bisericilor asupra acestui fapt, căci foarte bine păr. Calul ar putea locui la Mitropolie, și casele de la Sf. Ilie să fie închiriate, iar venitul lor să servească casei bisericei pentru a continua cu reparațiile bisericei Sf. Ilie, care stă de atîția ani închisă. D. Buzdugan, membru la Curte, care prezidează acum Curtea cu juri din localitate, va pleca la 15 iunie a. c., la Roman, spre a prezida Curtea cu juri de acolo. D. Gh. Zălog, consilier al comunei, conform nouei legi de organizare a comunelor rurale a fost ales ca locoțiitor al secretarului comunei cînd acesta ar fi silit să absenteze pentru mai multe zile. Camera noastră de comerț a acordat avizul său următorilor comercianți pentru a-și deschide debite de băuturi spirtoase: S. Bercovici Iași; Nah. David Iași; S. Leib Iași; M Marinachi Vaslui; P. Bercovici Vaslui și N. Bring Roman. Au fost numiți pădurari in regiunea Silvică Iași, următorii săteni Gh Berdihău la pădurea Sinești, Gh. Dimitrescu idem, M. Turcan idem, Gh. V. Zăuscea idem, Th. Fronca, Birnova , I Luca, idem A. Fronca, la pepiniera ocolului Ciurea ; Leonida Arghir, la pădurea Mogoșești; C. V. a Catrinei, Mintești; Th. Voronca, Bucium , I. Ciomagu, Prisacani ; Gh. Zugravu, Tomești Gh. Zotta idem , V. Angheluță idem și Gh. Chistol, Bucium. Azi la ora 2 p. m. s’au început la școala Carol I, examenele elevilor pregătiți in particular pentru cursu primar. Alaltăeri s’a ținut la regia monopolurilor Statului licitația pentru darea în întreprindere a lucrărilor pentru mărirea localului manufacturei din Iași. Lucrările, după deviz, sunt in valoare de 166.000 lei. S’au prezentat mai multe oferte, intre care : una a d-lui inginer Moțoiu cu un scazămînt de 14 lei și 10 bani la sută, sub deviz ; alta a d-lui inginer Gălăceanu, cu un scăzămînt de 14 lei și I bani la sută sub deviz. Licitațiunea, se înțelege, a fost confirmată asupra d-lui inginer Hălăceanu, care s’a oferit să execute lucrările cu un ban la sută maieftin ! Lucrările vor începe in primele zile ale lui Iulie. Regia monopolurilor Statului va da doi elevi din anul al patrulea al școalei de poduri și șosele spre a face practică, in timpul vacanției, la construcțiunile ce are de executat și la rubricele sale din București și Iași. Producția elevilor și elevelor Conservatorului de muzică și Declamațiune va avea loc in ziua de 27 Iunie, la Teatrul Național, ora 8 jumătate sara. Prețurile vor fi de tot reduse pentru ca să se scoată cheltuelile. Locul I 1.50, locul II 1 leu, locu III 50 bani, balcon 50 b. și rostu. 25 bani. De cîtva timp, o bandă de hoți, a început a fura iarăși vitele locuitorilor de pe la sate. Această bandă, operează atît în județul nostru, cit și în județul Vaslui. Așa, astă-noapte, au furat mai mulți cai, ai lui Alter Abramovici din comuna Gârbești, jud. Vaslui. Asta-noapte, la casele cu No. 20 din strada Socola, proprietatea lui Loib Sin Avram, s’au dărâmat păreții. Din fericire nu s-a întimplat nici un accident de persoane. Poliția a arestat pe individul Valentin Ruscovschi, ce rătăcea pe străzile orașului. Asupra lui sau găsit mai multe obiecte. Se crede a fi un refugiat din Polonia. Criza Comercială — Amănunte interesante — Nu acum pentru prima oară noi relevăm trista stare comercială care se anunță. De abia întrezărită și noi am relevat criza economică de care suntem amenințați și care urma să aibă influenți hotărâtoare. Astăzi mai mult decât or-cînd se impune să ne oprim un moment asupra crizei, în care ne aflăm de fapt și să vedem formele sub care ea se prezintă. Criza agricolă este de data aceasta întovărășită de o criză comercială și de o criză monetară. Dreît criza agricolă trebuie să aibă resunet asupra tuturor celorlalte manifestațiuni ale comerțului nostru de data aceasta influența apare în mod mai evident și este în mare parte asociată la criza cmercială care se produsese încă înainte de a se ști dacă producția agricolă va bună sau rea. Mă explic.* Comerțul și în special afacerile de manufacturi și confecțiuni se anunță proaste din cauză că era o mare disproporție intre consumul din astă iarnă și primăvară și enormele cantități de mărfuri aduse de marii comercianți care se aprovizionaseră in mod extraordinar din cauza schimbării tarifului vamal și din cauza scumpirei bumbacului. Comercianții se găsesc înăbușiți de enormele mărfuri și nu pot face față angajamentelor întrucit consumul mic diminuează tot mai mult. * O urmare imediată a acestei stări de lucruri a fost producerea crizei monetare Împrumuturile se fac cu greu, bancherii ezită a face noi afaceri și creditele se pot retrage in limitele posibilului. Cei mai mulți refuză afaceri care in alte condițiuni ar fi fost foarte mulțumitoare numai și numai că nimenea nu îndrăznește fizicul. Retragerea sau diminuarea creditului, refuzul de a face afaceri noi au adus după" sinerii numeroasel"cazuri de falimente. Astfel acum cîtva timp am înregistrat falimente numeroase din Moldova, iar acum se vestesc din Capitală cîteva falimente care provoacă zgomot. Și doar nu suntem decît la unsput.* In ce privește criza agricolă și ea prezintă anul acesta un pronunțat caracter de gravitate, mai grav decît in trecut. Acest lucru va apărea foarte simplu cînd ne vom gindi că agricultorii, îmbătați de succesul ultimilor ani buni agricoli, au întreprins afaceri care depășesc cu mult puterile lor de exploatare. In afară de prețurile extraordinare de arendă, antreprizele au fost înzecite. Ceva mai mult. Proprietarii care exploatau odinioară numai moșia lor, au devenit ei arendașii moșiilor altora Seceta teribilă, atît de strașnică în unele părți încit cei mai mulți perd totul, îi lovește înzecit mai greu decît altă dată. Iată de ce spuneam că criza de astăzi se anunța a fi cea mai gravă din cîte am trecut fiind că ea are un caracter de complexitate mai grav decît altă dată. Expoziția de lucru de la școala profesională „Reuniunea femeilor romine“, se va deschide la 22 Iunie Mai mulți cetitori ne roagă să întrebăm comitetul organizator al loteriei „Parcului Bibescu“ din Craiova, cînd are loc tragerea acestei loterii. Taxele de examene ale studenților universitari. Consiliul permanent în ultima ședință, făcînd divergință de opiniuni asupra taxelor de examene a studenților universitari, cestiunea aceasta va fi luată din nou în desbateri, în ședința viitoare. 1904 chisoare, care, după cum am spus eli, a luat cadavrul unui consătean al său din Sculeni, pe care-l omorîse vărul seu banditul Cățel, și Parus într’o claie de fin, dîndu-i apoi foc. Astazi au avut loc la Conservator, examenele Clasei de Contrabas și Violoncel. Mîine Vineri, vor avea loc, examenele claselor de Obor și Clarnet. El s-a constituit Camera de Meserii a corporațiunilor de meserii din localitate. Președinte al acestei camere a fost ales d. Vasile Ștefanescu, vicepreședintele Camerei de Comerț, unul dintre fruntașii comercianți ieșeni și neadormit apărător al intereselor comercianților și meseriașilor din jud. Iași. Examenele generale la școalele primare urbane din localitate vor începe la 14 Iunie. Școalele rurale vor începe la 17 Iunie. UNIVERSITARE. Eri in fața comisiunei compusă din d-nii Burada, Stere și Gane au trecut examenele de dr. Roman I dr. Administrativ d. Elias Grübberg, examenul de procedură penală d. Diurescu, iar d-nii V. Bosie și E. Filipescu examenul de dr. Administrativ. Eri s’au terminat examenele de Istoria filosofiei contemporane la d. profesor P. P. Negulescu, de 1 franceză la d. profesor A. Naum și de Istorie la d. profesor A. D. Xenopol. — Examenele de licență în litere încep în ziua de 18 Iunie. — Rectorul Universității a invitat pe studenți să iea parte în corpore la serbarea de la 2 iulie, pentru marele Voevod Ștefan cel Mare. Aseară au trecut examenele de dr. Comercial, d. Lungu, de Ec. Politică d. Saban I, de Inter. Public d. Terenzescu și de Proc. penală d. I. Bogos. D. Dim. Sachelarescu, revisoru școlar va pleca la 13 iunie la Podul Iloaie, unde încep examenele absolvenților clasei a V-a de la toate școalele din cuprinsul cercului Podul Ploaie. Poliția din Bârlad a cerut poliției noastre urmărirea individului Frantz Samoil, bănuit ca agitator revoluționar. Curtea cu Juri, a condamnat ori, pe Alexandru Ciobanu la 9 luni înExamenele generale Vineri 10 Iunie Liceul Internat, Cl. II Geografia, cl. III, 1. Germană, cl. I. Franceză, cl. V. Matematica, cl. IV. Matemateca, cl. Vii, Științi Naturale (M), Fizica (C), cl. Vili. 1. Franceză, Liceul Național, Cl. I Istoria, cl. 11. Matematica, cl IV Chimia și Geologia, cl. V. R. Chimia, cl. V M. 1. Latină, cl. VI R. M. Matemateca, și I. latină, el. Vil R. Matemateca, Șt. Naturale și I. Latină, cl. VIli R. M. Istoria. Gimnaziul Alexandru cel Bun, cl. 11. Matemateca, cl. 111 Științele, cl. IV. Istoria. Gimnaziul Ștefan cel Mare, Cl. II. Romina, cl. II. Științele, cl. III Matemateca, cl. IV 1. Franceza. Șc Secundară de fete. Cl. I Istoria, cl. I1 Geografia, cl. 111 Istoria, cl. IV Științele, cl. V 1. Romînă. Conservatorul de Muzică. Flaut (8 11 a. m.) și oboe și clarinet (3—6 p. m.). Școala Comercială superioară. CP I Geografia, cl. 111. Matemateca. Școala Procesională de fete. Cl. II. Religia, cl. I B. I. Franceză, cl. 111. Franceză, cl. 111 Calculul, cl. V 1. Germană. Școala Normală „ Vasile Lupu” Cl. III. Naturale, cl. I1 Istoria, cl. III Matemateca, cl. IV Anatomia, cl. V Pedagogia. Zilele acestea, se va face o mișcare în poliția locală, in special în personalul secției I-a. La 21 iunie se va ținea la primăria comunei noastre, licitație publică, pentru darea în intreprindere a confecțiunei hainelor, pe care comuna le oferă copiilor sărăci în fiecare an. Direcțiunea generală a serviciului sanitar a cerut d-lui medic primar al județului să-i recomande doi săteni, bolnavi de pelagră și sifilis, pentru a-i trimite gratuit la băile Govora. Furtuna de eri, a cauzat cîteva stricăciuni în oraș , așa circiuma lui Michel Reeler, din strada Sf. Neculai No. 2, a fost toată descoperită, acoperemîntul fiind luat de vînt. Toate primăriile din județ, printr’un ordin circular au fost înștiințate de ași modifica ștampilele, indicîndu- se numele plaselor, după noua impărțire a județului în cele 15 inspectorate. IONEL 1... Piesa în trei acte 22. Trandafirescu. Totdeauna. Vă asigur că e întâia dată... Mița. Vezi că, față de soția lui și de prieteni iși ia in totdeauna un aer trist, serios, grav... Mireanu. Haide! Haide ! Nu spune neadevăruri. Mița. Iată că începe din nori ! Domnul vrea să treacă drept un soț model. Să ți-i spun eu , e un ștrengar de prima calitate. Trandafirescu. Cind te gîndești că de șapte ani se preface ! Lili. E un șiret! Trandafirescu. Mai mult decît atît ! Mireanu. M-ai prins cu mila în sac, și nu mă Drepturile de reprezentare și reproducere rezervate Trad. mai pot ascunde. Acum însă să-mi spui cum se face că te găsesc la amica noastră Lili. Trandafirescu. Arăt Capitala lui Ionel . Lili. Cum ?... Nu ești de loc cuviincios ! Mira (ce viociune, încet lui Lili) E bogat ? Lili. (încet) E milionar, draga mea. Mireanu. Ionel... dar unde e ? Trandafirescu. Iată-le aici ? Mireanu. Ionel, aici ?... nu se poate ! Lili. Și de ce nu ? E chiar el. Mireanu. In sfîrșit n-am înebunit... nu visez. Cum te chiamă d-le ? Ionel. Mă chiamă Ionel Trandafirescu. Mireanu. Ce dracu s-a schimbat atît de mult ! Cine i-a strîmbat fălcile ? Lili. Eu i-am tăiat barba, ca să-l mai întineresc puțin... Mireanu. (rîzînd) Fire-ai al naibei, ștrengarule !.. îmi ziceam eu că trebuie să-ți fi făcut cineva ceva... Ce bine îmi pare că l-ai adus și pe dînsul. Avem să facem un haz !.. Mira E drept că ești atît de nostim ? Ionel. Eu ?.. da, d-nă. Lili. Acum copii sa ne punem la masă. Mireanu. (cîntînd) De aceia beau fără habar, din vinul de Cotnar, Cotnar... Să umplem paharele... Mie să-mi dai... asul de pică. Ceilalți. Asul de pică ? Trandafirescu Ce o fi și asta ? Mireanu. Asul de pică.. e dosul puiului. Nu știai încă asta ? Lili. Să Știți că n’aveți nevoe să stați la masă... Puteți să vă primblați prin casă, să rîdeți să cîntați... Mireanu. Și să asvîrlim oasele de pui pe mobile... Liii.Numai asta nu, dragul meu. Fă-ți gustul, dacă vrei, acasă la Mița, dar nu la mine, căci n’ai să-mi cumperi d-ta altele. Mireanu. Desigur ca nu... căci s’ar supăra Trandafirescu, care vrea să-ți cumpere el singur. Trandafirescu. O ! Eu !... Lili. Lui Ionel, ii dau pieptul. Mireanu. Fericit băiat ! Cum ași vrea să fiu în locul luil Ionel. Pot să-ți dau pieptul meu. d-le... Mireanu. Nu țin drăguță... toarnă-mi de băut. Trandafirescu. (aparte rîdicîndu-se) Nici nu-1 mai cunosc ! Lili. (lui Trandafirescu, sculîndu-se) Cum unchiule, nu ne mai spui nimic. Trandafirescu. Nu-mi mai spune unchiule .. zi-mi Lili. Filip ? Cu plăcere. Trandafirescu. Știi că ești frumoasă ? Lili. (aproape de dînsul) E adevărat? Trandafirescu. (cu vocea stinsă) Foarte frumoasă... dă-mi de băut, te rog. Mireanu. (sculindu-se și el) Ascultă Mițo, vino încoace. Miro. Pentru ce ? Mireanu. Vino, ai să vezi pentru ce. (Ionel singur la masă, dă pe git o cupă de Champagne). Mireanu. Vezi pe tinărul acesta... ei bine, n-a păcătuit niciodată. Mița. Mi se pare că ești cam amețit ! Mireanu. Eu amețit. De loc... Să vezi cum stau lucrurile... (Vorbește încet). Va urma. Filip.