Evenimentul, aprilie-iunie 1905 (Anul 13, nr. 40-108)
1905-04-01 / nr. 40
r ; A r X \ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 414 STRADA LA.P0ȘNEAN13 '4* I A » ■ ----***»-— Apare in toate zilele de lucru Un număr vechi» 50 bani Soarele | b. | a. | 28 Luni—Cuv. Ilarion I 5.41 6.511 29 Marți—Cuv. Marcu I 5.39 6.531 30 Mercuri—P.Iandela Sc.| 5.386 55| 10 bani—Seria II Anul XIII Jop 40 VINE M 1 APRILIE 1905 isLX cosa.sexTra.tox UN MILION La mai bine de atîta se ridică suma cu care se găsește impovorată în acest moment comuna Iași, grație foastei administrațiuni liberale în fruntea căreia a strălucit d. C. B. Pennescu ca primar. Comuna datorește astăzi această sumă, care va trebui să fie plătită de actuala administrație, astfel că în budgetul votat eri, s’a prevăzut și anuitatea împrumutului de care comuna are nevoe pentru a plăti vechile datorii. Deficitul lăsat de d. Pennescu și constatat astăzi, în mod oficial de către un inspector, financiar, se datorește în parte unei neiertate neglijente, de care a dat dovadă in tot timpul administrației sale, dar se mai datorește și unor neexplicabile procedeuri de care s’a făcut uz cam larg, procedeuri alăturea cu legea și regulamentele. Astfel s’au efectuat lucrări în sumă de mai bine de trei sute cincizeci de mii de lei dar mandate nu s’au emis fiind-că în budget nu erau prevăzute sume pentru astfel de lucrări. S’a mai constatat, în mod oficial, că multe lucrări s’au efectuat numai după ordinu verbal al Primarului sau simplă resoluție pusă pe petiția antreprenorului, fără ca să existe vre un deviz, iar pentru cea mai mare parte din acele lucrări astfel efectuate consiliul comunal nici nu a mai fost consultat. Se vede că d. Pennescu găsea de prisos a mai supune și colegilor d-sale de la comună cele mai multe din chestiuni, fie pentru că probabil nu se încredea în judecata acelor domni, fie că convenea mai bine a sustrage de la judecata altora o buna parte din afacerile comunei Oricum ar fi lucrurile suntem foarte curioși să știm în ce mod va justifica d. Pennescu procedeurile sale ca primar. Ce explicație va da d-sa faptului, că un contract s’a încheiat de către comună cu 20 de zile mai târziu de la recepție ? Adică cum vine asta ca întâi să se facă lucrarea și apoi să se încheie contractul? Procedeul îmi pare cu desăvîrșire colectivist și meritul de a-l fi descoperit și întrebuințat—, trebue sa recunoaștem—revine întreg d-lui Pennescu. Un procedeu și mai colectivist, pentru invențiunea căruia brevetul revine de dreptul fostului primar liberal, este și faptul că în ultima zi, adică în momentul cînd liberalii au căzut de la putere s’a încheiat un contract pentru 40 de mii de lei, fără licitație și cu clause foarte favorabile pentru antreprenor. Acest ultim procedeu din ultima zi de existență a foastei administrațiuni comunale liberale de tristă memorie, dă măsura întreagă a celor patru ani, în timpul cărora un strat gros de praf s’a depus peste legi și regulamente, iar buzunarele unora s’au confundat cu lada de fier a comunei. Că acela ce s’a petrecut în timpul acelor patru ani de domnie liberală la comuna Iași, este foarte practic, nu o poate contesta nimeni, dar puțini se vor găsi să afirme că e și cinstit. . Să știe deci cetățenii ieșeni că cei ce le vorbesc astăzi prin presa lor locală, insulțind și batjocorind actuala administrație conservatoare, sunt tocmai aceia,care au excelat în procedeuri rentabile numai pentru dînșii, îndrăzneala și lipsa de scrupul i-au împins până acolo încît chiar în momentul cînd puseseră un picior dincolo de pragul primăriei, degetul Le-a fost întins în patina cu miere. Pour la cloture nu se putea mai bine, iar d. Pennescu se poate mîndri de a nu putea zice Camperdict, despre nici una din zilele în care a lucrat.... în interesul comunei Iași. Ce-ați făcut cu milionul domnilor liberali? BULETIN EXTERN Continuarea răsboiului Curioasă e starea spiritelor în Rusia. Pe cind Țarul se decară fățiș, pentru continuarea măcelului din Extremul Orient, sentimentul public se declara partizan incetarei ostilităților în mod absolut fățiș. Campania contra păcei întreprinsa de marele ziar oficios Novoie Vremia a provocat declarațiuni categorice în acest sens din partea altor ziare. La Gazette de la Bourse, cu autoritatea pe care i-o dau financiarii ruși a căror vederi le reprezintă, și ziarul „Razviet“ al prințului Oukhtomoki, cu sentimentele sale anglofobe și cu procetul său al unei campanii în India, publică articole remarcabile, demonstrînd urgența necesității de se încheia pacea, deoarece în caz contrar Rusia e amenințată cu ruina economică complectă. Pe de altă parte, ziarul clerical „Moskovskia Vedomosti“, cere împăratului să vegheze laeghemonia rusă și citează cuvintele lui Karamșine spuse lui Alexandru I, prin cari autoritatea e pusă față cu tradiția istorică, națională și cu datorii cari rezultă pentru ea din dreptul său divin. Ziarul „l’invalide russe”, la rîndul său, crede pe japonezii prea slăbiți pentru ca să întreprindă o acțiune imediată contra generalului Linievitch. Cu toate acestea însă, dispoziția spiritelor in sferele guvernamentale este neîncetat pentru continuarea războiului. Se pune multă bază pe departe pe intervențiunea escadrei amiralului Rojestvensky, iar pe de alta pe noua întăriri a armatei din Mandchuria. Pe de altă pare însă, corespondentul ziarului „Times“ la Petersburg, spune că se răspîndește parerea m cercurile militare rusești că noile preparative ale Rusiei au ca scop ca să-i asigure mai curînd pace onorabilă, decît să se continue razboiul. In orice caz Rusia face mari pregătiri și in ultimul timp a acut comande însemnate de materia de război. După cum se vede părerile sunt împărțite și nimic nu e încă sigur. Versiunile circula cu iuțeala fulgerului, insă nimeni nu știe nimic pozitiv, nimeni nu poate face afirmațiuni categorice, nesiguranța cea mai desăvîrșită planînd încă asupra chestiunei atît de agitată dacă va fi război sau pace. Ceia ce e sigur însă, este că opinia publică din Rusia e în marea sa majoritate partizană a incetarei ostilităților. Conversiunea împrumuturilor de 422 milioane A fost o clipă solemnă în ședința de ert a Camerei cînd marele om de Stat, d. Take Ionescu, de la înălțimea tribunei ministeriale, a dat cetire proectului de lege prin care guvernul este autorizat a converti toate împrumuturile de la 1881—88 și cele din 1892-93, cu rentă amorțislă de 4 la sută, in loc de 5 la sută, conversiune, ce se face pe 40 de ani . Aleșii națiunei, adine mișcați de marea operă a ministrului de finanțe, operă prin care Statul realizează un beneficiu anual de cîteva milioane, au ascultat cu o sfințenie adevărat religioasă cetirea proectului de lege, iar cele din urmă cuvinte fură acoperite cu o manifestație grandioasă de simpatie și admirație a majorităței parlamentare pentru acel ce înseamnă geniul bun al țărei aceștia Și opera aceasta e măreață, e atît de mare, încît chiar adversarii cei mai înverșunați datori vor fi cunoască marele beneficii ce să rerealizează țara noastră, prin această conversiune și, odată cu aceasta, împlicit vor trebui să dea Cezarului ce e al Cezarului, d-lui Take Ionescu aleselei și superioarele sale calități de barbat de Stat. Meritul cel mare revine și mai mult actualului ministru de finanțe, cu cît a făcut numai în trei luni de guvernămînt, aceia ce partidul liberal nu a putut face în cei patru ani cît a deținut frinele puterei. D. Take Ionescu a făcut conversiunea împrumuturilor Statului român în condițiuni așa, cum nici n’ar fi visat măcar adversarii săi poliției că s’ar putea realiza vreodată. Conversiunea împrumuturilor de 422 de milioane va însemna cea mai strălucită operă financiară ce s’a realizat vre-o dată in țara aceasta, operă care revine în întregime guvernului partidului conservator și ministrului său de finanțe, operă monumentală, care va trebui însemnată cu litere de aur în analele financiare ale Regatului Român. Iată de ce, Camera deputaților a făcut eri d lui Take Ionescu una din acele grandioase manifestațiuni, cum n’a mai făcut vreodată unui ministru al țărei acesteia. Iar țara întreagă, de un capăt la celalt, a primit cu entusiasm știrea îmbucurătoare a conversiunei realizată în condițiuni atît de strălucite, luînd parte și cu cugetul și cu sufletul la manifestația de ori a majorităței adunărei deputaților. Calea sănătoasă pe care s’au îndrumat finanțele Regatului Român, înseamnă prevestirea unor vremuri bune pentru țara aceasta, e numai începutul altora și mai bune ce vor veni în urmă. Armata pierde în colonelul Aronovici un membru cult și de valoare, de la care putea avea încă multe și folositoare servicii. Corpul ofițeresc pierde de asemenea un camarad foarte iubit, dintre aceia care au știut să dea camaraderiei puterea și valoarea ei de altă dată, de multe ori chiar cu prețul sacrificiului de sine. Familiei, cea mai greu încercată prin pierderea celui ce a iubit o atit de mult, devotîndui-se cu totul, îi transmitem mingieri și încredințarea că lacrimile ferbinți ce în acest moment îmi inundă ochii sunt expresiunea unei sincere și nemărginite păreri de râu pentru cel ce s’a stîns. Al. Stro a -------numOf SSSBS^—------------PU6,11X7 .fe. Liberalului Chestiunea ne va deslega viitorul. Liberalul Ori și care chestiune Pentru el e’ntunecată, Deci, zadarnic azi ne spune C’o va deslega odată. Colonelul loon Aronovic Cu inima plină de întristare și adine îndurerat de pierderea acestui om, scriu aceste rînduri. Mi a fost șef și cît timp am servit sub ordinile sale, el a sădit în inima mea nu numai respectul ce v am purtat întotdeauna, dar și o nemărginită dragoste. De o bunătate neîntrecută și stăpânit vecinic de simțimntul de dreptate, gata în orice moment de a face binele oricui și în orice împrejurări grele s’ar fi aflat inferiorii săi, colonelul Aronovici a fost iubit de toți cei ce au venit în contact cu dânsul, înzestrat cu calități de acelea care duc sigur la distincțiuni, colonelul Aronovici, in cariera sa militară, urcase cu repeziciune treptele ierarhiei, astfel că la vrrsta de 46 ani, la care s’a stins avea o vechime de patru ani in gradul de colonel, îmi stă înainte în acest moment și-mi va sta întotdeauna, chipul său blind din cadrul căreia se râsfringea totdeauna un zimbet prietenesc de cîte ori veneai să-i spui păsul. Niciodată nu plecai de la el cu desn&dejdea în suflet, căci avea un dar deosebit să te liniștească și să ți umple inima de speranță, care mai întotdeauna se realiza grade stăruințelor și intervenției sale. De o űre împăciuitoare și cu o judecată limpede, avea întotdeauna în orice împrejurare un cuvînt bun și hotărîrea lui se supuneau toți cu dragă inimă. De aceia durere ea e generală ■ și nu există nimeni dintre cei ce l’au cunoscut, care să nu simtă în acest moment o sinceră și adîncă părere de rău pentru dispariția sa. 0 Scouri £*sta un oraș din Europa care va poseda un spital model. El e Viena. Spitalul în chestiune va cuprinde o suprafața de 2,400,009 picioare (21 hectare și jumătate); va fi un adevărat orașe, cuprimînd patruzeci zidiri separate, al căror treizeci și două vor fi clinicile și mici spitaluri și al căror opt vor forma casele de locuit ai personalului medical. Vor fi în interior aproape două mii trei sute paturi pentru bolnavi, fiecărui bolnav i se va da un spațiu de 1,030 picioare. Clinicile vor fi prevăzute cu grădini hărăzite în particular fusicilor. Pare că toate acestea îți dau gust să fii bolnav. 0 de clufăcut înîteva slabe încercări buri femenime s’au Franța, dar n’au isbutit. Mai îndrăzneți sunt americanii cari la New York pun bazele unui stabiliment special rezervat femeilor și care va fi amenajat cu un lux fără precedent. De pildă, printre cele mai de samă, va fi un bason împodobit cu arbori sosiți din Italia. emisia budgetară, de acord cu d. G. Gr. Cantacuzino, președintele consiliului și ministru de interne, a făcut în budgetul acestui departament mai multe modificări, din care rezultă un spor de 2204 lei asupra budgetului prezentat Camerei S’au scăzut 2 inspectori generali administrativi; s’a scăzut, după cererea d-lui Mihail Rahtivan, secretarul general al acestui departament, onorariul secretarului general cu 200 lei lunar. De la leafa a trei directori de serviciu s’a redus cîte 56 lei lunar De la leafa a 4 șefi de serviciu s’a scăzut cîte 25 lei lunar. S’au mai făcut de asemeni cîte-va mici reduceri in lefurile aparte din funcționarii acestui departament, cărora prin procesul de budget, li se mărise leafa. Totalul reducerilor efectuat la Administrația centrală, este de lei 33.720 La telegraf și poștă s’a scăzut leafa unui inspector retribuit cu 560 lei lunar și 240 diurnă. S’a suprimat diurna a trei șefi de decizie a 95 lei fiecare. Totalul reducerilor de la acest capitol, este de lei 13.020. La direcțiunea generală a Serviciului Sanitar, s’au redus toate adăogirile făcute la lefuri, în sumă de lei 3108. La cheltueli mărunte s’au redus mii lei. La prefectura poliției s’a scăzut cu 100 lei lunar diurna directorului. Totalul reducerilor este, precum se vede, de lei 53.048 La bucetul fondului de epizootii, s’a redus leafa inspectorului șef al serviciului veterinar cu 100 lei lunar. La serviciul veterinar de cale ferate s’au redus lefurile inspectorilor veterinari, rămînînd retribuiți cu 400 lei casa și 100 lei diurnă. Urmatoarea mișcare s’a făcut, in corpul nostru diplomatic, pe ziua de 1 Aprilie : D. Dim. I. Ghica, ministru plenipotențiar la Atena, e pus în disponibilitate. D. I. N. Papiniu, actual ministru plenipotențiar la Haga, e transferat în aceeași calitate la Atena. D. Edgard Mavrocordat, actual ministru plenipotențiar la Belgrad, este transferat în aceeași calitate la Haga. D. Const. G. Nanu, ministru plenipotențiar, fost secretar general al ministerului de externe, e numit trimis extraordinar și ministru plenipotențiar la Belgrad. D. Nicolae I. Ghica, consilier fie legațiune, actual secretar general al ministerului afacerilor străine, e înaintat la gradul de ministru plenipotențiar clasa II-a. ^£=»xistă împotriva anemiei și a slăbiciunei generale (care domină epoca noastră contimporană), un mare număr de remedii. Dar maiștrii medicinei au acordat, astăzi, favoarea lor, tonicelor folositoare nutrițiunei, singelui și sistemului nervos, tripled vital al sănătaței perfecte. Iată pentru că Vinul Bravais, cu baza de kola, coca, cacao și guarana se bucură, în știință, de un renume vechi, netăgăduit și vecinic crescînd, in ciuda zadarniciior sforțări ala imitației. tacticii feticești care s’au mai păstrat printre negrii din Antile, în acest moment dau foc unui proces sensaționat la Cuba. Un negru african, preot, numit Boucourt, este acuzat de omor ritual asupra unui copil alb in virstă de 20 luni, care fost găsit mutilat la Guira de Melons. Judecătorul Landa a arestat pe Boucourt și mai mulți negri complici la crimă, care aveau ca scop să-și procure inima unui copil alb, pentru a veni în ajutorul unei bătrîne negrese bolnave. Multe greutăți însă sunt pentru a se face ca martorii să vorbească, căci aceștia sînt ațitați împotriva sectatorilor, care terorizează populațiunile negre. Cultul sectatorilor se săvirșește în timpul nopței și consistă in rugi, dansuri, și cîteodată în sacrificarea unui copil în onoarea unui șarpe exhibat în timpul acestor ceremonii demne de niște canibali DINTR’ON CARNET O operă socială In literatura dramatică se pare că scriitorii moderni au epuizat nenumăratele subiecte, care formează intriga și țesătura pieselor. Eternele chestiuni de inimă, și de patimi sufletești, toate au fost descrise de scriitorii vechi și noi, și ceia ce se mai ivea nou în literatura dramatică, nu diferea decît în expuneri sau fineți poetice. Pînă și farsa franceză, care părea că curge dintr’un isvor nesecat, s’a sfîrșit și astăzi rar dacă mai apare și un scriitor francez care să ne aducă o nouă și amuzantă țesătură. Dar scriitorii mari, cari puneau literatura dramatică mai presus decît un simplu amuzament, și considerau teatrul cu arta cea mai comunicativă, au găsit alte izvoare, noui, și bine-făcătoare—și astfel au apărut operele sociale, însuflețite de o inspirație senină, sinceră și înrîuritoare asupra sufletelor noastre. Școala realistă, începută în Franța de Balzac, și condusă apoi de Zola și ceilalți, a avut un puternic răsunet în civilizația noastră contemporană. Naturalismul francez fiind o adevărată reacțiune în literatură, a început și în celelalte țări civilizate, și operele de acest gen sunt astăzi multe, variate și extrem de interesante. Cu ajutorul acestora s-ar putea face o istorie a popoarelor de astăzi, după cum s’ar putea face și o istorie a națiunilor aparte. In Rusia și Germania s’au ivit astăzi dramaturgi cari scriu numai opere sociale, tendențioase însuflețite în acelaș timp de ceia ce cere o adevărată operă de artă. Astfel a putut face sensație Azilul de noapte, și alte multe piese de teatru, cari din acest punct de vedere într’adevăr aduceau ceva nou Tot aicea putem cita valoroasa lucrare a dlui Ronetti-Biman, care pentru prima data ne-a adus o chestiune socială atît de interesantă, cum e asimilarea, într’o opera pur dramatică. O operă socială nouă despre care vrem să vorbim acuma, e Evreii, de Eugen Ch ikow, un tînăr scriitor rus care e astăzi la ordinea zilei. Produs al unui mediu cum e inteligența rusască, „generația nouă“ cum a numit’o Turgheniew, Eugen Cirikow a descris în Evreii toate frămîntările politice și sociale fără ca opera să prezinte un interes pur tendențios, ci avînd caracterul unei adevărate și vehemente drame sufletești. Ascultînd toate expunerile din drama tînărului scriitor, simți pe omul care se rădică împotriva tuturor nedreptăților sociale, dar în același timp asculți revolta sufletească a unui artist de mare talent, a unui dramaturg cu ochiul ager. Evreui, este o operă socială de mare valoare artistică, care va mulțumi pe orice om cult, și inteligent. ABONAMENTUL Pe an «a 24 Lei , pe 6 Inni 12 L pe 8 Inni 6 Lei in străinătate pe un an 30 lei Annneluri, inserții și reclame 1 lea rîndul in pag. III soarele A. Sul. Joi—Cuv. Ignatie Ci6~6.511 1 Vineri—C. Maria E. 5.34 6.55 2 SSmb.—Păr. Titu 5.32 6.56 " ' #IȘI DE ARTĂ smISTAT II. Palermo... U Șt acum, dacă vrei, să trecem la analiza meșteșugită a omului de meserie, ca să ghicim ceva din secretul artei, pătrunzînd detaliul cu spiritul mărunt al celui ce disecă. Dar calea aceasta e lungă și aridă poteLtrn tine. Te-ași obosi prea mult. Să-ți dau numai cîteva indicațiuni cari ți-or sluji poate cind va fi să vii pe aici după cum era vorba. Cind ne vom întîlni voi căuta să-ți înfușez ceva din entuziasmul meu pentru lucrurile acestea și sunt sigur că repede îți vei lua toiagul și desagii la drum spre Palermo. Să nu uiți, de pildă, la Monreale să vezi cu de amănuntul frizele de mozaic ce ilustrează scenele din testamentul vechiu și nou. Vei vedea cu altă candoare și cu cu puternic simț și pricepere în ale decorațiunei interpretau oamenii aceia zisele și învățăturile cărților sfinte. Vei vedea toate acea poezie patriarhală, candidă ca sufletul unui copil și clară ca apa unui isvor. Iar în mijlocul acestor înfățișări lumești a faptelor îndumnezeite de eroii lor și in locul unde inima creștinului pare a catarazim îndoilelor lui, putere și nădejde credinței în nepriceputul sens puternic al vieței de aci și de dincolo, vei găsi măreața și neuitata figură a lui Christos în fața căreia Renan căzu în genunchi și zise: „Păgîn de-ași fi fost, creștin m-aș face!“... Tot la Monreale vei mai privi eleganța arcadelor ce deosebesc nava bisericei de colaterale și mormintele regilor ce zac în umbra absidei din dreapta; te vei feri însă de paracliserul bisericei ce va voi cu orice chip să-ți arate niște capele laterale și niște orbite sacristii decorate în stilul baroc sicilian, pe care nici fenomenala bogăție a materialului și lucrăturei nu o salvează. Vei lăsa pe altă dată vederea curței monăstirești de alături, care e altă minune a Siciliei și adunind cu gelozie și sglicenie în fundul minței harul norocitor al acestor frumusețe fulgerătoare în lumina caldă și parfumată de pe Conca d’oro și vino a Capela Palatină ca să mai admiri odată meșteșugul cu care e destinat și lucrat plafonul bisericei în chip de stele, împodobite cu aurării și zugrăveli ce se ghicesc mai mult decit se văd. Aproape aceleași arcada împrejmuesc nava ca și la Monreale, dar aci proporțiunile sunt mai restrânse, detaliul e mai prețios și caracterul intim pe care-l dă micimea capelei mărește farmecul strălucirei. Vezi cu altă artă sunt decorați cu marmoră încrustată pereții în partea lor de jos, precum și lespezile podelei. Uitate de aproape la candelabrul acela înalt de vre-o cinci metri, lucrat într’o singură bucata de marmoră în tot felul de sculpturi ce încing triunchiul. Urcă-te în amvon și așează pe lîngă organist. Trebue să înceapă înălțătorul Ave Maria sau vreo litanie religioasă. Privește în momentul acela cupola de aur, sugrumă pe scepticul ce zace în tine și înalță, stimulează și purifică tot ce ai bun în tine.. Vibrațiunile apropiate ale orgei ți se vor petrece ușor în inimă și te vei simți parcă în tot trupul. Fiorul crescînd al emoțiunei nu te cuprinde ca la auzul unui glas îndepărtat ce’ți farmecă spiritul, ci ca a unei voci calde și apropiate, vocea cuiva ce’ți șoptește cuprinzîndu-te cu brațul și’țî imprimă în suflet delirul armoniei odată cu atingerea buzelor... Cuprins de atunci de otrava dulce și adormitoare ce-ți furnică în singe, vei simți poate ce am simțit și eu în atîtea rinduri cînd în acelaș loc mă căzneam să pun pe hîrtia ceva din frumusețea ca-mi aromia sufletul, încearcă... vei vedea: eu am fost fereit !... De-atunci și din alte dați văzui că numai frumusețea poate face fericite sufletele noastre înrăite și mințile noastre întunecate. Căci, ce dar mai prețios fu dat slăbiciunei noastre decit puterea de a pricepe frumosul. Spune drept dacă ți-ai simțit vra odata mai mult tăria vieței, nobleță mimei și bunătatea cugetului decit la auzul divin al muzicei ori în fața unei opere de artă, fie din cele risipite de alungal țarinelor, munților și mărilor de Dumnezeu, fie din cele însemnate pe un petic de pînză sau într’un bloc de marmoră de om. Avut ai vreodată emoțiuni mai sincere ca acestea și iluziunile de viață fostu-ți-au vreodată mai „credincioase și mai scumpe ca acelea ce inima ți-a tors în fața lu-