Evenimentul, octombrie-decembrie 1905 - ianuarie-februarie 1906 (Anul 13, nr. 182-285)
1905-11-26 / nr. 226
No. 226 trupul din ce în ce mai strîns cu ■umanul lui, și el bătrîn și Înverzit de cind tot îl purta. Ii plăcea cârciuma, ii plăcea ,mica șezătoare a lui moș Zlibici. Aici iși trecea uricul și se’ncălzea povestindu-și trecutul său, amintindu i ca de ceva ce-l înspăimînta.Radu Pirlea tăcuse chitic până dimineața. Nu scosese nici un cuvînt, de teamă să nu supere pe bătrînul povestitor și să nu-i încerce necazul. Dar, nu mai putea. Nu-și stâpînea firea. Ardea de dorința să-i smulgă ceia ce moș Zlibici ascundea în sufletul său și văzuse că încercase de atîtea rînduri fără nici un folos. Acum trebuia să afle, acum trebuia să cunoască mi’l ascunse și Sisterul pe care tanca, iubita lui. O Întrebase, pe cind se întâlneau în livadă, unde dînsi mergea regulat in fiecare dimineață să se întâlnească cu iubitul ei, despre moș Zirbici, de ce-i atât de ascuns și nu și spune păsurile lui, și-și roade sufletul atîta Bia'.a Stanca nu înțelegea nimic din toate acestea. Ce putea să fie atit de neînțeles din trecutul ei și ce putea ascunde tatăl ei. De m clnd se despărțea de multe ori, adu, își vorbia singură și își aducea înainte firul vieței sale, de cind era de 4 ani. Se vedea parcă în fața casei, înfășurată cu tulpanul ei, pe care nici acum nu l-a părăsit, stînd culcată pe năhipul care’i măngăia obrazul și cind speriată de dulăul din curtea vecinului o lua razna cum putea și dinsa îndărăt spre casă de și lua ghidiușca cu care Îndepărta dobitocul de lingă dinsa. Dar, de multe ori cind sta ea culcată așa pe nisip mai mai s’o prindă somnul, un sunet de clopoței, pe la șoseaua cea bună a satului, o trezia și o speria într’atîta, nncit nici se uita in acea parte, se ridica cum putea mai degrabă și se ’ntorcea galbănă de frică in odaia ei. Vecinii rădeau de dinsa. O credeau mai curajoasă și nu-și puteau închipui pe rău i-ar putea aduce zîngănitul unor clopoței, ia de la vreo trăsură. Azi așa, mâne așa până cînd intr’o bună dimineață. Stanca nu se mai depărta cind trecea trăsura boierului in spre curte pe șoseaua din fața casei lui moș Zirbici. Ba într'o zi, se duse îndrăzneață, cind trecu boierul ca de obicei, pe acolo, și se oprise, chemînd-o la dineul. Cu o mină o luase in brațele sale, punind’o alături In trăsură și măngăind’o neîncetare deprinsese fata cu dînsul și din zi in zi simțea că’l iubea mai mult Doi ani de-a rindul așa o îndrăgea mereu, pînă cînd deodată într’o bună zi, boerul nu se mai arata. Stanca cind prinse și ’l uită de la o vreme, căci toate trec prin lume Moș Zirbici privea de pe occhiu ferestruicei la trăsură și de cîte ori boierul îi măngăia copila, de atâea ori sîngele i se rădica și-l scotea din munți. Dar ce putea face. De adevărat ei boierul îi ajuta mai mult ca pe ceilalți feciori de boieri ai satului, cu daruri de sărbători pentru chiar și cu bani, însă stanca, oș Zîrbici nici nu iar fi primit, dacă copila lui la sosirea vătăjelului, nu i-ar fi sărit în brațe și nu l’ar fi um rutări. li era și luimplut cu să ilă Pînă ’ntr’o zi, chemase boierul la curte pe moș Zîrbici.Din vorbă în vorbă despre pămînt ajunseră și la copilă. — De ce n’o îngrijești mai bine, moșule, că doar ți’e din singe. — Că doar n’o fia mea, răspunse scurt. Pe amîndoi ii cuprinseră tremurul Moș Zribici era bun de felul său, dar i la minte era biciul Domnului Acum trebuia să vorbească, puțin ce-i vorbă, dar să vorbească. Își mai sucea căciula, mai privea pe la colțurile cancelariei și cu privirea pierdută ’n verdeața ce se zărea dinăuntru, spuse hotărît: — Copila ’i-a dumitale...... o știi bine CMit* Biata nevastă, ticăloasa..... am a greșit... Boerul de-abea se stăpîni, totuși se repezi la moșneag cu atita furie Incit îl lăsase mai leșinat. Moș Zîrbiei nu-și deseleștă gura, își Închise durerea în suflet și nu răspundea mai de loc lui Radu.— Iea-o tu R sînge boieresc și tu meriți așa ceva, iea-o, ți-o dau..... Atlt doar spusese. Ceilalți își schimbaseră cu uimire privirile. Cărciumarul, trezit și el din somn, de frigul dimineței de la cîmp, ii privea nedumerit. — Că lungă a fost șezătoarea vóstră, șopti dinsul. Ce-ați vorbit, ce-ați mai plănuit ?... — Ia, mai nimic, moșule, ne odihnirăm și noi aici puțintel, că necazuri are omul nu poate astîmulte și cu greu și le păra.H Budo Legenda Jidovul rătăcitor simpurul evreu, condembolizează ponat de veacuri, să pribegească departe de țara sa Isus, zice legenda, ducind crucea și obosind, vroi să se odihnească dinaintea casei evreului Acasta il goni, iar Chasveros. Dumnezeu zise evreului: „Pribegi-vei pe pămînt, pînă voiu veni Eul “ De îndată evreul in Astixi * ni» —în ni. 1,spins de o putere căreia nu-i poate resista, evreul pribegește fără răgaz neputînd găsi un loc de odihnă. Subiectul In drama lui Eugene Sue, jadovul rătăcitor din legendă, este represintat prin familia Bennepont. Această familie, compusă din tot soiul de personajii, este obiectul urei unui ordin religios al »Companiei Isus".Marius Bonnepont, strămoșul, murind, lăsase in urma sa o avere de vrao 150,000 franci, și, potrivit ultimei sase voinți, această sumă trebuia capitalizata vreme de 150 ani, iar cele 200 milioane, ce ar rezulta la acea epocă din capitalizare, să fie împărțite între descendenții săi, in ziua de 18 Febr. 1832, la ultima locuință a testatorului, în Paris, rue St. Francois. Compania jesnitică, compusă din oameni fără scrupule, ca : d’Aigrigny, lodin, Princesa de St. Dizier, Marock și alții, întind fel de fel de curse dese, lui Rennepont, comit chiar și crime, pentru a face ca membrii familiei să dispară și prin o șuruberie fină, nu ce marea avere să cadă în inimile paniei. Familia Rennepont are, insă, șirieteni. Intre aceștia locul de cinste I ocupă Dagobert, tipul ideal al statului din la „Grande-Arméa”. Fost sub ordinele generalului Simon, un mare erou mort lu bătălia de la Lipsca, Dagobert a luat asupră și tranportarea, din Siberia in Franța, a celor 2 copile ale generalului, Blan șa și Riosa, descendente și ele ale failiei . Dennepontagobert, tip simpatic prin excelență, veghiază asupra orfanelor de ȘTIRI ARTISTICE Jidovul rătăcitor GALERIA ARTISTELOR NOASTRE cruteanu Consacram această rubrică, pe sina de azi, d-nei Aglaia Pruteanu, prima artistă a scenei noastre, aceleia care aseară a emoționat pink la lacrimi spectatorii cari au asistat la reprezentația dramei Instinctul de Henri Kissenmucker. Holul „Ceciliei Deman“ înseamnă pentru Aglaia Pruteanu un adevărt triumf artistic, care a cinstit și pe artistă și instituția Teatrului Național. A studilit publicul, Va făcut să se cutremure In fata momentelor de un dramatism izbitor, cărora a știut să le dea toata puterea imperios cerută de situație. Succesul fără seamăn de aseară nea făcut să ne amintim la cele nenumărate creatiuni artistice, cari au asigurat Aglaiei Pruteanu un loc de cinste in templul artei romînești, consacrind o mare artistă- Revedem iarăși pe gingașa și naica, „Julieta“, pe acea neîntrecută „Yanette“ din „Toga Roșie“, blinda „Ofdie“ din „Hamid“, „Flamida" fără seamăn din „Martira“, toate creatiuni cari au hărăzit artistei aceștia clipe eccine cu gloria, clipe de neștearsă aducere aminte și pentru Aglaia Pruteanu dar și pentru public. Și nici nu se poate altfel. In fata talentului de elită fiecare 'și înclină fruntea, pînii și dușmanii chiar, căci un spirit de dreptate îți impune să dai Cezarului ce i al Cezarului. Aglaea Pruteanu a făcut aseară dovada acestui adevăr, cînd publicul a recăzut pe artista de altă dată, sărbătorită și aplaudată, adule, că doar ie de EVENIMENTUL neralului său, cu bunătatea unui tată și cu devotamentul unui cîine. Misionarul Gabriel, prințul indian Djalma și excelenta Adrienne Cardoville, sunt trei personagii, cari, alături de Dagobert, luptă cu înverșunare contra bandei negre a jezuiților. In Jacques Bennepont, zis și Golanul, Eugene Sue a căutat să descrie pe degeneratul, iar Cofisa, amanta lui Jacques, este tipul femeei, care duce viața cea mai dezordonată și rămîne, totuși, devotată amantului ei. Mașinațiunile infernale ale companiei jesuite, reușesc a face să dispară, parte prin omor, parte prin alte mijloace meschine, pe toți descendenții Rennepont. Dar nici bandei Rodin-d’Aighgry reprezentînd jesuitismul, nu-i reușesc planurile. D ’Aigrigny cade mort in duelul său cu Dagobert pe cind Rodin moare, prada unor convulsiuni oribile, atins la frunte și la inimă de degetul Jidovului Rădacitor. Trîmbița sună semnalul Judecăței lui Dumnezeu, a Judecăței din urmă, într’o splendidă Apoteoză, îngerul lui Dumnzeu ridică în ceruri pe copitele nevinovate ale generalului, pe cînd mii de îngeri împing spre iad pe toți membrii bandei jefuite. * * * Acțiunea, în drama lui Sue, opera de căpetenie a marelui romancier și dramaturg francez, se petrece repede Tablourile, de o frumuseță clasică, de succed și, pînă la sfîrșit, țin pe spectator înlănțuit intre admirație și groază. O circulară ministerială Dn partea Ministerului Cultelor și Instrucțiunei Publice primim următoarele cu rugămintea de a le da publicităței Onorate Domn, Vă este cunoscută grija ce o pune fiecare pentru isbînda Expoziției generale jubilară din 1906, care va i Întâia și cea mai măreață manifestație in istoria țării pentru sărbătorirea unei jumătăți de secol, de glorie, de neatirnare și de fericire. Cunoașteți dorința ce o avem cu toții de a arăta psoplin cu acest prilej și de a înmulți dovezile de propășire a neamului prin această sărbătorire a trecutului nostru.... Spre acest sfîrșit comisiunea Ministerului Instrucției publice pentru Expoziții se îngrijește în momentul de față de a alege și culege toate datele relative la arta noastră cea din trecut și cea de astăzi. Aceasta grea sarcină nu se va putea aduce la îndeplinire fără —* tî Ui«« »sru+AP al bărbaților de o înaltă cultură și cu o desăvârșită dragoste de țară, cari ea d-voastra au căutat a aduna cu sacrificiu lucrări cari amintesc trecutul și prezentul nostru artistic De aceea dorind a întruni la Expoziție toate operile de artă de valoare cele mai vechi ca: portrete de famme, etc., până la cele multe, icoa ai noi ca lucrările pictorilor și sculptorilor români în viață, vă rugăm a ne da sprijinul d-voastră puternic bine-voind a ne arăta cari sunt lucrările de artă mai sus numite aflătoare în colecțiunile dv., spre a le menționa intr’o monografie specială, și totodata a ne comunica dacă bine-voiți a ne incredința aceste lucrări pe timpul Expoziției, spre a fi văzute de public. Adăugăm că, după cum se spune în circulara comisariatului general al Expoziției din Monitorul Oficial, Statul garantează buna păstrare a acestor opere, câtă vreme ele îi vor fi incredințate.... Nădăjduim că veți binevoi a ne da neprețuitul dv. ajutor întru îndeplinirea acestei grele sarciini, vă rugăm, Onorate domn, primi încredințarea prea osebitei noaa atre considerațiuni. Delegatul Ministerului, D. Sterian, miniștri, general Lahovari și Al. âdăreu. D . Emil Costinescu reclamă cfi pănă acum nu i s’au pus la dispoziție dosarele cerute de la ministerul de finanțe, da ca nu avea absoluți trebuință pentru discuția la adresă, deși a inzistat zilnic la biurou. Cum însă nu va mai fi timp pănă la discuția adresei, cere să i se acorde, cel puțin pentru două ore, registrul de partizi de la ministerul de finanțe.D . Gr. Triandafil spune că va da ordin să se aducă im de partizi, precumediat registrul și dosarele cerute. Zice că zăbava nu provine din cauza biuroului. D . N . Filipescu cere aceleași dosare ca și d. Costinescu și se asociază la protestarea sa, contra modului cum sunt satisfăcute cererile reprezentanților țărei. D . dr. Anghelescu repetă cererea adesatâ acum 7 zile pentru a i se pune la dispoziție dosarele cerute de la Cassa școalelor, căci zice că pănă acum nu le-a primit.D . președinte promite că va interveni pentru a fi satisfăcut. Ședința se suspendă pentru ca d-nii deputați să discute în secțiuni proectul de lege al deschiderea creditului necesar expozițiunei naționale. La ora 3 și jum . se redeschide ședința. Sfotul pentru recunoașterea d-lui Jeflea fiind nul, ședința se ridică. SENATUL Ș Ședința de la 24 Noembrie edința se deschide la orele 2 și 10 m , sub președinția d-lui C . Boerescu. Prezenți 74 d-nn senatori. Pe banca ministerială d. general Lahovari. Se depun mai multe cereri de indigenare. D . R . Porumbaru cere d-lui președinte să intervină pe lângă d. ministru de interne spre a i se pune la dispoziție dosarul alimentărei cu apă a orașului București și contractul Încheiat în acest scop cu inginerul Lindley, precum și dosarul concesiunei iluminatului Capitalei, acestea, în vederea unei interpelări pe care o va desvolta. Se repetă votul rămas nul în ședința precedentă asupra împâm întenirei d-lui August Isàcescu ; indigenatul e admis. De asemenea se repetă și votul asupra recunoașterei d-lui Panait Georgescu român din Macedonia, care se admite.D . general Lahovari, ministru de externe, roagă Senatul să treacă în secții spre a discuta proiectele de legi depuse în ședința precedentă. La orele 2 și 30 m ., d-nii Senatori trec în secțiuni. Ședința se rid lică armat.îndn-KBC 88 Viitoare 87 . Ip or le obicinuite, prezentat la d. General L. Iarca, care a primit delegația cu amabilitatea-i cunoscută. Expunîndu-i-se faptele așa cum s’au petrecut d. General a comunicat delegației că a însărcinat deja po d. Maior Vrabie, comandantul pieței cu facerea unei anchete severe Delegația mulțumind călduros d-lui General Iarca pentru satisfacerea făgăduită, d-sa le-a spus, încheind audiența, că legile militare Vor fi riguros aplicate. * Delegația corpului studențesc a convocat pentru Duminică la ora 3 p. m . pe Studenți la pantru a le co mare întrunire penunica rezultatul demsurilor făcute pe lingă d. Gereneral Iarca comandantul corpului IV de armată. PARLAMENTUL CAMERA Ședința de la 24 Noembrie Ședința se deschide la orele 2 și 10 P., d. a. Prezenți 65 d-ni deputați, rezidează d. Gr. Triandafil.Pe banca ministerială sunt d-nii La 1 Februarie 1907 se va ținea în localitate examenul pentru înaintarea pe loc a învățătorilor și învățătoarelor din circumscripția Iași. învățătorii care vor dori să se înscrie la acest examen vor trebui să înainteze cererile lor prin revizorat, inspectorului învățămîntului primar cel mai tîrziu pănă la 1 Februarie 1906. întrunirea studenților Studenții Universitari în urma agresiunei săvirșite de d. Locot Leatris d.De cavalerie în contra colegului lor Leon au convocat o mare întrunire a Studenților tuturor facultăților pentru a se consfătui asupra demersurilor ce trebuisc făcute pe lângă autoritățile militare pentru satisfacerea colegului lor. In urma discuțiunilor avute s’a încheiat unin Proces-Verbalătorul „Astăzi 24 Noembrie a. e., întregul corp studențesc al Universității din Iași, întrunit în ședință extraordinară și luînd cunoștință de sălbătăcia săvirșită în contra colegului nostru C . Leon de către d. locotenent „de cavalerie Leatris, în urma cons ftituirei avute, a decis alegerea unei delegați compuse din d-nii C . Toma, A. Brandza, I. Nicolaide, D .B Vasiliu, M . V. Teodorescu, C . Io „nescu, C . Radovici și Gh. Măcărescu, care în numa-lui Gele nostru să se prezinte eneral L. Iarca comandantul „corpului IV de armată, spre a-i comunica faptul brutal al numitului dom mn locotenent ți a’i ruga a lua ăsurile ce d-sa va crede de cu „viință“. „Drept care s’a încheiat prezentulroces Verbal“. Acest Proces-Verbal a fost semnat de 374 din Studenți. * Azi dimineață conform hotărîrei luate de delegația studenților s’» 1906 făcut următoarea mișcare în personalul Camerei noastre de Comerț. D. Ii Tuffli, actual comptabil, a fost avansat ca secretar, in locul d-lui I. D. Ionescu, demisionat. D. Cîzlariu, registrator, avansat comptabil. D. P. Bancov, absolvent al școalei Superioare de Comerț, a fost numit registrator, în locul d-ui Cîșlariu. Știrile zilei 3 in Locatitate La Te-Deumul, care va avea loc in ziua de 28 Noembrie a. c., la Mitropolie, ocazia celei a 27-a aniverisări a luărei Plevnei, vor asista toate autoritățile civile și militare. Maiștrii de muzică din localitate vor înainta ministerului Cultelor, conform regulamentului, programul audițiunelor muzicale ce le vor organiza fiecare școală. Azi dimineața mai mulți evrei din cei refugiați in localitate din Rusia, au luat drumul spre Cernăuți (Bucovina). Aseară la orele 5 studenții Universitari s'au întrunit pentru a protesta contra agresiunii d-lui Socot. Leatris, din regim. 7 catarași, contra d-lui C. Leon, secretarul general al Universităței. Sa hotărât ca astăzi să se prezinte la d. general L. Iarca o delegație de 6 studenți, spre a -i supune cașul la cunoștință. Printuiți și sosiți Aneari cu trenul de 9 și 6, au plecat cu trenul de București d-nii Micleaou, directorul general al cailor ferate și N. Nanu. Azi dimineața cu trenul de 8 și 80 au sosit d-nii • C. Chiril 4, deputat, D Alexandrescu, senator, Lateș, I. Catargi și N. Catargi. Autoritățile din Strunga au prins pe soldatul Ioan Vilma, desertor din regimentul 7 calarași din localitate. El a fost înaintat comenduirei pieței. Din Poiana Cîrnului se comunică că ori dimineață a fost găsit un înghețat de frig, ciobanul Gorjavril Mocanu. In ziua de 10 Decembrie, va avea loc la Tg -Frumos un frumos bal, organizat de mai multe d-ne, în beneficiul școalei israelito-române, din acea localitate. Avem plăcerea a anunța pe Onor Public că Concertul virtuosului si Celebrului nostru Pianist George Boscoff aminat din cauza morței tatălui seu va avea loc irevocabil in sara zilei de Mercuri 7 Decembrie, la Teatrul Național, îndemnăm pe amatorii de muzică aleasă care încă nu și-au procurat bilete a se grăbi, pentru că au rămas puține neplasate. ’ tinerele la Astinqia ,Thalia“. In ziua de 4 Decembrie a. c. se va ținea concurs la gara de Non din București, pentru locul vacan de copist din gara Pașcani. Direcțiunele școalelor secondare din orașul nostru au fost invitate de ministerul Cultelor și instrucțiunei publice de a’i înainta un tablou de clasificarea elevilor înscriși anul acesta. Frumosul paraclis ce s’a construit in noul palat mitropolitan, va fi sfințit în cursul lunei Ianuarie viitor. Bibliografie Primim la redacție Dreptul No. 76, pe Noembrie a. o., cu un bogat și «Ies sumar și Romanul literar No. 43 pe Noembrie. Se aduce la cunoștință că s’a perdut o poliță in valoare de 100 lei cu scadența de plată la 12 Decembrie 1905 pe numele d lui Șoil Moșcovici din Bacău și girată de David Iancovici din Parincea. Această poliță să declară nulă pentru găsitor și este rugat a o aduce d-lui Șoil Moșcovici. Eri în sudul județului nostru, a căzut o mare cantitate de zapadă. Fanfara regimentului 7 calarași, datorită d-lui locot. Vlăduța, e aproape alcătuită. Această fanfară promite a rivaliza cu multe fanfare de acest gen: lanloul înaintărilor și mișcărei de sa va face în armată pe ziua de 28 , Noembrie, a fost definitiv întrunit ori de d. general Manu, ministrul de răsboiu. Profesorii secundari din localitate au hotarât ca în fiecare lună să organizeze cite o agapa dăscălească. Astăzi a avut loc la cimitirul „Eternitatea1 ' înmormintarea defunctului D . Rișcanu, funcționar la prefectura poliției. Astăzi, sărbătoarea Sf-ta Ecaterina, s’a oficiat cu mare solemnitate al doilea hram Serviciul D al bisericei Lozonschien a fost oficiat de Sf. Sa Economul Pavel Savin, rectorul Seminarului „Veniamin Contachi“ și de mai mulți preoți. Niște hoți introducindu-se, prin spargere, in locuința d-lui G . Ciobanu, din V o însemarea Lupului i-au furat nată sumă de bani și mai multe obiecte de valoare. Pe ziua de 1 Decembrie a. c., s’a In consiliul de miniștri care a avut loc astăzi după amiază, sub președinția dlui Ghr. Cantacuzino, prim ministru și ministru de interne, miniștrii s’au ocupat de mai multe proiecte de legi care vor fi presentate Cam ce știa.erelor In cursul sesiunei .- Un nou consiliu de miniștri va avea loc Marțea viitoare. Atragem atențiunea Onor. Publică pentru Balul Pînea săracilor ce va avea loc în Sala T«*ionul Nașional In s**ara de 5 Decembrie, au mai rămas puține bilete de Balcon Banca la a 4 lei Balcone de alte bănci 2 lei, Galriile 1lei. Belelele sunt depuse la Agenția Thalia“. " La școala pilor de militari Iași se caută un măiestru eroilor, angajat cu anul. Pentru condiții a se adresa la direcțiunea școalei. Cu Începere de la 23 Octombrie percepția Circ. I s’a mutat in tradesa Albă No. 2 In fața bisericei albe. FOIȚA „EVENIMENTULUI* 10) Stefrea străinul IV „Cum au*m sind încet Ni știu vina ? zise el, ru m ’au condamnat pentru că mi-am ucis nevasta ? Mă plimbam cu ea la marginea orașului și a căzut, săraca, intr’o fintină părăsită. Ge’« sa de vină? De unde puteam ști de ce i s’a găsit capul despărțit de trup ? Tăcu cîtăva vreme, fruntea lui de învățat se încreți ușor. Apoi urină cu un zimbet grozav: „Crezi că toți cei care zac aici și se chinuesc în ocnele de sare sunt haimanale ? Cea mai mare parte sunt «am «m , domnule ! Afară de asta, pe onoarea mea, jumătate sunt nevinovați. Hehe! eu am fost funcționar, fie Învățat carte, domnule ! Ce crezi? Este vreo dreptate în țara asta ? Tu, am cinstit, îți cauți de treburile tale deodată vin călăii, nu înșfacă, te judecă cum socot ei, te chinuesc, nu-ți dau voe să te aperi. Un procuror care toată noaptea a jucat cărți și a benchetuit iți «întărește sufletul, te străpunge cu vorba și cu ochii ; oameni cari nu înțeleg nimica și dorm toată vrem oarea mea, vorbesc despre pericole enunță om să dea un exemeni rea, se sfatuesc plu strălucitor și te condamnă, mă înțelegi, cu circumstanțe atenuante, la douăzeci de ani de ocnă... Cu circumstanțe atenuante Pe urmămă, procurorul, cu conștiința păcată seara se duce iăr la benchetuit și 1» cărți, iar jurații, mulțumiți că au dat un exemplu strălucitor, își freacă mîinele cu mulțumire. Și aici, între ziduri înalte, și dincolo, în răcoarea ocnelor, se pocăesc acei cari au fost condamnați de legile omenești! Ahah ! dreptate !... ce m ai dreptate !... Mai Întâi de toate, urmă Fiorea, cu viociune, nimeni nu’i vinovat, sunt cărți care dovedesc asta! Sunt împrejurări, dureri... de ce unii sunt meniți să fie săraci și nenorociți ? e he ! cărțile spun multe.— Bine, întrerupse Petrea, dacă faci un păcat, trebue să’l ispășești.. . Să’l ispășești... hm ! să’l ispășești !... De ce să’l ispășești, dacă nu ești vinovat ? Procurorul te osindește și pe urmă se duce de petrece iar noi putrezim aici... Dar n’o să murim noi! viu scăpa eu vreodată Atunci o săm cororul care mă socotesc eu cu pre’a trimis să mă răcoresc! Procurorul și primul jurat, mugi Burlacu. — Procurorul și primul jurat ! zise Fiorea, pentru asta m’am chinuit și o să mă chinuesc ! Dar o să scap și o să le sdrobesc capetele ! Pentru asta trăim noi toți!“ Fiorea tăcu , se întoarse cu fața în sus și Începu iar să se uite in bagdadie, cu ochii necunoscutului,ani deschiși asupra „Ce crezi ? șopti țiganul, crezi că aici avem oameni proști ? Asta a fost om Învățat, nu vezi cum vorbește ?“... Petrea tăcu, buimăcit, și căzu pe ginduri. Cum riră în luma și viața trecută răspună singeroasă dinaintea ochilor lui; viitorul, ocna, necunoscutul, il Înfiorară ca o suflare de ghiață. Vorbele tovarășilor lui îi aduse o noapte tulbure în suflet. Ce’ așteaptă ? Douăzeci de ani de ocnă ! Caută să răzbată grozăvia viitorului cu mintea. Douăzeci de ani !...Aceste trei vorbe, figurile tovarășilor lui, vorbele lor, l-au chinuit toată noaptea. Și acuma, după trecerea de atîta amar de vreme, noaptea aceia tot ii stă deslușită în minte. Incet-încet, condamnații adormiră; răsuflările lor grele începură să șueze In tăcere. Pasul santinelei suna rar și regulat în gang. Din vreme in vreme se auzeau, de afară, tn tăcerea nopții, răcnete . La numărul patru, binece !— La numărul șapte, — bine !.. Și vitetul valurilor Trotușului răzbea, slăbit, In tăcerea dormitorului. Zile cumplite su început& curgă Intre cele patru ziduri ale închisorii, rătăcea zadarnic printre ocnași, ascultînd uneori povestiri grozave de i se incrimena carnea pe trup Seara. Fiorea învățatul începe să povestească întîmplări senine din viața lui trecută, citeodată izbucnea, și iar începea blestemul contra societăței care îl zvîrlise în noapte și o tindă. Toate sufletele acestea pline de rele se ridicau contra omenirii libere, începeau să dezvălească răni, patimi cumplite, toată răutatea și vițiul in care crescuse și care-i pierduse. Erau și ei vinovați, dar vinovată și păcătoasă e toată lumea. Erau vinovați, societatea îi trimisese la ispășie: ei mărturiseau că nu simțesc nici o remușcare pentru crimele lor. Erau în dreptul lor să facă ce au făcut; oamenii nu puteau să’i judece, pentru că erau tot așa de păcătoși ca și ei. Cinismul ocnașilor l-a inspimentat mai tatăi; pe urmă s’a obișnuit cu el, a început să se bălăcească In el, ca Într’o bae caldă. Cînd erau cereri de sare, pornea, cu convoiul la ocne. Eșeau din Închisoare, porneau Intr’un cerc mare de baionete sclipitoare, pe străzi Înguste și dosnice ; lanțurile sunau. O mcna neagră si sorbea In adinarea ei răcoroasă. Parcă intrau în altă lume. Bolți răsunătoare se ridicau în toate părțile, ganguri largi de sare vlătă Lumina electrică pilpica , și in creșterile și scăderile luminii, grupurile ciocănașilor luau înfățișări fantastice. Iată un grup de doisprezece. Desprind o stincă de sare. Ciocanele se ridică odată și odată cad, cadențat împrăștiind prin bolți adinci ecouri întreite : tac ta-a-a - tac-ta a-a! se ridică și cad, se ridică și cad, regulat, ca purtate de o mașină, deșteptind răsunetele peșterilor. De odată, o lampă pălește, apoi imprăștie o lumină dulce violetă; și ciocanele cad, împrăștiind ecouri, in painjenișul violet. In pîlpîirile ușoare, ca palpitările unor aripi de flutur care se odihnește, umbrele ciocănașilor cresc și scad, se întunecă, se luminează, ca niște fantazme în lumi de visuri. (Va urma)