Evenimentul, octombrie-decembrie 1910 - ianuarie-februarie 1911 (Anul 18, nr. 189-285)

1910-11-26 / nr. 234

în epidemia morală a curiosităței acesteia bolnăvicioase. Dar sunt jurnale, cărora nu le ajung crimele reale, pentru a satura curiozitatea (insațiabile) a unora dintre lectorilor. Nu ! Ele mai publică romane interminabile ce nu istorisesc decât de asasinata, violuri, brigandaj, quiktisă, spioni Unde e timpul când buna presă română de acum 30 de ani și cea străină de acum 50 de ani servia publicului o literatură sănătoasă ? Azi rușinea a pierit și totul se reduce la dorul achitat de a publica „mutre” în jurnal. Iată de ce țin clienții politiei de a fi publicați în ziare I ca sunt înjurați In acalași timp nu face nimic! „Dar pe Regele nu’i Înjură lumea?* Iată judecata apașilor noștri în genere. Când curiozitatea tinda se sili secretele cuiva, pătrunde în locuința lui, și scotocește prin hârtiile lui, utunci curiozitatea ia numele de indiscrețiune. Despre un tip de indiscret relatează d-na de Choiseul. Savantul francez La Gondimine intră într’o zi în camera de lucru a d-nei de Choiseul, care tocmai era limii» fiă și scria Condamina se apropie încetișor pa la spate și se uita peste umerii d nei de Choiseul ce scria. Aceasta deși observă mișcările lui La Condamine, se făcu că i-a observat nimic și continuă a scria adăugând : „Vași scrie și altele, dacă La Condamine n’er fi la spatele mele, cetind ce vă scriu... „Oh ! Doamnă 1 exclamă La Condimine, nimic nu e mai injust 1vă asigur că nu citesc !“ Adeseori curiozitatea aceasta indiscretă nu e numai efectul imperios de a cunoaște secretele altora : ea are de scop de a sila defectele și mizeriile lor pentru a se divulga apoi lumei. Ca concuziuni putem spune, că atunci când într’o ziaristică triumfează literatura faptelor diverse, și ale personalităților declină triumful literaturei de idei. III. A treia formă de curiozitate care mai rămâne de studiat, e curiozitatea fecundă, ce după expresiunea lui Ribot o întâlnim la diferite grade da la animal până la Goethe. Ea are două părți una utilitară sau practică și cealaltă disinteresată sau științifică. Curiozitatea practică are de scop conservarea bunei stări a persoanei; ea urmărește tot ce-i poate satisface trebuințele materiale ale omului; ea tinde la cercetarea lucrurile ce li pot fi folositoare si stricăcioase. Spre exemplu, contrar țăranului, agricultorul, a cărui intelegroță e necontenit deșteaptă, se interesează de cele mai mici detalii ale agriculturei, el cercetează natura solului, a semințelor și a plantelor cărora le cuvine cutare sau cutare loc; el se mai interesează de cel mai bun îngrășământ, de cele mai perfecte mașini și de cele care costă mai puțin, etc. J. J. Rousseau zice un „Emilie “ omul e într’atât curios, întrucât e instruit*. Eu știu atâta, zicea Socrate, „că nu știu nimic*. Cine’și dă cont că nu știa nimic, or prea puțin, caută să știe cât mai mult. Ignorantul nu știe că el nu știe nimic; el trăește într’o torpoare intelectuală; știința, a căreia natură el nici nu o bănuește nici plăcerile ce le procură spiritul, lui îi pare plicticoasă. O indescriptibilă lene de spirit e ce caracterizează frivolitatea ignoranței mejoritaței claselor dominate. A fi serios, însemnează a fi da râs. Spre a fi suportat în acest mediu, trebue să te prefaci, că te arăți ușuratic indiferent pentru chestiuni sociale, etc. Acestea nu sunt ocupațiuni pentru cei dintr’un astfel de mediu ! Dar cine poate să se intereseze de astfel de fleacuri ? Ultima toaletă a mamselei X, iată un subiect demn de conversațiune. Ați văzut rochia maraselei ?... Curiozitatea omului, a adevăratului om’l înseamnă a ști. Toată demnitatea noastră, aicea Pascal, consistă in cugetare. Pe cât curiozitatea deșartă sufletul, pe atât curiozitatea ștințifică, acest amor desînteresat pentru adevăr îl mobilează, pentru că-i dirige activitatea spre scopuri în realitate folositoare și drame de om. Omul doritor de a se instrui învață orinde : în voiaj, în comerț, societate, în și prin cărți, cunoscând caracterele și moravurile oamenilor, in istorie învățând instituțiunile, merisul și desfășurarea evenimentelor, sau cauzele mărirel or decadenței popoarelor. Scurt, cel mai bun mijloc de ocupațiune este, după cum zicea Descartes, de a-și cultiva cineva rațiunea. «ag^sasaastmesttmKmnmaammamsMmammaamm »«»«*w*6assta®9seâa«iai«i»»»—— Di la Cercurile Culturale La conferința Cercului Cultural „Bivolari“ care s’a ținut Duminica trecută, în ședința intimă a vorbit dl. Gh. Carp, dirigintele șc. din Tabăra care vorbește despre „Predarea Desemnului“ în legătură cu celelalte materii de învățămînt în special cu lucrul manual și de mină. Definește ce este ,,desemnul“ și care este rostul lui vișa primară și dovedește că predarea desemnului stă în strînsă legătură cu tratarea diferitelor materii și dexterități ca : scris-citit, geometria, lucru manual și de mină și conchide că desemnul nu trebue considerat ca o dexteritate fără importanță ci ca una principală, căreia trebue să i se dea atenția cuvenită. Ședința publică s-a deschis la ora unu jumătate fiind față peste 50 de săteni. Dr. V. Sevastian, președintele cercului cultural, a ținut o educătoare conferință despre : „îndrumarea sătenilor către cultură și către meșteșuguri“. Sfătuește pe săteni cum să-și petreacă timpul iernei, adică cu dregerea uneltelor de muncă, cu îngrijirea vitelor, cu alegerea săminței și cu hrana minței prin învățături folositoare ; insistă asupra cunoștințelor ce se dau în școalele de adulți, îndeamnă pe săteni să-și dea copii la meșteșuguri, bazîndu-se pe pildele : „Meșteșugul e brațară de aur și , O meserie plătește cît o moșie". Rezumă că meșteșugul este singura zestre și moștenire sigură, ce se poate lașa copiilor și că numai meșteșugul va fi plugul cel bun, cu care copii vor lucra la desfundarea ogorului părăginit și ințelenit și acestei vieți, dind diferite pilde cu străinii. Conferința a fost gustată mult de auditor, fiind expusă in graiul și pe înțelesul lui. EVENIMENTUL ni și se produce și îngrămădeală la cassă. E mai practic însă sistemul celalt ; vinzătorul dusa el insuși fițuica la cassa și cumpărătorul care-l urmează achită costul dacă socoteala e exactă. In intervalul da timp ci trece poara a străbate distanța ce desparte taraba, unde s’a vîndut marfa, da ească, cumpărătorul are posibilitatea de a controla exactitatea socotelii. <* <——AAAAJ—— Când Napoleon Bonaparte sa afla pe moarte la Roma, o sumă de reporteri au încercat tot soiul de mijloace ca să poată pătrunde in camera lui Napoleon și să poată povesti cititorilor lor tot ce ar fi mai interesant de spus despre ultimele momente ale lui Napoleon. Toate încercările lor au fost însă zadarnica până în ultimul moment, când unul din ea Arnold Mangazin, de la ziarul „Fani fulla" ajunsa la o idee genială. Pe când el se afla în fața otelului, sosi cu echipagiul său episcopul Anzino. El se repezi imediat, și deschise ușa cuplului. Il ajută să se coboare și luând apoi un pachet cu lumânări care se afla în cup cu în urmă până în camera lui Napoleon, dându-ae în fața personalului hotelului drept servitor al episcopului. In aceiași zi se apăru singur cu un reportaj senzațional asupra ultimelor momente ale lui Napoleon. Ridicarea consumațiunei zahărului în Germania. Prețul șelarului în Germania este pe jumătate ca acela în Romînia, și totuși nu se poate spune că consumațiunea a pătruns în prima țară în toate straturile societăței Pentru o bună parte din populțiune zaharul a rămas un articol de lux. Avind In vedere criza ce amenința pe agricultorii cultivatori de sfeclă da zahar. „Societetea pentru sporirea consumațiunei zahărului in Germania, cu sediul la Berlin, trimisese anul trecut un apel către agricultorii cultivatori ai sfeclei. Indemnind înscrierea lor in această societate, cotizațiunile sunt de 5 pi pentru fiscare merge (trei sferturi ha) cultivat cu sfeclă. Pentru sporirea consumațiunii zahărului, apelul îndeamnă pa agricultori de a cntribui la răspîndirea zahărului printre muncitorimea agricolă incepind mai ales prin „obișnuirea lor cu acest aliment procurator de putare. Se recomandă întrebuințarea zahmului pentru daruri cu ocazia Crăciunului sau a altor festivități ; de asemenea să se întrebuințeze zaharul pentru dibrite,recompense tot așa ca gratificații pentru lucrări bine și timp execuțiile. Pentru a putea efectua toate acestea în mod comod, apelul cere înființarea pachetele conținând jumătate și un legi zarisr. Iată o inițiativă particulară care fără texe vamale sau aprime de fabricațiuna cântă să ridice rentabilitatea culturei sfeclei și a fabricațiunii zasărului, prin sporirea consumațiunii interne. m. FEL DE FEL Ingenivitatea unui reporter. Cu prilejul căsătoriei principelui Victor Napoleon cu principesa Chrisntina a Belgiei, un ziar din Milano publică o anecdotă nostimă din care se poate vedea la ce mijloace trebue să recurgă uneori un reporter când trebue să vadă sau să afla ceva ce nu poate fta pe o cale mai obicinuită. CURIERUL ZILEI Dacă intri într’o magazie mai mare în București sau chiar și în Iași, este obiceiul, ca după ce cumpărătorului i s’a împachetat marfa, să i se înmâneze de către vinzător o fițuică, în care ai socoteala. Această fițuică o duce cumpărătorul la cassă și predind-o achită costul mărfei. Acest procedeu are inconveniente. Se poate întimpla, din nebăgare de seamă, să fie o greșeală la socoteală și în graba de a achita, cumpărătorul său o observe. In cazul cîoe o observă, e multă bătae de cap la verificare căci trebue chemat vinzătorul cu pricina, care de multe ori tocmai atunci nu poate ve INFORMAȚIUNI Luarea Plevnei.—Țara întreagă va sărbători Duminică 28 Noembrie, una din aniversările cele mai glorioase a istoriei noastre, acea a luări Plevnii. In acest scop, un Te-Deum va fi oficiat in Catedrala Mitropoliei, în amintirea celor căzuți pe câmpul de onoare, \n timpul războiului Independenței. La această solemnitate, vor lua parte veteranii din tmpul războiului. Bine cunoscuta trupă belorusă care a delectat publicul ieșan anul tracul lăsind cela mai frumoase impresiuni, își anunță venirea în Iași pentru zilele de 7, 8, 9 și 10 Decembrie la Teatrul Național. Această trupă fiind bine cunoscută publicului ieșan, nu ne îndoim că o va încuraja și de data aceasta cu toate încercările răutăcioase și tendențioase ce se încearcă in jurul ei. D-ra Cella Delavrancea în Riunchen . șoara Delavrancea, geniul musical care a pus in uimire pe toți criticii specialiști germani, a debutat și în orașul muzicei și al artelor. Münchenul a făcut artistei romina o frumoasă primire. Sala hotelului Bayerischer hofunda s’a produs d-șoara Delivrancea era arhiplină. "Sunt atit da multe concerte în München, in timpul acesta—cel puțin 10 pe zi afară de teatre și alte spectacole—to cit lumea nu știa unda să se mai ducă și cei mai mulți concertanți mai ales debutanții—sunt de obicei condamnați să se producă în fața băncilor goale. La d-șoara Delavrancea a fost altfel , lume multă entuziasmată. Și cum ar fi putut fi altfel, cînd artista romina a dat dovezile unui talent atit de remarcabil. Am văzut multe persoane însemnate la concert atit germani cit și romîni, și am rămas cu convingerea că la un al doilea concert compatrioata noastră va repurta un succes și mai strălucit. La plecare, romînii din München au manifestat la gară oferind buchete frumoase aut d-șoarei Delavrancea cit și d-șoarei Garegia la care o însoțea. Camera de comerț a primit azi dimineață tablourile statistice, care vor servi la întocmirea raportului general și a dârei de seamă a acestei Camere pe anul acesta. Camera de meserii se va pronunța în ședința de mine, asupra devizului și planului de construcție al unui local pentru corporația meseriașilor din Vaslui. Sâmbard 27 Noembrie ora £ p. m. va avis, loc erupții în saloanele d-nei Anette Negrieai, cu prilejul căsătorii ficei sale d-ra Netty Negruzzi, sora amisului nostru d. C. L. Negruaxi, tn i. dr. N. Racovitză. Consiliul comunal a fost convestit pentru mâni seară în orala 4 spre a rezolvi mai multe chestiuni, între care și modificarea regulamentului privitor la distribuirea apei. Azi dimineață s’a oficiat cu o deosebită solemnitate» hramul buisried Lozonschi din strada cu acelaș nume. Sosiți în localitate D-nii: Crivăț magistrat, Gh. Ștefănescu, C. Berlescu inspector judiciar, Bercianu, Dr. Racoviță, Dr Șumuleanu, V. Dimitriu. Plecați D-nii : Colonel BoiTescu inspect», ml gendărmăriei» A Rișcanu. Epidemia de scarlatin din orașul nostru care în ultimul timp luase proporții foarte mari, a inseput de cîteva zile să scadă. Membrii Camerei de meserii din orașul nostru, au fost convocați în ședință extraordinară pentru Duminică ora 2 p. m. spre a se pronunța asupra alegerei comisiunei de arbitri și a alegerei unui membru în comitetul corporației din Vaslui. Astă noapte pe la orele 12 a isbucnit un incendiu la casele locuite de comerciantul Ion Prăsoiceanu din strada de Sus. Focul a luat naștere da un coș și a fost localizat de pompieri. Iubitul nostru amic de căpitan Grigore Ghyka, fost epitrop al Sfîntului Spiridon a plecat astăzi dimintad pentru a se stabili pe timpulíern, la Davos-Platz, Hotel Pension Rose. Vitrina colecturei R«1». Th. Schröder sucursala locala Str. Ștefan cel Mare No. 3, atrage de cîteva zile deosebita atențiune a trecătorilor prin numeroasele loturi cîștigătoare achitate clienților săi denumita casă norocoasă, numai în cursul loteriei a 8-a și expuse spre vederea tuturora.. Intre aceste lozuri cităm IL No. 34804 cl. 5 achitat cu cîștig de lei 80000. *|s Aro. 4642 cl. 6 achitat cu cîștig de lei lou.OOO. 1[* No. 48441 cl. 6 achitat cu cîștig de lei 20.000. Cum tragerea el. 1 loteria 9-a sa apropie, îndemnăm publicul ieșan să-și încerce norocul la Schröder care achită cîștigurile imediat fără nici un scuzămînt. I|S de loz numai 1.1,50, 1|4 lei 3, 1|2 lei 6, *|» lei 12. Numere noroioase la boh. Th. Schröder sucursala Iași, str. Ștefan al Mare No. 8 —— - (Va urma) ILUZII PRRDUTE__ 1) Un întâi amor Da M. Kogălniceanu —■ Jassy 1841 — întâiul amor Niceta, cum am spus, era cu un an mai mare decît mine și o fată de 14 ani știe mai mult decît un tînăr de 18 ani. Femeia se desvelește mai degrabă decit bărbatul. Și apoi în pansion era mai mulți elevi de 18, de 20 ani cari nu cerea mai bine decit să arate bunei Niceta toate tainele amorului. Iubita mea dar nu era la cal întâi amor—în teorie. Insă patima orbește. In zadar camarazii mei îmi vorbea de rendez-vous date și primite de bileturi trimise și răspunse, eu eram ateul cel mai nating. Credeam numai In cuvintele Nicetei. Niceta era pentru mine nevinovăția personificată, era un înger scoborît din cerca să-mi înfrumusețeze vieața. Femeia iubită este totdeauna un înger. Să te ferească Dumnezeu de acești Îngeri mai rău de elt toți seara oțeliți; da unda poți ? In orice vreme, In orice virsta, în orice poziție să te afli,numai o femeie să vrea să-ți strice liniștea, să fii sigur ca isprăvi cit de înțelept, cît de cumpănit și de ispitit să fii, femeia cea mai proastă poate încă să ta robească, și să-ți arăte că ești numai un școlar. Aduceți vă aminte de povestea iadeșului.*) Eu din partea mea mărturisesc că nici odată n’am rămas biruitor în asemenea lupte. De ase ori o femeie se ’nțelega frumușică — au voit să mă aibă în lanțurile sale, totdeauna au găsit în mine omul cel mai domol. Ca mielul întind gîtul; în zădar mintea mă sfătuește să fiu tare, iar,dar lumea îmi arată metehnele acelei femei. O iubesc, și n’ascuit nimica. Aceasta este tot răspunsul meu. Ea poate să facă din mine tot ce va voi Faptele, gîndurile, vieața mea sunt ale si. Insă tocmai pentru că nu simțesc sîăbăciunea, tocmai de aceia sunt așa de ferit pe lingă dame» Un presimțiment îmi arată primejdia și fiindcă știu că rar a-și găsi o femei care știe a prețui abnegația ca-i fac de neatirnarea mea de cceea trăesc deoparte, și cu cu alții caută intrigi de amor, cu atita eu le fug. Pentru dinșii a iubi este o petrecere, o vreme plăcută, pentru mine a iubi este a suferi. Insă iar egoismul m’apucă, iar îmi vine să vorbesc de ea și de mine. Dar ce să fac , așa am hotărît din începutul povestirei, să vă vorbesc numai de persoana mea. ’De cite ori am vorbit de alții, chiar adevărat, totdeauna am pățit pozna. De aceia egoismul, fără voia mea, m’au pus în lanțuri și am jurat să nu mai vorbesc dacit de mine. Poate așa nu s’a mînia nimenea, și mă va lăsa să pun adevărul de mine, dacă nu pot să’l spun de alții. Niceta cum am zis, nu era la cea intăi declarație Nu vreau să zic că simțise amorul înainte până a o cunoaște eu; iubirea mea de sine ar suferi prea mult de aceasta. Dar a*âsta am afht că vreo doi trei tineri, îi făcuse declarații pe care le primise destul de bine; și numai vina ei a fost dacă n’a vrut să siie și mai mult Dacă în practică ea nu știa nimica, în teorie cunoștea toate finatele amorului. Pentru dinsa era un lucru curios să vadă cum un copil de 14 ani, rușinos pot zice mai mult decât o fată, știea să facă amorul. Niceta prin declarația de amor mai bine da cit putut nădăjdui, prin acelaș mesager care-i dăduse biletul ea îmi răspunse că-mi dă un rendezvous la două ceasuri după amiază, în odaia cameristei sale. Expresiile îmi lipsesc ca să vă a* rat ce bucurie am simțit la această novelă, fericirea mea era mai mult decit mare. Un rendez-vous, eu că am un rendez-vous la vrîsta de 14 ani. Ce trebuia dar să fiu, cita inimi trebuia să lipesc cînd a’și fi avut 20 de ani. Toate femeiele trebuia să fie alele, și ca un sultan aș fi avut numai sa-mi armonaframa pentru ca să aleg. Insă și aceasta au fost una din cele mai scumpe iluzii pe care n’am întirziat a o perde. Nn puțin am văzut că în veacul nostru și mai ales în capitalia—miniatură a noastră, în acest oraș de sticlă unde se știe tot ce se face și însuși ce nu sa face. Bisilienii și Lovelasii nu mai pot fi, și ca femeele sunt mai cinstite de cit ne sunt înfățoșate prin romanuri, învățătorii tinetilor noștri in arta de a face isbinzi. Aprins de cetirea unor asemine cărți, unde mai totdeauna amorul se înfățoșează biruitor, unde obicinuitemeia este zugrăvită slabă și subjugată, fiecare june cînd intră în lume, spcoate că are numai a dori, spre a’și vedea împlinite toate dorințele, că are numai să se arate pentru ca o femee să’și uite cinstea, bărbatul, copiii, și să i se arunce In brațe. Insă lacrimi de singe varsă cl nd vede că lumea pozitivă se deosebește foarte mult de lumea ce au văzut in Paul de Kock și in Ricard. La ceasul hotărît cină intrăm In odne sîngele îmi clocotea vinele tîmplelor nu se amplasa. Socoteam că fruntea o că mi se desfacă. De emoție nu puteam să mă sprijin pe picioare ; așteptam cel intăiu rendazvous din vieața mea. Niceta nu venise încă. Nu puțin însă auziu fișierul unei rochii de mătasă , cunoscui pasul. Inima-mi batea așa de tare încît părea că vrea că sau din loc, pusei mîna ca doar aș putea s’o stăpînesc. Ușa se deschise și Niceta se arată. Atunci nu mai știam ea face mai mult din neputință, decit din voință genunchile și se indoiră și pieri dinaintea ei. Cu țim aceasta nu știu, atita numai îmi aduc aminte că mă trezii în brațele iubitei mele. Cu o expresie nespusă de fericirie mă uitam la frumoșii ei ochi, țintiți asupra mea. Ea se plecă și mă sărută pe frunte,—era cu un an mare de ort mine — și cu mîna sa îmi da părul de pe cap în laturi. Amieniu v w •) Vezi sfîrțitul tomului al doilea din Physiologie du tuarnage par Bakuk.