Evenimentul, aprilie-iunie 1912 (Anul 20, nr. 27-98)

1912-06-10 / nr. 83

E jalnică povoară, tortura sufletească, Vai!.... câți­­ Ea scund sub zimbet și o prefăcută mască, Un infernal păcat! A: Să vie și aceia cari au greșit... să vie, O rază de speranță și pentru dânșii fie. In inimile rari, Pe care­ zeii darnici le-au plăsmuit duioase. Căci și­ertarea este pedeapsă generoasă A sufletelor mari! * După suferiți și rupturi, încălcată, răsluită, Tu ne-ai dat o Românie, una și nedespărțită. Vis de veacuri aurii! Căci prin tine avem astăzi, cu a­ zeilor favoare, Printre națiile mândre locul nostru de onoare Cu un Rege m­ult iubit! * Căci ai vrut cu o sfântă râvnă, rară dezinteresare, Tronul, sceptrul și coroana, cu domnia viitoare, Tu, prea devotat ostaș, Ai vroit ca România, mare și întemeiată. Pe o mândră Dinastie, de tine să fie dată Neînvinsului Urmaș! Abnegație sublimă, jertfă nobilă de sine, ai Istoria în secoli.... Te va răzbună pe Tinie! Veniți copii, veniți în grabă, cununi de rose împletiți, Aduceți flori, aduceți cânturi și treptele împodobiți, Cununi neperitoare! Voi, tinerele cunoștinți, voi inime curate, Podoabele cetăței noastre, cu-a­ voastre mâni nevinovate, Voi, tinere fecioare! A. NAUfti. Da ­^câtîi­ a cottsiliu­lu­i con­tu­l ÎNFIERAREA ACUZAȚIILOR ADUSE D­lui I. D. STALV1ATIU La deschiderea ședinței publice dl. inginer Mihai Ene, întreabă pe d. pri­mar Gh. Botez, dacă e în curent cu campania dusă de unele ziare din lo­calitate în contra administrației co­munale, și mai cu seamă în contra d-lui ajutor de primar I. D. Stamatiu. D. primar Gh. Botez, luînd cuvîntul a spus că e în curent cu tot ce s’a scris, dar că d-sa nu dă nici­ o im­portanță. „La noi animozitățile po­litice nu cunosc margini“, a spus d-sa, și eu n’am pus bază pentru două mo­tive foarte puternice: 1) „Mai întăi pentru că totul se ra­­zimă pe un neadevăr patent și anu­me acela că, eu înspăimîntat de mo­dul de a lucra d-lui ajutor de primar I. Stamatiu, i-ași fi retras toate de­­legațiunele imediat de la venirea mea , ca primar, și că de aceea d. Stamatiu n’ar fi luat parte la lucrările de s­­velirea statuei lui Cuza-Vodă. Ei bine, d-le consilieri, nu-i adevărat aceasta. Toată lumea știe,—și numai acei ga­­zetarași de pe la forțele opoziției din localitate, se vede că n’au știut,—că, pentru serbările de dăunăzi a fost constituită o comisiune ad-hoc, care lucra singură, fără ca nici d. Stamatiu, și nici vr­e­un altul dintre noi,să aibă vre­un amestec. Dar cu toate acestea, țin să adaug că totul s’a petrecut sub controlul meu. 2) Al doilea motiv e următorul: Administrația comunală trecută n’a lasat nimic de dorit, nici din punct de vedere administrativ, nici din punct de vedere al cinstei. De altfel mă mândresc a spune că partidul con­servator a fost călăuzit în­tot­deauna de principiul ca cinstea cea mai scru­puloasă să troneze în toate adminis­trațiile publice. Principiu de cinste de la care partidul liberal s’a abătut din nenorocire prea deseori. In o viitoare sesiune parlamentară, la dis­cuția asupra mesagiului, voi dezvolta modul de vedere și acțiune al ad­ministrației Conservatoare și voi do­vedi că noi nu ne-am făcut nici­odată, de­cât datoria. D-lor consilieri, sunt utii, cari au făcut afaceri veroase, și fatalitatea vrea ca toți aceștia să facă parte din partidul advers. La noi, la conservatori, au fost boeri, cari deși n’au făcut multă lar­mă, dar și-au sacrificat pentru țară averea lor. La noi, la conservatori s’a văzut ceia ce nu s’a mai pomenit în parti­dul advers, s’a văzut un Mavrogh­eni intrând în politică cu patru moșii, fost ministru de finanțe al țărei și care a murit în plină sărăcie. Și câte asemenea exemple n’am pu­tea noi da? Nu în partidul conservator s’a vă­zut minunea ca cei cu pantalonii de dzil să ajungă milionari! Da! In partidul liberal am vă­zut și vedem oameni care până mai ori nu aveau ce mânca, iar azi au averi colosale, am văzut cum din­­tr’un simplu amator de violoncel, s’a pu­t­ut ajunge până la cea m­ai în­noită treaptă de funcțiune politică și până la o avere de mai multe milioane. Dacă astăzi avem atâta lipsă de carac­tere, dacă necinstea au pătruns în ad­ministrațiile publice, dacă s’a cristalizat în sistem credința ca ori­și ce nevoieș poate ajunge milionar pe calea politicei, vina, toată vina este numai, dar absolut numai a partidului liberal. Deci o anchetă nu cred de loc jus­tificată, totuși consiliul este suveran și va face cum va crede mai bine. Luând cuvântul d-l doctor Cosmo­­vici a spus: Nu odată, gazetele locale ale opo­ziției, s’au năpustit asupra mea, cu insulte mai mult de­cât grosolane, crezând că fac educația maselor, c­u apără interesele cetățenești, arătând în acelaș timp, felul de educație ce au. Și cum sunt vioi, adesea mă între­bam dacă nu ar fi bine să cbtem la răspundere pe aceia, care, n’au nimica sfânt și fără nici o sfială, murdăresc prin scrierile lor, pe toți aceia ce nu fac parte din gruparea lor. Insă a­­tuncea, instanțele judecătorești ar fi fost zilnic sezisate. De aceia i-am lăsat să continue cu insultele, fără de care, nu ar fi avut cu ce umplea gazeta lor. De astă dată, îndrăzneala lor a de­pășit ori­ce margine. Atribuesc cole­gului meu Stamatiu, furt și nu rușesc aceia care scriu aseminea infamii. Noroc, că mentalitatea cetățenilor nu este așa de decăzută, precum o presupun cei de la „Mișcarea“, căci numai niște decăzuți, vor putea con­cepe, ca acela care zilnic cu o râvnă ce merită laudă, căuta ca veniturile comunei să crească, franc cu franc, să îndrăznească a-și însuși stâlpi și scânduri din depozitele comunei. Și cum stilul acelor denunțuri, do­­vedesc persoane competente în ceia ce privește tecnica, cum în felul a se scrie insultele, să descopere o nemul­țumire și arătată ca venind de la ser­viciul tecnic comunal, cum este știut că acel serviciu, în adevăr nu-și fă­cea datoria, așa că a trebuit să fiu foarte sever și cu șefii și cu cei­lalți funcționari,afirm cu tărie, că toate acele denunțuri, acele informațiuni, brodate apoi cu insulte, în redacția ziarului „Mișcarea“ sunt isvorâte de la ser­viciul tecnic comunal. De aceia vă rog, d-le Primar și d-lor consilieri, să delegați 8 persoane care să facă o anchetă serioasă. Și cum eu sunt aceia care am con­dus decorarea lașului, eu am plătit furnisorii și pe acei ce au desfăcut și transportat la depozitele comunale materialul avut și tot eu sunt acela care am ordonat întrebuințarea acelui material, cer ca ancheta să fie îndrep­tată contra mea. Trebue însă să se știe, că numai în capul celor de la „Mișcarea“ se poate să fie încuibată credința, că un Primar, când dă ordin să se ducă cutare sau cutare material, că tot el — Primarul — trebue să se ducă cu căruțele și apoi materialul ajuns la destinație să fie păzit de el. D-lar, pentru aseminea lucrări a­­vem funcționarii serviciului tehnic și lor le incumbă supravegherea. Și dacă prin denunțurile ce fac, spun, că ser­viciul teh­nic, habar nu avea de acel material, spun un adevăr. Da, nimica nu știe acel serviciu, căci în loc de a se ocupa de serviciu să ocupă de altele. Și de aceia am fost sever cu dânșii, căutând a-i pune pe calea cea adevărată. Deci, infamiile ce să publică, mă țintesc. Caută să-și răzbune pe mine insinuând că d. Stamatiu ar fi săvâr­șit acele furturi ne mai­închipuite EVENIMENTUL Uită însă acei funcționari, că i-am îmbrățoșat cu toată dragostea cuve­nită , că le-am mărit lefurile și că am fost drept, extrem de drept cu fie­care. Uită, că, de câte ori am prins pe cineva cu furaturi, am ertat. Astăzi cer de la anchetă, să se gă­­sască vinovații. Dacă materialul or­donat, a fi întrebuințat, sau depus, nu a ajuns la destinație, să se afle unde a fost dus și fără cruțare să fie dat pe mâna justiției. Văd și de astă dată, că iertând, vi­novații nu te ieartă. Și să pun odată capăt, acelora ca­re numai prin raportaje infame, ca­ută să-și asigure nepedepsirea inco­­rectitudinei lor. D. dl. Botez se declară în contra instituției unei comisiuni de an­chetă, D. A. B. Brandea, cere a se pu­ne la vot. Consiliul în unanimitate se declară pentru instituirea comisiunei, alegân­­du-se pe d­-nii consilieri Dimache, Brandia și Ene. D. Gh. Botez Roagă pe d-nii con­silieri aleși în comisiunea de anchetă să fie cât mai severi în predarea D-lor, D. G. Dimacin întreabă ce secre­­tar se numește. I­. Botez Vă voi da un altul stră­in de consiliu, poate ch­iar un func­ționar. Ședința se suspendă, anunțându-se ședința viitoare pentru Luni. Dansul milioanelor Eminentul S. T. B. al celor Trei Frați I. I. B. V. I. B. și C. I. B. are toate dreptățile din lume spre a fi nemulțumit de decizia dată alartă­ri de Curtea de Apel din București în procesul tramvaelor. In adevăr, apelul introdus de S. T.­­ B. contra hotărârei tribunalului n’a­­ fost admis de­cât în parte. Societa­­­­tea ceruse ca cifra daunelor-interese să fie ridicată de la 100.000 lei la 1 milion, numai la 1 milion și daunele combinatorii de la 5000 lei la 50000 lei, numai la cinci-zeci­­ de mii pe zi.­­ Aceasta e minimul pe care’l oprea,­­ în schimbul relei afacieri ce o făcuse ! adjudecând pe un preț mic întreprin­derea taravaelor și apropiindu-și mo­­­­nopolul și gratuitatea liniilor vechi. 1 Un milion?­ ? Ce e acest biet milion,­­ când ai de îndurat emoții atât de­­ tari și când tot prestigiul ți-e în joc! ! Or, Curtea de Apel, fără a se ară­­­­ta așa de timidă ca prima instanță , pentru daunele­ interese acordate, n’a­u avut curajul să meargă până la ca­­­­păt și să acorde S. T. B.-eului micul 1 milion pe care, inspirat de ireducti­­­­bilul sentiment de drept al bătrânu­­­­lui Sk­ylok, îl cerea.­­ Curtea de Apel i-a acordat abia suma de 492.600 lei ; cât despre da­unele combinatorii,­ ea le-a lăsat cum­­ au fost: I Iată ceva cu totul neplăcut ! Pen­­­­tru atâta lucru nu făcea să se pozeze­­ în apăratul magistraturei! ! Dacă cel puțin, ar fi fost vorba de­­ 10 sau 20 milioane ceea ce de altfel,­­ față de formidabilul excedent buge­­­­tar ce se anunță, n’ar fi fost extra­­­­ordinar ! Dar atâta tevatură pentru un singur și unic milion ! Nu, nu-i nici uman, nici gentil. E să dezguste pentru totdeauna pe acești germani liberali de entuzias­mul pe care’i profesează pentru jus­tiție, de când să bălăcesc în afacerea tramvaelor. Atâta zgomot, atâta dis­cuție pentru un milion ! Și secția a II-a a Curței de Apel care și-a permis să nu le acorde ju­mătate de milion, în cifră rotundă, ci numai 492 mii și 600 franci! De ce s’a oprit la jumătatea drumului și n-a acordat milionul întreg ? Dar S. T. B­eel să fie liniștit asu­­­­pra soartei finale a milionului său ; a tare pe progresiunea aritmetică ur­­­­mată până acuma de daunele intere­­­­se, nu trebue să se îndoiască de­loc că va sfârși prin a avea milionul, da­că organizația noastră judecătorească ar prevede o a treia instanță, având facultatea de a acorda daune-in­­terese. E o daună pe care o semnalăm viitorilor miniștri de justiție li­berali. Or­ium, domnilor magistrați, tre­­buiea să fiți mai umani și să asigu­rați bietei Societăți a tramvaelor, pe lângă monopol, pe lângă gratuitatea liniilor vechi, milionul ei ! INSTIGATORI Or chi­ar voi liberalii să-și ascunză tendințele anarh­ice și revoluționare, ce clocesc la fundul fie­căreia dintre acțiunile lor, faptele le dau pe față și nici un fel de apărare nu le poate înlătura această gravă învinuire. Din contra, pe zi ce merge devin și mai primejdioși din acest punct de vedere, și numai o măsură energică îi poate împiedica de la îndeletnicirea lor ajunsă în stare de manie. Avem informațiuni că de cît­va timp acești răsvrătitori, in afară de instigațiile pe față întreprinse prin gazetele lor, se dedau și la mașina­­țiuni obscure, plămândind­ ca sub pă­­mînt cine știe ce acte de desordine. Emisarii asmuțiți de clubul liberal și de agenții personali ai Brătienilor, s’au văzît între meseriași și munci­tori, îi atrag pe aceștia prin locuri ascunse, parlamentează cu ei, îi con­vertesc, pe unii îi îmbată prin cîr­­ciumi și chiar se dau de cheltuială, îndemnîndu-i la greve și alte mișcări tulburătoare ; iar după ce își asigu­ră un număr oare­care de asemenea prozeliți, îi trimit ca pe o avangardă în rîndurile celorlalți muncitori, ca să întinză mai departe și cu­ mai a­­dînc­itele acestor provocări mișelești. Pe acei dintre meseriași, pe cari nu-i pot momi și hotărî cu făgădueli mincinoase îi amenință cu bătaia, cu distrugerea și îi terorizează până la așa grad, în­cât bieții oameni nu mai știu ce să facă cum să se apere și singura lor speranță este ca guver­nul să ia măsuri de scăparea lor din ghiarele instigatorilor. De notat că la această manevră li­beralii, prin­capii socialiștilor din partidul liberal și-au asociat și con­cursul sindicaliștilor, al acestui ele­ment, care uită de azi pănă mîine ce i s’a întîmplat și trage așa de ușor cu buretele peste furia ce liberalii au deslănțuit chiar asupra lor. Să nu se pun câtuși de puțin la în­doială afirmațiunea noastră, căci pri­ma și cea mai evidentă dovadă o a­­vem în isbucnirea absolut nelegitima­tă a grevelor recente, greve ce sunt efectul propagandei, cheltuelei și te­­roarei liberalilor, și dacă de la înce­put nu se va împedica această de­­bandată premergătoare cine știe că­rei tulburări cu caracter mai grav, va fi poate și mai greu de reprimat, cînd instigatorii, conrucătorii și te­roriștii vor fi isbutit să-și împrăștie în toate direcțiunile armele lor de prăbușire a țărei într-o nouă flacăre. Deja au înaintat destul de semnifi­cativ, pentru a fi numai nesocotiți sau trecuți sub tăcere. Se impune o acțiune imediată, spre a-i constrînge și potoli! — Z ­Milit țilitti Comitetul societății „Ocrotirea Co­piilor“ din Iași aduce vii mulțumiri persoanelor mai jos notate, cari au trimis d-nei Elena C. Meissner pentru această societate următoarele sume : D-na Smaranda Brandea din Iași Lei 105.00. D-na Agripina Buțurea­nu din Iași 20.00. D-na Lucia Militeanu din Ploești 56.00. D-na Elena Iacobeanu din Botoșani 8.00. D-na Maria Căpitan Buh­­lea din Giurgiu 112.00. D-na Elena Drăgoi din Bucegea 25.00. D. P. Gârbovigeanu din București 38.55. D-na N. Pivniceru din Galați 56.00. D. directorul școalei de agricultură din Armășești 6.40. D. Tom­a Popescu din Calafat 24.00. D. director școalei de viticultură din Odobești 13.60. D. D. C. Petrovici din Strehaia 27.40. D. N. Dragomirescu din Brăila 161.55. D. V. Fanea din Măică­nești 27.55. D. St.-Colonel Mărdăres­­cu din Slobozia­­ 140.00. Tot­al 821.057 La monastirea Putna (Bucovina), a încetat din viață protosingelul Arse­­nie de Săvescul, starețul acestei mâ­­năstiri, în vrâstă de 95 ani. Defunc­tul a fost hirotonisit preot la 1844. S-a aprobat lucrările pentru alimen­tarea orașului Tg.­Ocna cu apă pota­bilă în valoare d­e 267,818 lei. Pentru construirea arestului pre­ventiv s’a prevăzut suma de 78.460 lei. La Piatra-Neamț s’a hotărît cons­truirea unei căzărmi pentru batalio­nul de rezervă și cercul de recrutare Războeni. D. dr. Fior, medicul șef al orașu­lui a făcut astă­zi o inspecție tuturor cârciumilor cu birturi din str. I. C. Brătianu, Piața Sf. Spiridon și Vasile Conta. D-sa a constatat, personal că mur­dăria prin unele cârciume domnește în largul ei și că disposițiunile serviciu­lui sanitar nu se respectă. S’au luat măsurile necesare pentru a se aduce la ordine pe cârciumarii abuzivi. Se știe că d. Șumuleanu, celebrul naționalist de banchete, vorba d-lui A. C. Cuza, a somat—prin portărei (?) direcția sanitară și comisia examina­toare să nu țină concursul de chi­mist—director al Institutului de Chi­mie, până când nu va permite d-sa aceasta. Văzând că somația a fost pusă la dosar, d-sa a somat de astă dată pe candidat­ subalternul său să nu se pre­zinte la concurs. Deoarece nici sub­alternul nu s’a supus somației, d. Șu­muleanu a adresat a treia somație —după cum fac și procurorii—comi­­siunei să nu proclame reușit pe d. Petrovici, candidatul în examen. Și dacă comisiunea nu se supune nici acestei somații, ce va mai face d. Șu­muleanu ?— Probabil ca un oarecare popular erou de operetă. La București se va ține examenul gradul de maior-intendent, atât pen­tru activitate, cât și rezervă prevăzut la art. 28, cap. IV din regulamentul legei asupra înaintărilor în armată. S’a acordat moarei „Nicolina“ din Iași a d-lor Koch și Cocikovsc­hi fo­loasele legei pentru încurajarea in­dustriei naționale. Mâine va avea loc la Vaslui o fru­moasă serbare câmpenească, urmată de un bal în beneficiul sec. „Ocroti­rea copiilor săraci“. Au fost aduși și vor fi internați la Socola alienații: Alexa Ion Zabaroski, Manole Ghiguță, Costache Bulmagă și Gheorghe Axinte. Toți aceștia sunt din județul Doro­­hoi și sunt atinși de alienație mintală într-un grad atât de înaintat, în­cât au devenit periculoși celor din ju­rul lor. D. Vasile S. Imbru din Iași a fost numit subch­irurg la azilul pentru tu­­berculoși de la Bisericani jud. Neamț. D. N. I. Grigoriu, a fost numit re­­vizor de vite la circumscripția Fălciu, în locul d-lui Gh­. Stratulat, care să iasă în disponibilitate pentru negli­jență în serviciu și viciul beției. Gheorghe Tăzlăoanu, șef cantonier și Neculai Bădărău, cantonier, au fost înaintați în posturile de pichori cls. III pe șoseaua Iași-Botoșani. Direcțiunea generală a serviciului sanitar a fost autorizată să primeas­că donațiunea făcută de preotul Gh. Orteanu din com. Dorna, județul Su­ceava, în valoare de 50.000 lei nu­merar și un teren cu suprafața de 10.030 m. p. situat în acea comună, în scopul de a se construi și întreți­ne pe el cu suma de mai sus un spi­tal cu cel puțin 10 paturi și care să poarte numele donatorului. S’a făcut cunoscut Camerei de co­merț că conform disposițiunilor art. 2 din legea repaosului duminical, s’a permis comercianților și băncilor po­pulare să țină deschis în zilele de Duminică. Ministerul Industriei și Comerțului a trimis Camerei de comerț o circu­lară, rugându-i să ia disposițiunile ne­cesare pentru a organisa oboare nouă în circum­scripțiunile respective, pre­­veghind o aplicare cât mai strictă a disposițiunilor cuprinsă în regula­mentul oboarelor actualmente exis­tente. In acest scop, secretarii camerelor sunt invitați a înainta ministerului, în mod regulat, la fiecare sfârșit de lu­nă, o dare de seamă sumară asupra mersului oboarelor din circumscrip­ția respectivă, în care se va arăta, pentru fie­care obor, dacă comisiuni­­le de supraveghere se întrunesc re­­gulat, numărul ședințelor ținute de aceste comisiuni, chestiunile asupra cărora a avut să se pronunțe, dacă mijlocitorii autorizați și remizierii a­­cestora își fac datoria, dacă organele administrative și polițienești dau sau nu tot concursul ce li se cere, pre­cum orice alte chestiuni și referințe ce ar privi bunul mers la acestor in­­stituțiuni. Administrația ziarului face abo­namente pe vacanță. In tară : Pe 1 lună 1,50 Pe 2 luni 3,00 Pe 1 lună jum. 2,30 In străinătate Pe 1 lună 3,00 Pe 2 luni 6,00 Pe 1 lună Jum. 4,50

Next