Evenimentul, aprilie-iunie 1912 (Anul 20, nr. 27-98)
1912-06-10 / nr. 83
E jalnică povoară, tortura sufletească, Vai!.... câți Ea scund sub zimbet și o prefăcută mască, Un infernal păcat! A: Să vie și aceia cari au greșit... să vie, O rază de speranță și pentru dânșii fie. In inimile rari, Pe care zeii darnici le-au plăsmuit duioase. Căci șiertarea este pedeapsă generoasă A sufletelor mari! * După suferiți și rupturi, încălcată, răsluită, Tu ne-ai dat o Românie, una și nedespărțită. Vis de veacuri aurii! Căci prin tine avem astăzi, cu a zeilor favoare, Printre națiile mândre locul nostru de onoare Cu un Rege mult iubit! * Căci ai vrut cu o sfântă râvnă, rară dezinteresare, Tronul, sceptrul și coroana, cu domnia viitoare, Tu, prea devotat ostaș, Ai vroit ca România, mare și întemeiată. Pe o mândră Dinastie, de tine să fie dată Neînvinsului Urmaș! Abnegație sublimă, jertfă nobilă de sine, ai Istoria în secoli.... Te va răzbună pe Tinie! Veniți copii, veniți în grabă, cununi de rose împletiți, Aduceți flori, aduceți cânturi și treptele împodobiți, Cununi neperitoare! Voi, tinerele cunoștinți, voi inime curate, Podoabele cetăței noastre, cu-a voastre mâni nevinovate, Voi, tinere fecioare! A. NAUfti. Da ^câtîi a cottsiliului contul ÎNFIERAREA ACUZAȚIILOR ADUSE Dlui I. D. STALV1ATIU La deschiderea ședinței publice dl. inginer Mihai Ene, întreabă pe d. primar Gh. Botez, dacă e în curent cu campania dusă de unele ziare din localitate în contra administrației comunale, și mai cu seamă în contra d-lui ajutor de primar I. D. Stamatiu. D. primar Gh. Botez, luînd cuvîntul a spus că e în curent cu tot ce s’a scris, dar că d-sa nu dă nici o importanță. „La noi animozitățile politice nu cunosc margini“, a spus d-sa, și eu n’am pus bază pentru două motive foarte puternice: 1) „Mai întăi pentru că totul se razimă pe un neadevăr patent și anume acela că, eu înspăimîntat de modul de a lucra d-lui ajutor de primar I. Stamatiu, i-ași fi retras toate delegațiunele imediat de la venirea mea , ca primar, și că de aceea d. Stamatiu n’ar fi luat parte la lucrările de svelirea statuei lui Cuza-Vodă. Ei bine, d-le consilieri, nu-i adevărat aceasta. Toată lumea știe,—și numai acei gazetarași de pe la forțele opoziției din localitate, se vede că n’au știut,—că, pentru serbările de dăunăzi a fost constituită o comisiune ad-hoc, care lucra singură, fără ca nici d. Stamatiu, și nici vreun altul dintre noi,să aibă vreun amestec. Dar cu toate acestea, țin să adaug că totul s’a petrecut sub controlul meu. 2) Al doilea motiv e următorul: Administrația comunală trecută n’a lasat nimic de dorit, nici din punct de vedere administrativ, nici din punct de vedere al cinstei. De altfel mă mândresc a spune că partidul conservator a fost călăuzit întotdeauna de principiul ca cinstea cea mai scrupuloasă să troneze în toate administrațiile publice. Principiu de cinste de la care partidul liberal s’a abătut din nenorocire prea deseori. In o viitoare sesiune parlamentară, la discuția asupra mesagiului, voi dezvolta modul de vedere și acțiune al administrației Conservatoare și voi dovedi că noi nu ne-am făcut niciodată, decât datoria. D-lor consilieri, sunt utii, cari au făcut afaceri veroase, și fatalitatea vrea ca toți aceștia să facă parte din partidul advers. La noi, la conservatori, au fost boeri, cari deși n’au făcut multă larmă, dar și-au sacrificat pentru țară averea lor. La noi, la conservatori s’a văzut ceia ce nu s’a mai pomenit în partidul advers, s’a văzut un Mavrogheni intrând în politică cu patru moșii, fost ministru de finanțe al țărei și care a murit în plină sărăcie. Și câte asemenea exemple n’am putea noi da? Nu în partidul conservator s’a văzut minunea ca cei cu pantalonii de dzil să ajungă milionari! Da! In partidul liberal am văzut și vedem oameni care până mai ori nu aveau ce mânca, iar azi au averi colosale, am văzut cum dintr’un simplu amator de violoncel, s’a putut ajunge până la cea mai înnoită treaptă de funcțiune politică și până la o avere de mai multe milioane. Dacă astăzi avem atâta lipsă de caractere, dacă necinstea au pătruns în administrațiile publice, dacă s’a cristalizat în sistem credința ca oriși ce nevoieș poate ajunge milionar pe calea politicei, vina, toată vina este numai, dar absolut numai a partidului liberal. Deci o anchetă nu cred de loc justificată, totuși consiliul este suveran și va face cum va crede mai bine. Luând cuvântul d-l doctor Cosmovici a spus: Nu odată, gazetele locale ale opoziției, s’au năpustit asupra mea, cu insulte mai mult decât grosolane, crezând că fac educația maselor, cu apără interesele cetățenești, arătând în acelaș timp, felul de educație ce au. Și cum sunt vioi, adesea mă întrebam dacă nu ar fi bine să cbtem la răspundere pe aceia, care, n’au nimica sfânt și fără nici o sfială, murdăresc prin scrierile lor, pe toți aceia ce nu fac parte din gruparea lor. Insă atuncea, instanțele judecătorești ar fi fost zilnic sezisate. De aceia i-am lăsat să continue cu insultele, fără de care, nu ar fi avut cu ce umplea gazeta lor. De astă dată, îndrăzneala lor a depășit orice margine. Atribuesc colegului meu Stamatiu, furt și nu rușesc aceia care scriu aseminea infamii. Noroc, că mentalitatea cetățenilor nu este așa de decăzută, precum o presupun cei de la „Mișcarea“, căci numai niște decăzuți, vor putea concepe, ca acela care zilnic cu o râvnă ce merită laudă, căuta ca veniturile comunei să crească, franc cu franc, să îndrăznească a-și însuși stâlpi și scânduri din depozitele comunei. Și cum stilul acelor denunțuri, dovedesc persoane competente în ceia ce privește tecnica, cum în felul a se scrie insultele, să descopere o nemulțumire și arătată ca venind de la serviciul tecnic comunal, cum este știut că acel serviciu, în adevăr nu-și făcea datoria, așa că a trebuit să fiu foarte sever și cu șefii și cu ceilalți funcționari,afirm cu tărie, că toate acele denunțuri, acele informațiuni, brodate apoi cu insulte, în redacția ziarului „Mișcarea“ sunt isvorâte de la serviciul tecnic comunal. De aceia vă rog, d-le Primar și d-lor consilieri, să delegați 8 persoane care să facă o anchetă serioasă. Și cum eu sunt aceia care am condus decorarea lașului, eu am plătit furnisorii și pe acei ce au desfăcut și transportat la depozitele comunale materialul avut și tot eu sunt acela care am ordonat întrebuințarea acelui material, cer ca ancheta să fie îndreptată contra mea. Trebue însă să se știe, că numai în capul celor de la „Mișcarea“ se poate să fie încuibată credința, că un Primar, când dă ordin să se ducă cutare sau cutare material, că tot el — Primarul — trebue să se ducă cu căruțele și apoi materialul ajuns la destinație să fie păzit de el. D-lar, pentru aseminea lucrări avem funcționarii serviciului tehnic și lor le incumbă supravegherea. Și dacă prin denunțurile ce fac, spun, că serviciul tehnic, habar nu avea de acel material, spun un adevăr. Da, nimica nu știe acel serviciu, căci în loc de a se ocupa de serviciu să ocupă de altele. Și de aceia am fost sever cu dânșii, căutând a-i pune pe calea cea adevărată. Deci, infamiile ce să publică, mă țintesc. Caută să-și răzbune pe mine insinuând că d. Stamatiu ar fi săvârșit acele furturi ne maiînchipuite EVENIMENTUL Uită însă acei funcționari, că i-am îmbrățoșat cu toată dragostea cuvenită , că le-am mărit lefurile și că am fost drept, extrem de drept cu fiecare. Uită, că, de câte ori am prins pe cineva cu furaturi, am ertat. Astăzi cer de la anchetă, să se găsască vinovații. Dacă materialul ordonat, a fi întrebuințat, sau depus, nu a ajuns la destinație, să se afle unde a fost dus și fără cruțare să fie dat pe mâna justiției. Văd și de astă dată, că iertând, vinovații nu te ieartă. Și să pun odată capăt, acelora care numai prin raportaje infame, caută să-și asigure nepedepsirea incorectitudinei lor. D. dl. Botez se declară în contra instituției unei comisiuni de anchetă, D. A. B. Brandea, cere a se pune la vot. Consiliul în unanimitate se declară pentru instituirea comisiunei, alegându-se pe d-nii consilieri Dimache, Brandia și Ene. D. Gh. Botez Roagă pe d-nii consilieri aleși în comisiunea de anchetă să fie cât mai severi în predarea D-lor, D. G. Dimacin întreabă ce secretar se numește. I. Botez Vă voi da un altul străin de consiliu, poate chiar un funcționar. Ședința se suspendă, anunțându-se ședința viitoare pentru Luni. Dansul milioanelor Eminentul S. T. B. al celor Trei Frați I. I. B. V. I. B. și C. I. B. are toate dreptățile din lume spre a fi nemulțumit de decizia dată alartări de Curtea de Apel din București în procesul tramvaelor. In adevăr, apelul introdus de S. T. B. contra hotărârei tribunalului n’a fost admis decât în parte. Societatea ceruse ca cifra daunelor-interese să fie ridicată de la 100.000 lei la 1 milion, numai la 1 milion și daunele combinatorii de la 5000 lei la 50000 lei, numai la cinci-zeci de mii pe zi. Aceasta e minimul pe care’l oprea, în schimbul relei afacieri ce o făcuse ! adjudecând pe un preț mic întreprinderea taravaelor și apropiindu-și monopolul și gratuitatea liniilor vechi. 1 Un milion? ? Ce e acest biet milion, când ai de îndurat emoții atât de tari și când tot prestigiul ți-e în joc! ! Or, Curtea de Apel, fără a se arăta așa de timidă ca prima instanță , pentru daunele interese acordate, n’au avut curajul să meargă până la capăt și să acorde S. T. B.-eului micul 1 milion pe care, inspirat de ireductibilul sentiment de drept al bătrânului Skylok, îl cerea. Curtea de Apel i-a acordat abia suma de 492.600 lei ; cât despre daunele combinatorii, ea le-a lăsat cum au fost: I Iată ceva cu totul neplăcut ! Pentru atâta lucru nu făcea să se pozeze în apăratul magistraturei! ! Dacă cel puțin, ar fi fost vorba de 10 sau 20 milioane ceea ce de altfel, față de formidabilul excedent bugetar ce se anunță, n’ar fi fost extraordinar ! Dar atâta tevatură pentru un singur și unic milion ! Nu, nu-i nici uman, nici gentil. E să dezguste pentru totdeauna pe acești germani liberali de entuziasmul pe care’i profesează pentru justiție, de când să bălăcesc în afacerea tramvaelor. Atâta zgomot, atâta discuție pentru un milion ! Și secția a II-a a Curței de Apel care și-a permis să nu le acorde jumătate de milion, în cifră rotundă, ci numai 492 mii și 600 franci! De ce s’a oprit la jumătatea drumului și n-a acordat milionul întreg ? Dar S. T. Beel să fie liniștit asupra soartei finale a milionului său ; a tare pe progresiunea aritmetică urmată până acuma de daunele interese, nu trebue să se îndoiască deloc că va sfârși prin a avea milionul, dacă organizația noastră judecătorească ar prevede o a treia instanță, având facultatea de a acorda daune-interese. E o daună pe care o semnalăm viitorilor miniștri de justiție liberali. Orium, domnilor magistrați, trebuiea să fiți mai umani și să asigurați bietei Societăți a tramvaelor, pe lângă monopol, pe lângă gratuitatea liniilor vechi, milionul ei ! INSTIGATORI Or chiar voi liberalii să-și ascunză tendințele anarhice și revoluționare, ce clocesc la fundul fiecăreia dintre acțiunile lor, faptele le dau pe față și nici un fel de apărare nu le poate înlătura această gravă învinuire. Din contra, pe zi ce merge devin și mai primejdioși din acest punct de vedere, și numai o măsură energică îi poate împiedica de la îndeletnicirea lor ajunsă în stare de manie. Avem informațiuni că de cîtva timp acești răsvrătitori, in afară de instigațiile pe față întreprinse prin gazetele lor, se dedau și la mașinațiuni obscure, plămândind ca sub pămînt cine știe ce acte de desordine. Emisarii asmuțiți de clubul liberal și de agenții personali ai Brătienilor, s’au văzît între meseriași și muncitori, îi atrag pe aceștia prin locuri ascunse, parlamentează cu ei, îi convertesc, pe unii îi îmbată prin cîrciumi și chiar se dau de cheltuială, îndemnîndu-i la greve și alte mișcări tulburătoare ; iar după ce își asigură un număr oarecare de asemenea prozeliți, îi trimit ca pe o avangardă în rîndurile celorlalți muncitori, ca să întinză mai departe și cu mai adîncitele acestor provocări mișelești. Pe acei dintre meseriași, pe cari nu-i pot momi și hotărî cu făgădueli mincinoase îi amenință cu bătaia, cu distrugerea și îi terorizează până la așa grad, încât bieții oameni nu mai știu ce să facă cum să se apere și singura lor speranță este ca guvernul să ia măsuri de scăparea lor din ghiarele instigatorilor. De notat că la această manevră liberalii, princapii socialiștilor din partidul liberal și-au asociat și concursul sindicaliștilor, al acestui element, care uită de azi pănă mîine ce i s’a întîmplat și trage așa de ușor cu buretele peste furia ce liberalii au deslănțuit chiar asupra lor. Să nu se pun câtuși de puțin la îndoială afirmațiunea noastră, căci prima și cea mai evidentă dovadă o avem în isbucnirea absolut nelegitimată a grevelor recente, greve ce sunt efectul propagandei, cheltuelei și teroarei liberalilor, și dacă de la început nu se va împedica această debandată premergătoare cine știe cărei tulburări cu caracter mai grav, va fi poate și mai greu de reprimat, cînd instigatorii, conrucătorii și teroriștii vor fi isbutit să-și împrăștie în toate direcțiunile armele lor de prăbușire a țărei într-o nouă flacăre. Deja au înaintat destul de semnificativ, pentru a fi numai nesocotiți sau trecuți sub tăcere. Se impune o acțiune imediată, spre a-i constrînge și potoli! — Z Milit țilitti Comitetul societății „Ocrotirea Copiilor“ din Iași aduce vii mulțumiri persoanelor mai jos notate, cari au trimis d-nei Elena C. Meissner pentru această societate următoarele sume : D-na Smaranda Brandea din Iași Lei 105.00. D-na Agripina Buțureanu din Iași 20.00. D-na Lucia Militeanu din Ploești 56.00. D-na Elena Iacobeanu din Botoșani 8.00. D-na Maria Căpitan Buhlea din Giurgiu 112.00. D-na Elena Drăgoi din Bucegea 25.00. D. P. Gârbovigeanu din București 38.55. D-na N. Pivniceru din Galați 56.00. D. directorul școalei de agricultură din Armășești 6.40. D. Toma Popescu din Calafat 24.00. D. director școalei de viticultură din Odobești 13.60. D. D. C. Petrovici din Strehaia 27.40. D. N. Dragomirescu din Brăila 161.55. D. V. Fanea din Măicănești 27.55. D. St.-Colonel Mărdărescu din Slobozia 140.00. Total 821.057 La monastirea Putna (Bucovina), a încetat din viață protosingelul Arsenie de Săvescul, starețul acestei mânăstiri, în vrâstă de 95 ani. Defunctul a fost hirotonisit preot la 1844. S-a aprobat lucrările pentru alimentarea orașului Tg.Ocna cu apă potabilă în valoare de 267,818 lei. Pentru construirea arestului preventiv s’a prevăzut suma de 78.460 lei. La Piatra-Neamț s’a hotărît construirea unei căzărmi pentru batalionul de rezervă și cercul de recrutare Războeni. D. dr. Fior, medicul șef al orașului a făcut astăzi o inspecție tuturor cârciumilor cu birturi din str. I. C. Brătianu, Piața Sf. Spiridon și Vasile Conta. D-sa a constatat, personal că murdăria prin unele cârciume domnește în largul ei și că disposițiunile serviciului sanitar nu se respectă. S’au luat măsurile necesare pentru a se aduce la ordine pe cârciumarii abuzivi. Se știe că d. Șumuleanu, celebrul naționalist de banchete, vorba d-lui A. C. Cuza, a somat—prin portărei (?) direcția sanitară și comisia examinatoare să nu țină concursul de chimist—director al Institutului de Chimie, până când nu va permite d-sa aceasta. Văzând că somația a fost pusă la dosar, d-sa a somat de astă dată pe candidat subalternul său să nu se prezinte la concurs. Deoarece nici subalternul nu s’a supus somației, d. Șumuleanu a adresat a treia somație —după cum fac și procurorii—comisiunei să nu proclame reușit pe d. Petrovici, candidatul în examen. Și dacă comisiunea nu se supune nici acestei somații, ce va mai face d. Șumuleanu ?— Probabil ca un oarecare popular erou de operetă. La București se va ține examenul gradul de maior-intendent, atât pentru activitate, cât și rezervă prevăzut la art. 28, cap. IV din regulamentul legei asupra înaintărilor în armată. S’a acordat moarei „Nicolina“ din Iași a d-lor Koch și Cocikovschi foloasele legei pentru încurajarea industriei naționale. Mâine va avea loc la Vaslui o frumoasă serbare câmpenească, urmată de un bal în beneficiul sec. „Ocrotirea copiilor săraci“. Au fost aduși și vor fi internați la Socola alienații: Alexa Ion Zabaroski, Manole Ghiguță, Costache Bulmagă și Gheorghe Axinte. Toți aceștia sunt din județul Dorohoi și sunt atinși de alienație mintală într-un grad atât de înaintat, încât au devenit periculoși celor din jurul lor. D. Vasile S. Imbru din Iași a fost numit subchirurg la azilul pentru tuberculoși de la Bisericani jud. Neamț. D. N. I. Grigoriu, a fost numit revizor de vite la circumscripția Fălciu, în locul d-lui Gh. Stratulat, care să iasă în disponibilitate pentru neglijență în serviciu și viciul beției. Gheorghe Tăzlăoanu, șef cantonier și Neculai Bădărău, cantonier, au fost înaintați în posturile de pichori cls. III pe șoseaua Iași-Botoșani. Direcțiunea generală a serviciului sanitar a fost autorizată să primească donațiunea făcută de preotul Gh. Orteanu din com. Dorna, județul Suceava, în valoare de 50.000 lei numerar și un teren cu suprafața de 10.030 m. p. situat în acea comună, în scopul de a se construi și întreține pe el cu suma de mai sus un spital cu cel puțin 10 paturi și care să poarte numele donatorului. S’a făcut cunoscut Camerei de comerț că conform disposițiunilor art. 2 din legea repaosului duminical, s’a permis comercianților și băncilor populare să țină deschis în zilele de Duminică. Ministerul Industriei și Comerțului a trimis Camerei de comerț o circulară, rugându-i să ia disposițiunile necesare pentru a organisa oboare nouă în circumscripțiunile respective, preveghind o aplicare cât mai strictă a disposițiunilor cuprinsă în regulamentul oboarelor actualmente existente. In acest scop, secretarii camerelor sunt invitați a înainta ministerului, în mod regulat, la fiecare sfârșit de lună, o dare de seamă sumară asupra mersului oboarelor din circumscripția respectivă, în care se va arăta, pentru fiecare obor, dacă comisiunile de supraveghere se întrunesc regulat, numărul ședințelor ținute de aceste comisiuni, chestiunile asupra cărora a avut să se pronunțe, dacă mijlocitorii autorizați și remizierii acestora își fac datoria, dacă organele administrative și polițienești dau sau nu tot concursul ce li se cere, precum orice alte chestiuni și referințe ce ar privi bunul mers la acestor instituțiuni. Administrația ziarului face abonamente pe vacanță. In tară : Pe 1 lună 1,50 Pe 2 luni 3,00 Pe 1 lună jum. 2,30 In străinătate Pe 1 lună 3,00 Pe 2 luni 6,00 Pe 1 lună Jum. 4,50