Evenimentul, iulie-septembrie 1912 (Anul 20, nr. 99-171)

1912-07-22 / nr. 116

goste confirmată prin aplauzele ne­sfârșite cu care au acoperit cuvintele mele rostite atunci zicând „Slăninii este perla Moldovei“. Ce nu s’ar face dacă Slănicul nos­tru ar fi întro țară străină! Numărul hotelurilor s’ar înmulți foarte repede, o vilă s’ar clădi lângă alta, s’ar înființa sanatorii, sezonul băi­lor s’ar prelungi și stațiunea ar lua un avânt foarte mare. Dacă se nu disperăm, căci toate a­­ceste se vor realiza și la noi. Epitro­­pia singură nu poate să facă mult. Cu toate că am ajuns se echilibrăm budgetul nostru, totuși n’ar fi pru­dent se facem împrumuturi noi pen­tru a face din Slănic o mare stațiu­ne balneară, ar fi o mare greșală căci nevoile spitalelor merg crescând și din budgetul lor nu se mai poate lua absolut nimica. Noi am elaborat un proect de lege pe care l-am înaintat guvernului ce­rând autorizarea de a forma o socie­tate pe acțiuni pentru exploatarea băilor Slănicului și a-l înzestra cu tot confortul necesar, precum și o linie ferată care se lega Târgu Ocna cu Slănicul. Drumul de la Târgul Ocna la Slă­nic este o frumuseță neîntrecută a naturii. Dealungul șoselei care unește aces­te două locuri, curge imposat și re­pede, părăul Slănic, iar în drapta și în stânga șoselei se ridică stânci gi­gantice, colosale blocuri de piatră cari par că privesc cu mirare pe călători. Intre șosea și aceste pietre uriașe crește iarbă frumoasă și în unele lo­curi floricele de munte cu cele mai variate culori. La privirea lor îți vin în gând frumoasele versuri ale poe­tului : „La al Moldovei dulce soare Crește floare lângă floare“. Acum domnii mei dați-mi voe se vă făc o mică mărturisire. Dacă ați urmărit impresiunele me­le, descriindu-vă Slănicul, poate că ați fi dispuși se credeți că sunt condus în aprecierile male și de rolul meu actual fiind unul din Epitropi casei Sf. Spiridon și că în aceeastă calitate am datoria morală de a da tablou­lui cel mai frumos colorit. Nu dom­nilor ați face o presupunere nedreap­tă . Slănicul nostru este atât de fru­mos, natura prin aceste locuri așa de splendidă în­cât end ce încercare din partea mea de a adăuga ceva la for­mația lui naturală, ar fi un act fan­tastic. Cu toate aceste este un sentiment pe care nu’l pot ascunde. Nu departe de alte pește din a­­ceste dealuri se afla un sat Grozești unde am zărit pentru prima dată lu­mina zilei și nici un sentiment nu se leagă mai mult de sufletul omenesc decât locul nașterei. Din timpul copi­lăriei n’am mai fost prin aceste lo­curi, știam numai că Grozești se află în județul Bacău. Cu ocazia unor ches­tiuni relative la Slănic, în calitate de Epitrop al Spiridoniei, studiind harta pădurilor am văzut că Slănicul se a­­flă în hotar cu Grozești. Natural că această împrejurare nu putea să rămân fără răsunet în sufle­tul meu și de­sigur face că să am o dragoste și mai mare pentru aceasta frumoasă localitate. Nici nu poate ca să fie altfel, căci locul în care te-ai născut și vei muri, țara în­­ care se vor naște și vor muri urmași, ei, sunt bazele unei na­țiuni. In sensul acesta poetul Lamartine are dreptate afirmând că patria este creată din țărâna strămoșilor. Până la un punct oare­care este adevărat că patria este mai mult le­gată de locul nașterei decât limbaj sunt popoare cari au aceaș patrie și cu toate aceste vorbesc limbi diferite. Astfel sunt Elvețieni . Negri din A­­merica vorbesc limba engleză cu toa­te că sunt de altă rasă. Totuși repet­acea ce am zis cu o­­cazia jubileului de 50 de ani a Uni­­versităței din Iași în Aula Universi­­tăței, că idea națională nu este com­plectă luând ca bază numai sentimen­tul de patrie în sensul lui Lamartine; ideea națională cuprinde și perpetua­rea limbei, a geniului și a muncei in­telectuale lăsată de strămoși generați­­unilor viitoare. Dovadă despre aceasta o găsim în unele fapte care se petrec sub ochii noștri. Poporul israelit împrăștiat în toate țările lumei n’a încetat se aspi­re la redobândirea Palestinei, a Ieru­salimului, vechea lor patrie strâm­o­­șască. Profitând de slăbirea progre­sivă a Imperiului Turcesc, mii și mii de familii israelite din Persia, din Ru­sia etc populează iarăș Ierusalimul a cărui populațiune s’a rădicat de la 15000 la 150,000 locuitori din cari 100,000 sunt Israeliți. Aceasta tendință a israeliților de a deveni iarăș stăpâni pe pământul lor strămoșesc este o dovadă cât de ma­re este sentimentul național bazat pe deoparte pe iubirea vech­ei patrii iară pe de altă parte a tradițiunilor inerente caracterului și geniului na­țional. Istoria popoarelor ne arată că chiar după complecta lor distrugere au ră­mas monumente, statui, biserici etc. și cu ajutorul acestora s’a complectat de multe ori istoria trecutului acelor popoare, de aceea cred că ridicarea de monumente, de așezăminte filan­tropice, de statui, de biserici, se im­pun far­cărui popor civilizat. Ce contrast între frumoasele vile, hoteluri luxoase, casino modern și în­tre această vechie și ruinată biseri­cuță. Ce vor crede străinii care visi­­tează Slănicul de acest contrast și chiar demnitatea noastră nu este ea a­­tinsă? De aceea sunt convins că clădirea unei mici biserici în frumoasa noas­tră stațiune balneară va găsi în mi­nt­ele tuturorjbuni­lor Români, cari au vizitat și au găsit aici sănătatea lor, aprobarea bine meritată. Termin propunerea mea cu cuvin­tele: iubirea de patrie și de neam ne procură o viață senină, aspirațiuni sublime, o lungă dulce primăvară și o îndelungată tinereță sufletească, ceea ce vă doresc tuturor. Scrisori di­n Paris XIII -v Ți-am spus că el vine totdeauna după ce cortina s’a ridicat, iar doam­na știe totdeauna să atragă privirile spre loja ei, chiar când publicul e furat de scena cea mai emoționantă: lasă să cază în staluri programul se­ral, care produce mișcare printre cavalerii grăbiți să o serviască... Lu­mea se întoarce spre loja ei... și ast­fel toaleta a fost remarcată. In antract, când valurile de mătase multiculară lunecă în foșnet „frou­­frontant" pe covoarele splendidelor culoare, în cari negrul grav al fra­cului azuriul contrastează cu albul, rozul, sau mauve—al elegantelor doamne, nu e cu putință să distingi cutare toaletă, sau să scoți un „ah!“ pentru cutare „princesse“... Le pri­vești pa toate și nu vezi nimic... Iată dar pentru ce anumite dame recurg la acest truc, pentru a gusta triumful unui moment măcar. Foaierul Operei e locul de rendez-vous al elitei... Pe bogatele canapele în plus roș cu ciu­curi auriu­, odihnește o marchiză mai în vrâstă, care morgnotează cu grație șirurile de promenori cari defilează în cortegiu nesfârșit dinaintea-i. Iar la 12 ore, când spectacolul e sfârșit, o mișcare vie, un foșnet săl­batec prin culoare și pe scara de in­trare... Sutele de automobile înșirate în fața intrării, așteaptă să le vie rândul—și aci­­ionează veșnic acelaș sistem „la „queue“... De la un spectacol parizianul merge rari­ori direct acasă... Obicinuit aristocrația se întâlnește la caffé Anglais, celelalte pături sociale, prin sutele de cafeuri de pe bulevarde, cari se închid către 4 ore dimineața, pentru puțină vre­me, cât durează strânsul scaunelor, ștersul prafului, preparativele în sine pentru „a doua zi“ care începe după o oră, mult două... Spectacole pariziene După ce te-am plimbat prin lo­calurile artei serioase, care, orice s’ar zice, nu ele au creat" celebritatea Pa­risului, să-ți prezint câte un specimen­­două din acele localuri, în care zâm­bește, râde sau mușcă, pentru a-ți în­fățișa apoi Parisul cum îl cunosc aceia cari au auzit numai de el, și pentru care nu există alt echivalent al ca­pitalei franceze de­cât frivolitate. „Revue-urile“ sunt o specialitate a Parisienilor, născută din puterea lor de observație și din arta de a scoate quintesența unui lucru văzut... Nota ridicolă a unui personagiu sau eveni­ment e găsită cu o ușurință carac­teristic franceză... Ea formează sam­fa urile, în jurul căruia fantezia și hu­morul natural țes un înveliș destul de consistent... Teatre de Rwue-uri sunt multe la Paris... Vom­ nota unul sau două. „Folies-Bergeres“ e cel mai însemnat din aceste „muzic-hal-uri“ cum li se se mai zice. El e între teatrele de Revue-uri, ceia ce Opera e pentru muzică sau Comédie-Frangaise pentru arta dramatică... El e litera A din alfabetul frivoli­tății... Lucrurile se spun aci după per­dea... dar în genere, specialitatea lui e ironizarea unui eveniment actual— cu deosebire parizian sau francez— de multe ori internațional. Fiecare număr din program e însoțit de mu­zică, un potpouri de muzică cosmo­­polită, melodii de șansonete sau ro­manțe de bulevarde, cuplete de ope­retă ușoară etc... Localul acestui teatru, închis între stradele înguste, rivalizează în ele­ganță cu Opera... O risipă de lux te orbește chiar de la intrare... »Aci, ca și la Opera, poporul e lovit de os­­tracizm, prin legea neîndurată a lui „3 lei amfiteatru“. De altfel și spiritele presărate în corpul „Revistei“ sunt prea subtile pentru a fi înțelese și digerate de acesta. EVENIMENTUL Concertul d-nei Aretia Nemeșiu Zilele trecute, în prezența unei săli arhi-pline de tot cea­ ce Slănicul nu­mără mai distins, a avut loc concer­tul doamnei Aretia Nemeșiu, dar cu concursul baritonului Gr. Teodorescu, absolvent al conservatorului din Bu­curești. — D-na Nemeșiu a cărei admira­bilă voce de soprano dramatică a fost atât de admirată la producțiile din anul acesta ale clasei de canto a d-lui Popovici Beyreuth­, a reușit și data aceasta să satisfacă așteptările publi­cului dornic de musică aleasă. Pro­gramul atât de variat și modul de­săvârșit de­ a interpreta : „Visul Elzei“ din Lohengrin- Aria din Samson și Dalila cât și gingașele arii românești a­le lui Dima, ne face să prevedem acestei concertiste, care în afară de mijloacele artistice, doveditoare de o serioasă pregătire, mai este dotată și cu o rară modestie, prin care a capti­vat încă dintru început auditorie, ne face să-i prevedem, zic, o strălucită carieră artistică. Foarte bine, iară­și, baritonul Gri­­gore Teodorescu în prologul din Pag­­liacci, aria lui Valentin din Faust și recitativul și aria din Maria di Ro­han ; de alt­fel se pare că aceaste trei arii constituiesc întreg repertoriul a­­cestui artist atât de lăudat de ziarele bucureștene, prin articole scrise de prieteni pe la „Bruderschaft-uri“. Face rău iarăși domnul Grigore Teodorescu că nu’și studiază ținuta de scenă și mai cu seamă nu știe ce face cu mâinile. Alt­fel ca voce e bun. Concertul s-a încheiat cu prea fru­mosul duet din actul al III-lea al Aidei, satisfăcând pe deplin așteptă­rile numerosului public. George I. Stratului eraațisn­ Gazetele takiste au găsit un nou mijloc de a mai întreține speranțele caractidei electorale: anunță că mi­niștrii conservatori cari sunt avocați au primit să pledeze în diferite pro­cese. Astfel zilele trecute se anunță că d. Const. Arion, ministru de interne, ar fi primit să pledeze la Casație într’un proces care se va înfățișa la 17 Sep­tembrie. Și adăuga un ziar takist: d. Arion a primit pentru că este sigur că la acea dată nu va mai fi ministru. Minciună sfruntată ! D-l Arion n’a primit să pledeze în nici un proces la Septembrie pentru că d-sa știe că va continua să fie mi­nistru și la deschiderea Camerelor. Dl. Primar al orașului Târgu Fru­mos ne adresează următoarele rân­duri : D-lui Director al ziarului Evenimentul“ Iași Bog­a publica printre informațiunile ziarului D-voastră următoarele rân­duri : S’a aprobat de consiliul de la igienă sub preșidenția d-lui prefect al jude­țului C. L. Negruzzi canalizarea oră­șelului Târgul-Frumos care canalizare se va face în modul canalizărilor mo­derne. Astfel Târgul-Frumos fiind ca­nalizat nu va mai fi expus boalelor molipsitoare care au bântuit întot­deauna târgul și fiind canalizat, a­­vând apă, lumină, trotuare și străzi bune, piață abator etc. va putea trece în rândul orășelilor înfloritoare. Primiți su­ma mea 1. Tessaro „Opinia“ cu data de 20 iulie pu­blică, mincinoasa, o informație ero­nată din Târgul-Frumos cum că Mi­nisterul de interne a considerat pri­­mile licitații pentru darea în antre­priză a canalizării orașului ca ilegale. Opinia minte. Nici­de cum Ministerul de interne și consiliul comunal din Tg.­Frumos a amânat aceste licitații pentru a avea mai mult timp de stu­diat lucrările și pentru a se găsi au­torizare să ia în antrepriză lucrările în mod mai avantajos comunei. Duminică 22 iulie la Mihăileni jud. Doroh­oi, va avea loc căsătoria reli­gioasă a domnișoarei Emilia Lucinschi cu d. Alexandru Werner. Felicitările noastre. Ministerul cultelor , și instrucțiunei publice a făcut cunoscut direcțiunei liceului național din Iași, că a apro­bat d-lui dr. P. Zosin să țină o serie de conferințe în amfiteatrul acestui liceu. Direcțiunea liceului Național aduce la cunoștință, că au sosit de la minis­terul instrucțiunei, certificatele de clasă ale elevilor, cari au depus examene ca pregătiți în particular în sesiunea Iunie. inspecția M. S. Regelui la bat. 4 vânători din Sinaia M. S. Regele însoțit de M. S. Re­gina, A. S. R. Principele Ferdinand și Principesele Elisabeta, Maria și Ileana au sosit pe platoul de instrucție al batalionului de vânători. MM. L­. au fost primite de d-nii generali Lambrino, Presan și Geor­­gescu, și de d. colonel Berindei, co­mandantul bat. 4 de vânători. Deși timpul nu era tocmai favora­bil, totuși o mulțime de sume din Sinaia și împrejurimi a asistat la a­­ceastă frumoasă solemnitate. Era de față și d. prim ministru Titu Maiorescu, și câțiva diplomați străini. S-a desfășurat următorul program: Revista batalionului; o companie în ordine strânsă ; un pluton tragere re­dusă ; o companie momente tactice; scrimă cu arma ; trei plutoane escala­dări și sărituri; un pluton instalarea corturilor ; o companie gimnastică suedeză; secția de mitraliere, evolu­­țiuni; batalionul, evoluțiuni; batalio­nul în luptă; defilarea, vizitarea ma­terialului necesar învățământului a­­gricol în cort și corul batalionului. A. S. R. Principele Carol a coman­dat un pluton din prima companie și a executat toate mișcările ca un de­săvârșit ofițer. Defilarea s’a făcut la pas și în trap pe coloană de batalion, în frunte cu A. S. R. Principele Carol. La ora 7, s’a terminat inspecția după ce mai întăi M. S. Regele a fe­licitat pe d. colonel Berindei și pe ceilalți ofițeri pentru modul cum s’a executat programul. Mai înainte de a părăsi batalionul MM. LL. și AA. LL. RR. au vizitat căzărmile și apoi cu automobilul s-au înapoiat la castel. D. I. Petrovici a fost numit, pe ba­za concursului depus, în postul va­cant de director al laboratorului de analiză chimică a alimentelor și bău­turilor din orașul Iași. Studenții români de la universită­țile din Ungaria au început o miș­care pentru a participa în număr cât se poate de mare la congresul stu­dențesc din Craiova. Duminică 22 Iulie a. c. orele 4 p. m­. în amfiteatrul liceului Național, d. dr. Zosin va ține „a patra prelegere științifică pentru cultura generală po­zitivă“. La Casa școalelor se lucrează acum foarte mult pentru îmbunătățirea stă­­rei agricole a țărănimei noastre. Ast­fel, se studiază alcătuirea unui con­­tract-tip pentru arendarea pe viitor a micilor loturi, proprietatea Casei școalelor, la țărani. Aceste loturi sunt în întindere de 10—17 ha. și în con­­tractul-tip se prevede că aceste lo­turi să fie lucrate cu mașina în rân­­duri și să se rezerve o parte pentru plantele de nutreț, lucernă, etc. Sco­pul este deci să se obțină o cultură intensivă, de bună calitate prin apli­carea celor din urmă progrese agro­nomice. O altă chestiune este aceea a se­mințelor, pe care de trei ani Casa școalelor le aduce din străinătate și le distribue la țăranii ei. Aceste se­mințe au dat recolte frumoase anul acesta, s-au aclimatizat deci bine la noi și casa școalelor a hotărât acum ca sămânța cea nouă s’o distribue țăranilor, ca populațiunea să profite cât mai mult de ea. In sfârșit, Casa școalelor a însăr­­cinat pe d. Gh. Lățea, inspector șco­lar agronom, să meargă în Austro- Ungaria și să studieze organizația consiliului cultural (Landes­­cultur) pentru ca apoi să se vadă ce se poate aplica la noi. D. Lățea a părăsit astăzi țara. Cererile pentru ocuparea locurilor vacante în învățământul secundar, vor fi primite la ministerul de ins­trucție numai până la 11 August cu­rent. Tot până la această dată se vor primi și cererile pentru orele vacan­te în învățământul secundar și nor­mal primar al fetelor. O sinucidere la Baden La Baden s-a sinucis prin spâzura­­re, verișoara ambasadorului austriac Nicolai Dumba, d-șoara Maria Gor­ges-Sinucisa era nepoata fostului prim ministru al Serbiei Miletin Garascha­­nin și a fostului ministru de finanțe român Menelau Ghermani. Cauzele sinuciderei nu se cunosc. D-șoara Maria Gorgias s’a retras acum câți­va ani din societatea grea­că și s’a stabilit la Viena, pentru mo­tivul că nu fusese numită doamnă de onoare la Curtea grecească.­­Absolvenții normaliști învățători și învățătoare, nenumiți încă, vor fi che­mați pe ziua de 22 August curent la ministerul de instrucție spre a-și a­­lege posturi. M. S. Regele a aprobat proectul de regulament al facultăț­ii de medicină din Iași. Individul Ion a Mămăligei din co­muna Cucuteni, întâlnindu-se cu să­teanul Gr. Popa din aceiaș comună și luându-se la ceartă din cauza unei vechi neînțelegeri i-a aplicat celui din urmă, cu un pas mai multe lovi­turi în cap lăsându-i în nesimțire. Pacientul într-o stare disperată, a fost transportat la spitalul Sf. Spiri­don din Iași. Nenorocirea din comuna Bivolari Se comunică din comuna Bivolari, că era băiatul Ion Gh. Timofte în e­­tate de 19 ani, scăldându-se în Prut a fost luat de valuri și cum numitul băiat nu știa să înoate, s’a înecat. O soră mai mare a băiatului aflân­­du-se pe mal și văzându-și fratele în primejdie, i-a sărit în ajutor, însă am­bii au pierit în valuri. Cadavrele nu au fost pescuite încă. S’a deschis o anchetă. D. I. Petrovici noul director al institutului de chimie a depus as­tăzi jurământul in fața d-lui C. L. Negruzzi prefectul județului. Medicul veterinar al județului Iași, a obținut un concediu de 40 zile pen­tru boală cu începere de la 24 iulie, în care timp va fi suplinit de medi­cul veterinar al zonei Sculeni. Eri d. procuror Aslan, împreună cu medicul au procedat la facerea au­topsiei cadavrului victimei de la spi­talul Pașcani. Copilul Petru Gh. Neamțu în vârs­tă de 10 ani din comuna Bunești jud Fălciu, fiind mușcat de un câne tur­bat, a murit ori pe când era trans­portat la spitalul Sf. Spiridon. Preotul Ștefan Rafail a fost mutat de la Masa jud. Suceava, la Boroaia acelaș județ. Preotul Gh. Vicleanu de la N­âr­­top județul Suceava, a demisionat. La Fălticeni s’a deschis o expoziție de vite și păsări. D-na Maria Chiriță învățătoare la Tg. Ștefănești, a fost transferată la Șim­icea Doroh­oi. D. C. V. Hrimine învățător la Bo­­bulești-Romanești, a fost transferat la Tg.­Ștefănești (Doroh­oi). D-na Elena Axinte, învățătoare la Simnicea (Doroh­oi), a fost transferată la Dumbrăveni acelaș județ. --------------OOOO-------------­ Primăria Comunei Iași In siua de 4 August a. c. oara 11 a­­ni. se va ține în localul Primăriei, licitație prin oferte în­chise pentru furnitura a 1,000,000 până la 1,500,000 Kilograme lem­ne de foc, esență fag sau carpăn, necesare serviciului Comunei pre­cum și pentru școli, judecătorii, abator, piețe, cimitire, grădini etc. pe timp de un an de la semna­rea contractului. Garanția provizorie 500 lei în numerar sau efecte garantate de Stat. Concurenții vor depozita în curtea Primăriei, câte cel puțin două metri cubi­lemne, cari vor servi ca probe pentru acele ce vor furniza. Dispozițiunile art. 78-83 din Legea Comptabilității publice se vor aplica acestei licitațiuni. Condițiunile de licitație și cae­­tul de sarcine, se pot vedea în fie-care zi de lucru la serviciul Administrativ. 19044*21 [3 iulie 1912 Primăria Comunei Iași Noi Primarul Comunei Iași. Având în vedere că s’a înfiin­țat prin curți depozit mare de lăzi deșarte, ceea ce poate ușor da loc la incendieri și împedeca în acelaș timp ținerea curată a acelor curți DISPUN­E­M Este cu totul oprit atât în zona I cât și în zona II al acestui o­­raș, a se înființa asemene de­pozite. Contravenienții vor fi dați în judecată. 19039*21 [3 iulie 1912 S T ­<L •A <

Next