Evenimentul, octombrie-decembrie 1914 - ianuarie-februarie 1915 (Anul 22, nr. 200-300)
1915-01-28 / nr. 296
5 8 fi NIA 80 HAMNETE Pe uni an . . Lei 20 Pe jumătate an . .10 Pe trei Iani . . .5 in străinătate un an * 30 Un număr veehi 30 bani ediții n-a ö R QdNdl POlITICULUI COnSEFSV fiT Știuți* ăi iSaisisii&ți* lași älriä* Lipijawau Ii, M tői 15 íáwwÁríI ms 5 B ß N î A K ü N CI U R ! tß9»rfiS șS SfiGsslam® la pagina a 2- a rândul 1 bein în pagina a 8-a rândul 50 b. în pagina a 4-a rândul 80 br ELE F & S No* Sft 0 R *—----- -----------------OOOO — BUCOVINA ^Denumirea e nouă. A făcut parte integrantă din trupul Moldovei mari și care pe atunci nu se numea astfel. Moldova a fost despuiată de partea ei mai strategică și mai fructiferă, la 1777. Numele mari istorice, monumentele, mormintele marilor domni moldoveni, începind de la întemeietorul Țării, locurile mari glorioase, unde dușmanii cari ne încălcau își găseau sfirșitul, toate stau începind de atunci sub Austria. Și doar locul acesta e frâmîntat cu sîngele strămoșilor noștri ! Oasele tuturor acelor cari și-au pus pieptul, inima și mintea ca să ne păstreze și să ne mărească acolo îngheață alături sau în apropiere de ale Acelui Arhanghel, care doarme de patru sute de ani și mai bine somnul veghetor pentru păstrarea neamului său, la Mînfistirea Putna. Acel care, mai mult decît toți, argumentează ființa noastră de altă dată și de astăzi, cu ființa lui din trecut, cu faptele-i, cari și pînă astăzi stau vii în conștiința poporului. Acel, fără care mai nu s’ar înțelege însăși istoria neamului nostru. Acela, stă și doarme în pămînt străin iu duiem și nu hidră Bucovină în avea veselă grădină cum o numește Alecsandri, pămînt din pămîntul apărătorului Creștinătății. De aproape șase luni de zile, ea stă sub teroare. Își schimbă stăpînii, după cum unul sau altul se arată mai puternic, mai hrăpăreț și mai răzbunător, mai fără milă și mai răzbunător. Cei cari cad sunt loviturile celor cari se luptă pentru stăpînirea ei sînt romînii —moldovenii, adevărații ei stăpîni. Ce ironie crudă și sfișietoare! Ce blestem! Și totuși acum chid toți respiră, cînd tot ce-i naționalitate împrejurul nostru se zbuciumă și fierbe ca să ’și preamărească și să se întărească, unii chiar pe socoteala sufletului și trupului romînesc, noi, din țară, tot mai chibzuim, tot mai stara la gînd, și tot mai așteptăm să ne vie momentul! Avem un gînd mîntuitor însă, care ne liniștește pornirile și însuflețirile inimii. O hotărîre este, și ea, orice s’ar spune, are ca mobil tot bătăile inimii noastre, cari ne-au luminat mintea și cari ne deschid prin pustiurile sufletului nostru de peste graniță, încălcat și nedreptățit, drumul care duce la mîntuirea întregului neam. Cind citim ce, ne fac și unii și alții, cari pe rînd ne cer ajutorul, ca să se poată tot pe ei salva și noi să fim aceia cari să plătim gloaba, tot gîndul, care să nu se poată deszlipi de conștiința noastră, acei care ne aduce nădejdea vremurilor ce le convin. Rușinea și durerea s’au întrecut pe ele însăși, suferința nu mai poate striga și nu se mai poate răzvrăti, numai își oprește bătăile, iar sufletul de abia se mai aude. Vremile de apoi, cari pe toate pe dreptate, ar trebui să se reverse pe dinști, se descarcă pe noi. Cum adică aceasta să fie partea pe care soarta o rezervă neamului nostru? Nu!Jindul mîntuitor ne spune: aown a sosit vremea mirlțimii, deci tocmai pernania vrea să ‘și puie la ’ncercare puerile. Ele nu s’or putea lupta cu puterea neamului acesta, care are drepturi indescriptibile la viața, pe care vor să puie ei stăpînire. Pamintîii sfinte pîngărit! Trebue „să fim mișei, idioți și fameni- cum spune Eminescu, ca să mai putem sta despărțiți de cea mai mare și mai frumoasă parte a sufletului nostru. Nu mai putem suferi. Trâmbița care va suna alarma, are să ’nfioare pe dușmani, cari vor cunoaște, pentru ultima dată și bine, cine sînt adevărații stăpîni ai diamantului din Coroana lui Ștefan cel Mare. D. Agenția teatrală „Thalia41 (Th. Maximovici), face cunoscut persoanelor cari au reținut, biletele pentru concertele „Enesau" de la 9 și 11 Februarie, să treacă pe la Agenție să-și scoată biletele,, în caz contrar, începînd de Mercuri 28 curent, toate biletele reținute se vor pune în venoare, de careci sunt prea multe cereri La librăria Hergoovici (Jedinson) din ffer. Lăpuș pe fian, se află depuse spre vânzare miai multe lucrări de sculptură în bis, relief, datorite d-lui Vasile Negruzzi, cunoscutul maestru de gimnastică,printre ele, se disting chipurile lui Ion Brătianu, Mihail Cogălniceanu, C. A. Rosetti, Vodă Cuza, Regele Carol, Regina Elisabeta, Spiru Haret, Take Ionescu. Afară de acestea, d. Negruzzi a mai expus fiori, scene din război etc. Astăzi dimineață, am avut de înregistrat 14 grade de frig. Informații Tânărul artist ieșan, Mircea Bârsan, a fost primit ki Palatul Cotroceni, unde a concertat Duminica trecută, în fața MM- L,L. Regele, și Regina. Mircea Bârsan a executat mai multe bucăți de vioară. In sara zilei de 31 Ianuarie, Mircea Bârsan va cânta la concertul de la Ateneu, unde a fost rugat să dea concursul. Majestatea Sa Regina Maria a felicitat căMuros pe tânârul artist Bârsan. Curtea de casație a respins ori recursul d-lui C. Stere contra deciziei Curții de apel din Galați ■ prin care era obligat a publica în revista „ Viața Românească"" răspunsul d-lui Radu D. Rosett la o critică ce se făcuse scrierilor d-lui Rosi fi. Regulamentul elaborat de ministrul de industrie și comerț, în vederea aplicărei legei asupra măsurilor excepționale, în ceea ce privește prețul maxim al articolelor alimentare, a fost terminat. Prețurile acestea vor fi fixate de o comisiune centrală, care va funcționa pe lângă acest departament. Ea se va întruni de două ori pe lună, în vederea modificări eventual a prețurilor acestora. La Tg.Neamț a apărut primul număr din ziarul „Sentinela Romînă“. Ti dorim viață lungă. In ziua de 27 Decebrie 1914 s’a pus bazele comitetului Cercetaților României și în Tg.Neam a, conform statutului elaborat de comitetul central din București. A luat parte din Gh. A. Cozmovici, N. A. Popovici, R. Fritz, A. Bradu, D. Zainvei, Dr. N. Tauanache, Gh. Bogrea, Leon Mrejeriu, Petru Gheorgheaia, Const. Stan, I. Gheorghiță, D. A. Gheorghiță Pipirig, Căpitan Neagu, Sub Locot. Goten, Anton Georgescu, I. Cristescu, A. Tomovici, Gh. Ștefăneanu Judecător, P. Gorgos, N. Bancea. S’a ales ca președinte, Gh. A. Cozmovici Vice-Președinte, C. Stan și Secretar A. Georgescu. Lucrările s’au înaintat spre aprobare. Examenul pentru căpătarea dreptului de a exercita profesiunea de câuntăritor public autoriza se va ține la birourile de măsuri și greutăți din capitalele de județ, în ziua de 29 Martie, persoanele care doresc să obțină acest drept vor trimite direcțiunii măsurilor și greutăților, București, strada Română No. 28, cere mai târziu până la 20 Martie printr’un trimis sau scrisoare recomandată, cererile de înscriere, TEATRUL NAȚINAL-Iași Pentru înființarea unei orgă în sala Ateneului Român Luni 9 Februarie 1915 ORELE 9 SEARA CONCERT de vioară DAT DE D-NL’L GEORGES GNESCO CU CONCURSUL D-LUI THFOIlOR FUCHS, piámul. PROGRAMA: 1. Comcert (3 paiji) Nm'dim ■ [UNK] 2. Concert (dipărțirâ de minor pentru vioară și piano (I-n audiția El. Claude 3. a) Prelude Laure et Gavotte pentru violino solo 1. .?. Bach b) Foliea d’Espagnes Corelli 4. a) Chansons Louis XIII et Pavane Couperin Kreisler b) SiciUaiiöö et’Rigaudon Francoeur-Kreisler o) Zigeunerweiseu Sarasaié PREȚUL LOCURILOR: Loja (6 persoane) 45 lei, Loje (5 persoane) 40 lei, Loje (4 persoane) 35 lei, Loje de Balcon 12 lei, Fotoliu (banca 1—5) 8 lei, Stal (banca 6—10) 6 lei, Stal (banca 11—15) 15 lei, Stal (banca 16—20) 4 lei, Stal (banca 20 —22) 3 lei, Balcon (banca 1 și 2) 4 lei, Balcon (bantea 4 și 4) 3 lei, Galeria 1 leu. Biletull se vând la agenția Teatrală Maximovci. Mercuri 11 .Februarie al 2-lea fi ultimul concert. Comitetul societăței „Unirea“ a lucrătorilor-tipografi din localitate aduce călduroase mulțumiri tuturor persoanelor ce au binevoit a da concurs acestei societăți prin cumpărare și plasare de bilete pentru Serata cinematografică (Pathé Fraires) din sala Sidoli, care a avut loc în seara de 23 Ianuare. Venitul total al seratei a fost de 88? lei 75 b. Să dă ca sigur știrea că pe tiua de 1 Aprilie a. c. se vor reduce din lefurile funcționarilor vamali, în vedere, că însărcinările acestor funcționari sânt reduse în împrejurările de a stöa la minimum posibil. Diferența ce rezulta cu aceste reduceri se va aloca la Ministerele lucrărilor publice pentru funcționarii căilor ferate, cari în actualele împrejurări sânt cei mai încărcați de muncă. Sala Sidoli.—In astă seară Mercuri 28 Ianuarie va avea loc o mare reprezentație cinematografică cu program nou, de remarcat: NERONE și AGRIPINA, uriașă reconstituire, colosală inputere, extraordinară desfășurare. Ca mai formidabilă operă și cea mai colosală din toate câte ne-a dat până azi cinematograful. Seria II-a. Pentru redarea fidelă a acestei desfășurări s’a clădit un palat roman, s’a construit triremul (temnița în trei rânduri), un coliseu a fost ridicat, un oraș întreg a fost zidit din nou ceea ce a costat peste un milion de franci, ^»•«swisiyi Dimineață au sosit în gara Ieși peste IDO de supuși rugi, cari veneau de la Meea. Majoritate din acești refugiați erau bolnavi și intr-o stare de plâns. Cu tomul de 12 au plecat, la Ungfacini, însă când să intre în Rusia, ei au fost respinși la Unghenii- Ruși pe motive sanitare. Pelerinii urmează, să se reîntoarcă la Iași. E un bun exemplu ei-l dau autoritățile rusești serviciului nostru sanitar. D. N. Iordănescu, sub inspector la mișcare, a inspectat ori personalul stațiilor de pe linia Iași-Vaslui. Astăzi d-sa a inspectat personalul stațiilor de pa linia lagi-Dorohoi. —— —OOOO“ ________TEATRALE Un răspuns „Opinia“ în numărul de aseară răspunde la chestiunea teatrului. Ea nu tăgăduește nimic din afirmațiile noastre cu privire la incorectitudinile d-lui Pella, societar și membru în consiliul de administrație al teatrului. D-a a publicat prin numitul ziar inexactitatea, ca să nu’o numim altfel, că a fost însărcinat să prezidez ambele comitete. Noi am tăgăduit o asemenea enormitate, ar fi tîsdu-ne bănuiala, zi chiar colegul Intr’adevăr a doua d-lui Pella, d. Fetrone, secretar-comptabil, societar, director de scenă, oficios al teatrului literar-traducător" etc. etc. a făcut cunoscut membrilor din comitetul de lectură că ședințele sunt suspendate, deoarece directorul e concentrat la „Reghiment“ la Suceava. Ca să zică bănuiala noastră era informată, informația din „Opinia“ era și tendențioasă și falsă. Ziarul citat, după ce a trecut atîta vreme a fost nevoit, silit, să răspundă ceva cu privire la afirmațiile noastre. „Opinia" dezminte ea însăși informația pe care a dat-o cu privire la delegația dată d-lui Pella. Iată într’adevăr ce spune, în numărul său de aseară: „Tot ce s’a publicat de noi este exact, afară de comitetul de lectură, care n’o să fie convocat la ședință, decît la întoarcerea directorului“. Nici noi n’am spus altceva. „Opinia“ dar pe cine dezminte ? D. Petrona, secretar comptibil, societar’ etc. etc. care nu afirmă acelaș lucru prin următoarea cartă poștală, pe care a trimis-o membrilor din comitetul de lectură. Ea are următorul cuprins: Iași LO Ianuarie 1915 Teatrul Național — IAȘI -Cabinetul Secretarului Stimatele... D. Sadoveanu fiind concentrat la reghiment m’s însărcinat să vă comunic că ședințele comitetului de lectură sunt suspendate. Cu deosebită stimă P. Petrone Acesta sînt fapte, cari nu se pot tăgădui. Unde vede „Opinia“ venin în cele expuse ? Dacă adevărul e veninos—atunci de sigur că d. Dragomir, după cum spune „Opinia“ a fost veninos. Decît noi mai cunoaștem pe cineva care a fost veninos cu d. Pelin, și acel cineva a fost însuși ziarul „Opinia“, care a dezmințit, silit de fapte, informația tendențios falsă a d-lui Pelin ex-prezident al comitetului de lectură. Celelalte afirmațiuni pătimașe ale „Opiniei“ din numărul său de secară, caci toate ele conțin contradicția. Dl. actor, care scrie la „Opinia“ afirmă că veninul d-lui Dragomir, (expresie peironiană) nu explică prin acaia că-i i ciudă că perde jetoanele de prezență. Apoi judecata-i elementară. Dacă d-lui Dragomir, i-ar fi fost că perde jetoanele de prezență ar fi primit și prezidenția d-lui Pella, ca să nu se piardă. Atunci d. Dragomir 9V a tăcut, pe cînd așa, a releuat cazul. După orice logică din lume, întrebăm : cina-i mai ahtiat după tantieme: d. Dragomir, care renunță la ele, sau d. Pella care se arată furios prin „Opinia“ că n’a fost lasat în pace să mai prezideze șî pe celel«te comitete?* Cealaltă afirmație tendențios falsă și pătrmrișit ca sufletul unui neisprăvit este că anul acesta, cînd, din cauză de boală, Dragomir n’a jucat, teatrul dă excedent. Aceasta-i cauza excedentului din anul acesta ? Atunci aplicînd raționamentul de mai sus la anul trecut cînd cu dezastrul de la Craiova și cu închiderea stagiunii la 9 Februarie, ce-ar rezulta? Dezastrul și-ar avea explicația în faptul că n’a jucat el și a jucat d.Pella. Cum ? Atunci marile excedente de acum trei, patru și cinci ani în urmă se datoresc lui Dragomir, fiindcă el a jucat, iar d. Pella . Cine n’au jucat ? Intrucît privește faptul că d. Dragomir e vinovat că n’a luat și d-sa socotelile, fiindcă nu și-a luat rolul în serios, răspunsul e delicios și hilsmient. Dl. Dragomir, i-a cerut și d-lui Fella aceasta—și d-sa a rîs și a continuat a lua socotelile singur. Dl. Dragomir a cerut-o și prin publicitate (Evenimentul din Octombrie 1914—iar d. Pella a continuat a lua socotelile singur, și totuși d. Dragomir era chemat regulat la ședințele comitetului de lectură. A-ți cere un drept al tău, pe care ți-1 dă legea după „Opinia“ însemnează a nu fi serios. Serios după acest ziar ar fi să faci ca regizorul și sa pui orchestra să cînte șapte gîște potcovite cînd un coleg al tău e în scenă , să faci tot aceluiași actor să-i cadă cortina în nas ca sa se producă ilaritate in sală; să faci aceluiași camarad ca la o piesă care a fost și e unul din marile succese ale teatrului, să-i cadă decorurile; serios e să iei socoteli fără să fii controlat; să împănezi lumea, pe socoteala teatrului, cu bilete gratuite ; serios e și în conformitate cu legea să faci pe secretarul, secretarul-comptebil—directorul de scenă, literatoratul traducător al teatrului, etc. etc; serios e să te duci, chiar la „Opinia“, fiindcă ea a mărturisit-o ca s’o rogi să batjocorească pe ceilalți camarazi și să te lauzi singur; serios e ca în ziua de spectacol a unei piese în costume, administratorul să-ți spue verde în nas că el n’are vreme să dea costume, ca actorul să se ’mbrace cu ce-a ști și cum a da Dumnezeu! Asta e serios . Pentru toate ^peste motive, cari nici una nu constituese necorectitudini, nelegalități, călcări de lege, d-nii Sadoveanu, Ibrăileanu și Pella se vor întruni și vor mări salarul regisorului ca încurajare; d-lui Pella are să-i dea nobila însărcinare ca să nu mai dea socotelile de loc; secretarului comptabil, are să-i mai dea, însărcinarea că are dreptul și că mintă, la vreme de nevoe ? A cere un drept prin petiții în regulă, înseamnă, după „Opinia" a cere din averea d-lui Sadovesi uu personal, fiind-că numai aga are să explice de ce scriitorul din „Opinia“ spune că dl. Dragomir a cerut o crimă cînd a cerut prin petiția în regulă Directorului teatrului, fiind bolnav, săi-i avanseze pe cîteva ședinți o modică sumă. Această cerere a d-lui Dragomir, deși a fost rezolvită, a rămas numai cu rezoluție, fiind că dl. Petrone nu a voit să-i dea curs. Iată și răspunsul pe care așteaptă „Opinia“ în chestia jetoanelor. 11. Dragomir, prin repetate cereri, printr’un elev al său, apoi prin secretarul teatrului, scriind d-lui secretar comptabil să-i înapoieze acea cerere ca rezoluția, dlecretarul comptabil l’a tratat Petronisede sus pe dl. Dragomir și nici măcar nu i-a răspuns. Iar dacă „Opinia“ mai dorește ceva amănunțimi sintem gata: Dl. Dragomir nu mai datorește teatrului decît o singură ședință la comitetul de lectură. Poate să dezmintă aceasta dl. secretar comptabil ? atunci cum a luat dl. Dragomir jetoanele de prezență înainte până la 1 Aprilie, cînd trebue să iasă din comitet ? Intr’allevsir, la teatru vor rămîne numai oamenii serioși. — ———©Qo§0OQ-~------------*